Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

Spaţiul Schengen s-a prăbuşit mai întâi în sudul Mediteranei, acolo unde refugiaţi din Africa au pătruns în Malta şi Italia. A urmat insula grecească Lesbos. Ce a urmat mai apoi nu a fost decât o bâlbâială a actorilor europeni, cu Angela Merkel în frunte. Germania a spus că va primi 800.000 de refugiaţi dar numai după primii 40.000 a anunţat că va suspenda acordul Schengen şi va impune controlul la graniţe.  La fel a procedat şi Austria. Mai nou, Germania a trecut şi la ameninţări pentru statele care nu acceptă cotele obligatorii de refugiaţi: ori primiţi atâţia oameni cât a impus Comisia Europeană, ori vi se taie fondurile structurale. România, după cum se ştie, militează pentru cotele voluntare, nicidecum pentru cele impuse...A trebuit să treacă şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, pentru ca mai multe state (Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie) să ridice restricţiile de pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări. Isteria maximă a avut loc în Marea Britanie, acolo unde partidul populist UKIP a generat adevărate campanii de denigrare a românilor şi bulgarilor iar cotidianul Daily Mail relata cu câteva zile înainte de data de 1 ianuarie 2014 că la Bucureşti zeci de autocare sunt gata să ia drumul Londrei pentru a aduce inşi care vor destabiliza insula. Evident, intoxicare...Circulaţia capitalurilor, a forţei de muncă, moneda euro şi spaţiul Schengen sunt verigile slabe ale construcţiei europene în ultimii ani. Politicile unor state, criza economică sau criza refugiaţilor au ros fundaţia Uniunii Europene scoţând astfel la iveală fragilitatea unor piloni. De ani de zile Marea Britanie şi nu numai strâmbă din nas atunci când vine vorba de muncitorii din România şi Bulgaria. În 2013, criza cipriotă a scos la iveală posibilitatea ieşirii unui stat din zona euro.