Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

Cu o expunere de 38 miliarde euro pe Rusia, casele de private banking şi agenţii imobiliari de la Viena se regăsesc în prima linie a disputei tot mai tensionate dintre Rusia şi Vest privind viitorul Ucrainei, resimţind deja impactul sancţiunilor dispuse de Washington şi Bruxelles împotriva Moscovei, arată o analiză Bloomberg, citată de Mediafax.

Este motivul pentru care cancelarul Austriei riscă acum să spargă unitatea şi aşa redusă de la nivelul UE privind atitudinea faţă de Moscova, profitând şi neapartenenţa ţării sale la NATO.

Cancelarul austriac Werner Faymann a susţinut că aplicarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Federaţiei Ruse ar inflama tensiunile dintre Moscova şi Kiev. “Sprijin total ceea ce ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier, a spus foarte limpede: că conflictul dintre Rusia şi Ucraina nu trebuie inflamat de sancţiuni suplimentare, ci, dimpotrivă, este necesară dezescaladarea”, a spus Faymann, miercuri, după şedinţa săptămânală de guvern.

Cancelarul austriac a spus că Banca Centrală a Austriei şi Ministerul de Finanţe elaborează un raport despre potenţialele consecinţe ale sancţiunilor impuse Rusiei de UE.

Băncile austriece pot deveni astfel legătura nocivă între România şi criza din Ucraina. Este un fapt observat, însă minimizat, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, iar expunerile băncilor româneşti pe entităţi din cele două ţări sunt 'neglijabile'", notează şeful BNR. „Singurele vulnerabilităţi ale sistemului bancar din România la criza din ţara vecină se referă la potenţiale efecte de 'revărsare', având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina. Însă solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa”, a spus Isărescu, joi, la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice, într-o prezentare postată pe site-ul BNR.

Pe de altă parte, investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă niciuna dintre companiile cu acţionariat rus nu are “importanţă sistemică”, notează guvernatorul, referindu-se la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgie (Alro Slatina şi Alor Oradea) sau sectorul rafinării (LukOil).

Dincolo de Ocean, preşedintele Barack Obama simte foarte bine slăbiciunile europene în faţa Federaţiei Ruse. Până la urmă, expunerea băncilor europene în Rusia este de 194 de miliarde de dolari, pe când cea a băncilor americane este de doar 37 de miliarde de dolari. Asta pentru a nu mai vorbi despre valoarea comerţului dintre SUA şi Rusia comparată cu cea a comerţului dintre Rusia şi UE, de dependenţa energetică sau de contractele Franţei cu Rusia pentru navele Mistral. De aceea, Barack Obama a avertizat, vorbind de la Tokyo: “Înţeleg că sancţiunile suplimentare nu vor schimba calculele domnului Putin. Cât de mult sau nu vor schimba ele aceste calcule depinde nu numai de modul în care noi le vom aplica, ci şi de cooperarea cu alte state”.

Austria a profitat din plin de legăturile istorice şi de poziţia sa neutră în timpul Războiului Rece pentru a-şi dezvolta relaţii profitabile de partea cealaltă a Cortinei de Fier. OMV AG a început să importe gaze ruseşti în 1968. Raiffeisen Zentralbank AG a intrat pe piaţa din Ungaria când sârma ghimpată de la frontieră nici nu fusese înlăturată. Turiştii austrieci erau o prezenţă comună pe plajele croate pe vremea lui Tito. Este motivul pentru care Viena este foarte reticentă faţă de implicarea în criza din Ucraina, spune directorul Centrului Austriac pentru Informaţii, Propagandă şi Studii de Securitate, citat de Bloomberg.

Presa europeană şi cea americană au tras încă de la debutul crizei din Ucraina un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea unui sistem bancar european încă slăbit de criza financiară, în faţa unor sancţiuni impuse Rusiei. La fel ca şi în cazul analizei Bloomberg, cea mai recentă, New York Times şi Washington Post au avertizat că băncile austriece sunt cele mai expuse.

Aceasta pentru că efectele vor fi unele directe şi unele dintre ele deja se simt. Două dintre cele mai mari bănci austriece (Raiffeisen Bank International şi Bank Austria – parte a băncii italiene UniCredit) au operaţiuni de amploare în Rusia, iar una dintre cele mai mari bănci din Rusia, OAO Sberbank, îşi are sediul internaţional la Viena. Şi alte bănci europene sunt expuse – poate cel mai mult Societe Generale -, dar expunerea băncilor austriece este cea mai mare raportată la dimensiunile sistemului bancar.

Raiffeisen şi Bank Austria au fost deja lovite de o serie de împrumuturi toxice acordate în Ucraina înainte de debutul crizei actuale şi de scăderea ratei profitului în toate ţările est-europene în care băncile activează. Aproape o treime dintre creditele acordate în Ucraina sunt considerate periculoase.

Din fericire, nota New York Times, cea mai mare bancă din Austria, Erste Group, s-a retras din Ucraina în 2013, parte din exodul din această ţară şi din Rusia a mai multor bănci, nemulţumite de corupţie şi creşterea economică anemică.

Austria pare însă nevoită să adopte linia UE şi să se dovedească un partener de încredere şi pentru SUA, în special din cauza vulnerabilităţii pe care Viena şi-a creat-o în Occident prin încăpăţânarea cu care a apărat în UE (alături de Luxemburg) menţinerea secretului bancar (fapt înscris în constituţia austriacă, ca şi neutralitatea), ceea ce a deranjat mult la Washington şi Bruxelles. Arestarea în martie, chiar la Viena, a oligarhului ucrainean Dmitri Firtaş (marele intermediar al comerţului cu gaze între Rusia şi Ucraina) spune multe, mai ales că a fost făcută în baza unui mandat FBI, într-o acţiune despre care se crede că este îndreptată împotriva oligarhului rus Arkadi Rotenberg, partenerul de judo al lui Putin.

Cancelarul Faymann pare dispus să cedeze în faţa presiunilor UE privind secretul bancar, nu însă şi minstrul său de Finanţe, Maria Theresia Fekter. Pe acest fond, criza din Ucraina şi presiunile UE ar putea complica relaţiile din coaliţia de la Viena, pentru că Faymann este social-democrat, iar Fekter vine din rândurile Partidului Popular Austriac.

Austria rămâne deocamdată ţara preferată a oligarhilor ucraineni. La câteva ore după ce a demisionat, fostul premier pro-rus Mykola Azarov a plecat la Viena, pentru a-şi pune ordine în afaceri. Fiul său, Alexei, locuieşte într-o suburbie de lux a Vienei şi deţine şi multe alte proprietăţi, lucru confirmat pentru Der Spiegel de Reihard Proksch, afacerist ce gestionează activele unor milionari la Viena, Londra şi în Liechtenstein. Totodată, nora lui Azarov este foarte activă la Viena, unde deţine 50% din editura Publishing Deluxe Holding, cu afaceri în Viena, Dubai, St. Moritz.

Tot la Viena face afaceri şi Andrei Kliuiev, fost şef de cabinet al preşedintelui destituit Viktor Ianukovici şi unul dintre cei care au ordonat reprimarea violentă a protestelor din Kiev. Fratele său era deputat la Kiev şi membru în consiliul de supraveghere al Băncii Naţionale a Ucrainei. Fraţii Kliuiev deţin o companie în Austria care activează în domeniul energiei solare. Guvernul de la Viena va avea mult de lucru pentru a respecta decizia sancţionării Rusiei şi a fostului regim ucrainean.