luni, 21 aprilie 2014

Parlamentul European a adopta o directivă prin care cetăţenii europeni care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, se arată într-un comunicat al PE. Directiva, care urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri, prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii (oferite de stat) la pensie.
Propunerea a fost făcută deoarece în prezent nu există reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, astfel că cetăţenii UE care se mută între statele membre riscă să-şi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.
Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.Totodată, eurodeputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.
Potrivit Directivei, în cazul în care un lucrător care îşi încetează activitatea nu a obţinut încă drepturi la pensie dobândite în momentul încetării contractului de muncă, regimul de pensie suplimentară rambursează contribuţiile vărsate de lucrătorul respectiv sau vărsate în numele acestuia, în conformitate cu dreptul intern sau cu acorduri ori contracte colective, sau, în cazul în care lucrătorul respectiv suportă riscul de investiţie, fie suma contribuţiilor vărsate, fie valoarea investiţiilor rezultate din aceste contribuţii.
În ceea ce priveşte drepturile la pensie latente, textul prevede că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta faptul că drepturile la pensie latente ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea şi ale urmaşilor lor sau valoarea acestora sunt tratate proporţional cu valoarea drepturilor membrilor activi ai regimului sau cu evoluţia indemnizaţiilor de pensie plătite în prezent.
Astfel, în cazul în care drepturile la pensie în cadrul regimului de pensie suplimentară sunt dobândite ca drept la o sumă nominală se asigură o valoare nominală a drepturilor la pensie latente. Dacă valoarea drepturilor la pensie acumulate se modifică în timp, Directiva stipulează ajustarea valorii drepturilor la pensie latente prin aplicarea unei dobânzi integrate în regimul de pensie sau a randamentului investiţiilor obţinut de către furnizorul de pensie suplimentară.
Pe de altă parte, statele membre pot permite regimurilor de pensie suplimentară să nu reţină drepturile dobândite ale unui lucrător care îşi încetează activitatea, ci să plătească lucrătorului respectiv, cu consimţământul său, un capital echivalent cu valoarea drepturilor la pensie dobândite, în măsura în care valoarea drepturilor la pensie dobândite nu depăşeşte un prag stabilit de statul membru în cauză. În această situaţie, statele trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la pragul aplicat.
Textul precizează că statele membre au posibilitatea de a permite partenerilor sociali să stabilească alte dispoziţii în acordurile colective, în măsura în care dispoziţiile respective oferă o protecţie la fel de favorabilă şi nu creează obstacole în calea liberei circulaţii pentru lucrători.
Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Statele Unite, sceptice față de intențiile Moscovei, au avertizat vineri partenerii lor ruși că îi vor "urmări atent" pentru a se asigura că respectă angajamentele acordului de la Geneva pentru detensionarea crizei din Ucraina, relatează Reuters și AFP.
Consilierul președintelui Barack Obama pentru securitate națională Susan Rice a considerat că Moscova trebuie să-i dezarmeze de îndată pe separatiștii proruși din estul Ucrainei și să-i lase pe observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să se ducă nestingheriți în regiunea în criză.

Anonim spunea...

Purtatorul de cuvant al presedintelui rus , Dmitri Peskov , a calificat duminica drept "absurda" amenintarea unor noi sanctiunile americane, dupa cum relateaza ziarul britanic The Times, care ar viza averea personala de "miliarde" pe care Vladimir Putin ar fi ascuns-o in Elvetia, transmite AFP.

Potrivit unui articolul publicat vineri de The Times, are citeaza o sursa guvernamentala americana anonima, Statele Unite ale Americii ar lua in considerare, in cazul in care Rusia trimite trupe in Ucraina, posibilitatea de a-l sanctiona direct pe Putin, cautandu-i si inghetandu-i conturile din bancile elvetiene unde ar avea depozitate circa "40 de miliarde de dolari", adunate din actiunile la Gazprom si la alte grupuri energetice.

"Aceasta este, evident, o farsa , ceva ce tine de absurd", a declarat purtatorul de cuvant al lui Putin , intervievat duminica de postul de radio Echo, din Moscova.

"Prin urmare, presedintele nostru nu are de ce sa se teama de acest lucru?", a intrebat reporterul rus.

"Cel putin, nu de ziarul The Times . De ce ar trebui sa ii fie frica de sanctiuni, sa nu mai vorbim de sanctiuni atat de absurde? Nu putem decat sa radem de sanctiuni atat de absurde", a raspuns Dmitri Peskov.

Cotidianul britanic sustine ca Statele Unite ar putea solicita cooperarea Elvetiei pentru a identifica banii depusi sub alte nume.

Anonim spunea...

Francize 2014: Care sunt afacerile cele mai "fierbinti" in 2014. Piata francizelor este in stransa legatura cu evolutia economica, iar pentru 2014 vom avea o crestere nesemnificativa, trendul continuand, probabil, si in urmatorii ani, astfel ca piata nu va depasi 1,4 miliarde de euro, a declarat, intr-un interviu pentru AGERPRES, Constantin Anton, presedintele Asociatiei Romane de Franciza (ARF). Restaurantele, inclusiv cele de tip fast food, zonele de retail si servicii sunt cateva din preferintele romanilor in domeniul francizelor. Conform estimarilor ARF, bazate pe sondajele efectuate in randul antreprenorilor, domeniile preferate de investitorii autohtoni in franchising sunt servicii (28,8%), retail (26,4%), fast-food (23,3%), restaurante si cafenele (6,2%), spa (2,3%), potrivit Economica.net