marți, 22 aprilie 2014




"Uniunea Bancară poate fi definită prin câteva fraze rostite de către comisarul pentru piața internă Michael Barnier: "Este finalul epocii recapitalizărilor masive ale băncilor. Falimentul unei bănci europene este un pericol de anvergură națională atunci când guvernul încearcă să o salveze pompându-i bani din bugetul național.Este un atac direct asupra cetățenilor contribuabili ai căror bani sunt cheltuiți pentru repararea greșelilor altora" (Euronews.15/IV.2014). Altfel spus, mecanismul de lichidare al băncilor din zona euro aflate în dificultate (mecanism de rezoluție) nu va mai permite ca eventualele costuri să fie suportate de către contribuabili ci de către însăși sectorul bancar. Chiar dacă a venit mai târziu decât ar fi trebuit, Uniunea Bancară arată o schimbare radicală în concepția europeană privind politicile anti criză. Dacă în primii ani după izbucnirea crizei soluția părea a fi recapitalizarea băncilor din bani publici, pe spezele contribuabililor, odată cu apariția Uniunii Bancare se recunoaște nu numai ineficiența unei astfel de metode în absența unor reforme profunde ale sistemului bancar dar și faptul că nu numai cetățeanul trebuie să suporte efortul de ieșire din criză. În același timp, se recunoaște rolul determinant pe care continuă să îl aibă statul în rezolvarea problematicii economice și sociale prin faptul că renunțarea la cheltuiala generată de recapitalizarea băncilor aduce bugetului posibilitatea orientării suplimentare a unor cheltuieli spre creșterea veniturilor salariale și de pensii în vederea creșterii consumului. Iată cum, asistăm prin efectele Uniunii Bancare la declanșarea unui lanț de procese care, pe lângă efectele directe asupra însănătoșirii sistemului bancar se înscriu într-o tendință de renunțare la politicile de austeritate prin impulsionarea consumului".
Legea insolvenței românești tolerează  EVAZIUNEA
Cu privire la cea de-a doua modificare importantă, eclipsată de scandalul Nana, Mircea Coșea a precizat că "Printr-o coincidență, în aceiași zi în care se vota la Strasbourg Uniunea Bancară, la București se vota Legea insolvenței. Din păcate, este doar o coincidență de zi nu și de idei. Dacă Uniunea Bancară contribuie la combaterea evaziunii și la întărirea capacității bugetului de finanțare a economiei, Legea insolvenței românești aduce prejudicii procesului de colectare a veniturilor la buget și tolerează evaziunea. Astfel, pe lângă faptul că elimină noțiunea de bancrută și lasă numirea administratorului judiciar la dispoziția debitorului, faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, în noua lege creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare. Mai mult decât atât, Comisia Juridică a eliminat din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Conform declarațiilor publice ale analiștilor fiscali, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, ascund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea iar numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului. Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, marea majoritate ajungând în faliment afectând capacitatea de colectare a veniturilor la buget, mai ales în condițiile în care se estimează că cca.opt miliarde de euro creanțe bugetare sunt blocate prin proceduri de insolvență. Concluzia exprimată la unison de către specialiștii intervivați în media este aceea că dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi păstrează vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală. Prin modul cum a fost "ajustată și cosmetizată" noua lege a insolvenței nu se poate elimina supiciunea de "dedicație". Este evident că legea trebuie să promoveze insolvența ca nouă și mai elaborată metodă a clientelei politice de a evaziona bugetul".
A conchis: "La urma urmei ce nevoie ar avea populația României de un buget mai bogat, neafectat de insolvențe evazioniste când are acces gratis la zilnicele spectacole televizate ale formației " Trio Nana"?". 
- See more at: http://www.dcnews.ro/mircea-co-ea-avertizeaza-ca-austeritatea-a-fost-invinsa-in-justi-ie-de-uniunea-bancara_441592.html#sthash.sBRwuPVw.dpuf

3 comentarii:

Anonim spunea...

Seful diplomatiei americane, John Kerry, a cerut, luni, Rusiei sa ia "masuri concrete" pentru a facilita punerea in aplicare a acordului de la Geneva, destinat calmarii tensiunilor in Ucraina, potrivit Mediafax. In replica, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a indemnat Statele Unite sa convinga autoritatile de la Kiev sa-si respecte angajamentele asumate la Geneva.Vicepresedintele american Joe Biden a aterizat luni la Kiev, unde isi va prezenta sprijinul Statelor Unite autoritatilor de tranzitie pro-occidentale, care se confrunta cu insurectia separatista in estul tarii, scrie AFP.

Anonim spunea...

Grupul elen Mobile Trade Stores (MTS) a cerut în instanţă despăgubiri de 1,37 miliarde de euro subsidiarei Vodafone din Grecia, invocând pagubele suferite în urma anulării unor contracte de franciză de către Vodafone, transmite Bloomberg.

Papistas Holding, compania mamă a MTS, a solicitat daune şi despăgubiri morale pentru pierderile cauzate de afacerile pierdute, a anunţat, luni, grupul elen.

MTS susţine că, după 2008, Vodafone şi-a schimbat strategia din Grecia şi a întrerupt neaşteptat un contract de service şi contracte de împrumut, afectând lichidităţile unor companii din cadrul Papistas Group.

În decembrie 2013, MTS a cerut în instanţă de la Vodafone despăgubiri de 255,5 milioane de euro invocând aceleaşi acuzaţii.

'Companiile din grupul Papistas din Grecia au depus plângere împotriva subsidiarei elene a Vodafone în urma încheierii relaţiei comerciale de lungă durată. Revendicările nu sunt justificate, iar pierderile invocate sunt complet fanteziste. Vodafone le va respinge în mod hotărât', a anunţat Simon Gordon, purtător de cuvânt al operatorului britanic de telefonie.

Recent, Vodafone a anunţat că intenţionează să urgenteze dezvoltarea tehnologiei 4G în Grecia, în cadrul strategiei sale de a utiliza sumele rezultate de pe urma vânzării participaţiei la Verizon pentru modernizarea reţelelor din Europa. Vodafone este al doilea mare operator de telefonie mobilă din Grecia, după Cosmote, o divizie a Deutsche Telekom.

Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume. Vodafone România, o divizie a Vodafone Group Plc, a ajuns la 8.315.389 clienţi, la data de 31 decembrie 2013, ceea ce reprezintă o creştere cu 132.466 de clienţi, faţă de trimestrul anterior. AGERPRES

Anonim spunea...

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a vrut să unifice toate privatizările într-un departament pe care să-l coordoneze şi nu a reuşit, conform mai multor surse guvernamentale.
Guvernul a adoptat, ieri, o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii de privatizare. Sursele noastre susţin că acest departament este o redenumire a actualului OPSPI din Ministerul Economiei şi nu include listările companiilor energetice sau privatizarea Romtelecom şi a CFR Marfă, după cum stipula iniţial proiectul de ordonanţă.
Astfel, de listări s-ar ocupa în continuare Departamentul pentru Energie, mai spun sursele citate.