Parlamentul European
(PE) va vota, marţi, trei texte-cheie pentru finalizarea lucrărilor legislative
care stau la baza Uniunii Bancare: Directiva privind redresarea și rezoluția
bancară (DRRB), Reformarea Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor
(SGD) şi Regulamentul privind mecanismul unic de soluționare (MUS), potrivit
unui comunicat al Comisiei Europene (CE) trimis astăzi redacţiei.Odată cu declanșarea crizei financiare, Uniunea Europeană și statele membre au demarat procesul de revizuire fundamentală a normelor de reglementare și supraveghere bancară. "Pe măsură ce criza financiară a evoluat și s-a transformat în criza datoriilor din zona euro în 2010 2011, a devenit clar că, pentru țările care au o monedă comună, mai erau multe de făcut, în special pentru a rupe cercul vicios dintre bănci și finanțările naționale", transmit reprezentanţii CE. În iunie 2012, șefii de stat și de guvern au convenit crearea unei uniuni bancare, pentru a centraliza aplicarea la nivelul Uniunii a normelor stabilite pentru zona euro (măsuri ce ar trebui urmate de orice stat care aspiră să intre în zona euro). În prezent, toate textele care stau la baza Uniunii Bancare sunt în vigoare sau urmează să fie adoptate de către Parlamentul European în cursul următoarei sesiuni plenare. Acestea vor fi completate de un acord interguvernamental care va fi semnat de statele membre în luna mai. Reforma profundă a sectorului bancar european are scopul de a-l face mai robust și mai rezistent, de a reduce impactul potențialelor falimente bancare și de a garanta că sectorul financiar este pus în slujba economiei reale. "Criza din zona euro a evidențiat un posibil cerc vicios între bănci și datoriile suverane. A devenit astfel evident că este nevoie de o uniune economică și monetară mai bine guvernată și mai profundă pentru ca moneda unică să rămână funcțională pe termen lung. Pentru ca cercul vicios să fie rupt, un sector financiar mai solid nu este de ajuns. Este nevoie de o abordare mai integrată și mai profundă, care să asigure o aplicare centralizată a normelor în toate cele 28 de state membre", mai informează CE. Acesta este motivul pentru care șefii de stat și de guvern din UE s-au angajat să instituie o uniune bancară in iunie 2012. Viziunea a fost dezvoltată, în continuare, în planul Comisiei Europene pentru o uniune economică și monetară din noiembrie 2012. Prima etapă a Uniunii Bancare este acum în vigoare prin intermediul Mecanismului Unic de Supraveghere, potrivit căruia Banca Centrală Europeană (BCE) va fi ultima instanță de supraveghere a tuturor celor 6 mii de bănci din zona euro, începând cu toamna acestui an. Concomitent, are loc o evaluare aprofundată a sănătății financiare a instituţiilor de credit. Tot marţi, Parlamentul European urmează să adopte a doua etapă a Uniunii Bancare, Mecanismul Unic de Rezoluție, care va permite gestionarea mai eficientă a crizelor bancare. În plus, vor fi votate două propuneri legislative, respectiv reformarea Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor și Directiva privind redresarea și rezoluția bancară, conchide comunicatul CE.(sursa...bursa)
3 comentarii:
Guvernele din ţările cu economii dezvoltate au crescut, în 2013, taxele pe venit pentru al treilea an consecutiv, încercând să îşi reducă deficitele bugetare, conform datelor publicate ieri de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Astfel, povara fiscal (diferenţa dintre costul total al unei companii cu un angajat şi venitul net rămas acestuia după plata taxelor şi a contribuţiilor sociale atât de către angajator, cât şi de către angajat) a crescut în 21 dintre cele 34 de state membre ale organizaţiei, a scăzut în 12 şi a stagnat într-o singură ţară (Chile).
În medie, povara fiscală a crescut la 35,9% din costul total cu un angajat, de la 35,7% în 2012. În deceniul anterior, procentajul a scăzut treptat, dar tendinţa s-a inversat în ultimii ani, din cauza încercărilor guvernelor de a-şi consolida veniturile, afectate de criza financiară.
Majorarea de anul trecut a fost determinată aproape în totalitate de creşterea sumelor plătite în contul taxelor pe venit. Chiar dacă taxele nu au crescut, eliminarea unor scutiri a condus la contribuţii mai mari în anumite ţări. În medie, contribuţiile sociale plătite de angajatori au scăzut uşor (cu 0,06 puncte procentuale), guvernele încercând astfel să încurajeze companiile să angajeze.
Veniturile angajaţilor ajustate cu inflaţia au scăzut în această perioadă la nivelul ţărilor OCDE.
Combinaţia dintre taxele mai ridicate şi salariile mai mici sugerează că este puţin probabilă o accelerare rapidă a consumului în ţările dezvoltate, necesară pentru o recuperare mai puternică a economiei.
Declinul salariilor ajustate cu inflaţia a fost mai temperat decât în anii precedenţi, parţial datorită ritmului mai lent de creştere a preţurilor. Salariile calculate fără impactul inflaţiei au scăzut în doar trei ţări: Grecia, Cehia şi Irlanda, mai informează organizaţia.
Bursele din Statele Unite ale Americii au deschis şedinţa de tranzacţionare de astăzi în scădere.
Indicele Dow Jones s-a depreciat cu 0,57%, ajungând la 16.078,38 puncte, iar S&P 500 a consemnat un declin de 0,55%, până la 1.823,01 puncte. De asemenea, indicele compozit Nasdaq a scăzut cu 0,83%, la 4.020,61 puncte.
Indicele compozit S&P/TSX din Toronto a stagnat la valoarea de 14.308 puncte.
Principalele burse asiatice au deschis şedinţa de tranzacţionare de astăzi în scădere.
Indicele Nikkei 225 al bursei japoneze s-a depreciat cu 2,03% la 14.009 puncte, în timp ce indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong scădea cu 0,66%, la 23.033,68 puncte. De asemenea, S&P/ASX 200 al bursei din Australia coboară la valoarea de 5.425,80 puncte, cu 1,00%.
Indicele Shenzen al bursei din Shanghai se depreciază şi el cu 0,59%, la 2.121,71 puncte, iar indicele Sensex din Bombay ajunge la 22.590,71 puncte, după o micşorare de 0,55%.
Trimiteți un comentariu