Incet, incet, ies la iveala carentele monedei otravite ....euro

Trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România, National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Piraeus Bank, nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană însă numai primele două vor trebui să strângă noi fonduri pentru a acoperi un deficit de capital de 2,960 miliarde de euro, transmite EFE. Potrivit rezultatelor testelor de stres, Eurobank (a treia mare bancă din Grecia) are un deficit de capital de 1,760 miliarde de euro în timp ce NBG (prima bancă din Grecia) are de acoperit un deficit de capital de 930 milioane de euro.  BCE a testat patru bănci din Grecia însă doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5% potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.   În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.    Alături de NBG, Eurobank şi Piraeus Bank, pe lista băncilor din zona euro care au operaţiuni în România şi au picat testele de stres se mai regăsesc Volksbanken (865 milioane de euro), Veneto Banca, Banco Comercial Portugues - BCP (1,15 miliarde de euro) şi Bank Of Cyprus.   Băncile care au un deficit de capital trebuie să spună în următoarele două săptămâni cum intenţionează să acopere acest deficit. Ulterior vor avea la dispoziţie nouă luni pentru a acoperit deficitul de capital.

Europa si nu numai sufera de tumoare maligna, iar Draghi si acolitii lui o trateaza cu antiinflamatoare. "Organul" finaciar-bancar bolnav, pentru ca nu poate fi extirpat, ar trbui tratat cu chimioterapie sau radioterapie pana nu contamineaza intreg "organismulreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, le-a cerut vineri liderilor țărilor din zona euro să "facă un efort comun" pentru a evita o reintrare în criză și a avertizat că nu se pot limita la a aștepta efectul politicilor întreprinse de alții, informează agenția EFE. În cadrul Reuniunii șefilor de Stat și de Guvern din zona euro, ce a avut loc vineri, la Bruxelles, Draghi a reamintit că partenerii din zona euro se află într-un "punct critic", cu o notabilă încetinire a economiei și o inflație scăzută persistentă, potrivit unor surse din BCE. Președintele BCE nu a menționat posibilitatea ca zona euro să intre în deflație, au precizat sursele citate. Draghi a subliniat că cele 18 state membre trebuie să facă "un efort comun" și să se pună de acord asupra unor politici concrete în cadrul dezbaterilor, care au loc de luni de zile, privind necesitatea continuării reformelor și stimulării investițiilor. "Nu este momentul să-i întrebați pe alții ce pot face pentru voi", ci de a face "un efort comun", le-a spus Draghi liderilor prezenți. În diferite ocazii, BCE a avertizat statele membre că nu se pot limita la a aștepta efectele politicilor monetare expansive demarate de Banca Centrală Europeană, și că acestea trebuie combinate cu reforme structurale, pentru a stimula creșterea. Președintele BCE a insistat asupra acestui subiect și a cerut să se mențină reformele, semnalând totodată că acele țări care trebuie să-și reducă deficitul public, pentru a-l aduce sub limita europeană de 3% din PIB, ca de exemplu Franța, să continue să depună eforturi în acest sens. De asemenea, a transmis un mesaj acelor țări care au "spațiu fiscal", să demareze politici de stimulare a cererii și a dat asigurări că "trebuie să ia serios în considerare" adoptarea unor măsuri în acest sens. Draghi le-a mai cerut membrilor zonei euro ca, înaintea Reuniunii liderilor europeni din decembrie, să pregătească un calendar mai detaliat privind aplicarea reformelor.

Dacă Uniunea Europeană vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Ungaria ar trebui să ia în considerare ieşirea treptată din Uniune, iar dacă Bruxellesul îi spune unei ţări cum ar trebui să se guverneze, atunci se aseamănă cu Moscova înainte de schimbarea regimului, a declarat Laszlo Kover, preşedintele parlamentului maghiar şi membru al partidului de guvernământ Fidesz.

Însă Kover şi-a descris scenariul drept unul de „coşmar” şi a precizat că are îndoieli că acesta va deveni realitate, potrivit origo.hu. El a spus, de asemenea, că nu UE şi NATO sunt problema, ci mai degrabă faptul că „lumea euro-atlantică este zdruncinată din punct de vedere moral”. Kover consideră că de la căderea comunismului guvernele şi liderii financiari din unele ţări vestice cred că pot face tot ceea ce vor. Discursul a atras imediat tirul opoziţiei politice. Un parlamentar i-a cerut premierului Viktor Orbán să-l „disciplineze” pe Kover deoarece opiniile sale lezează interesele internaţionale ale tuturor ungurilor . Politicianul a spus că a venit timpul ca premierul să anunţe dacă viitorul Ungariei stă într-o alianţă cu Moscova sau într-una cu Bruxellesul. Partidul Liberal a catalogat declaraţiile lui Kover ca fiind „o greşeală serioasă”, mai ales după ce SUA au sancţionat şase oficiali maghiari prin interdicţii de călătorie.

 

 

 

 

 

Un număr de 25 de bănci nu au trecut testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit unui proiect de comunicat al instituţiei referitor la rezultatele finale ale evaluărilor care vor fi anunţate mâine, obţinut de Bloomberg.
Între băncile analizate, 105 bănci au trecut evaluarea, iar dintre cele care nu au reuşit să facă acest lucru, 10 au nevoie de capital suplimentar, potrivit unei persoane aproapiate situaţiei, citate de Bloomberg. Situaţia s-ar putea încă schimba, întrucât negocierile continuă înainte de anunţarea rezultatelor finale, pe 26 octombrie, a precizat sursa citată de Bloomberg. "BCE nu poate comenta în legătură cu rezultatele evaluării. Orice concluzii trase înainte de anunţarea rezultatului final ar fi extrem de speculative", a avertizat BCE într-un comunicat. Potrivit analiştilor de la Berenberg care sunt citaţi de CNBC, se previzionează 10-14 bănci care nu vor trece de testele de stres, "bănci nelistate din Germania, cele italiene mai mici, portugheze, din Grecia şi băncile est europene" fiind cele mai expuse la riscuri având în vedere locaţia lor. Băncile cele mai frecvent menţionate ca fiind în pericol includ banca irlandeză Permanent TSB şi banca austriacă Volksbank, ambele fiind deja salvate prin bail out de către guverne.
HSH Nordbank, parte a băncii germane Landesbank care are o afacere mare de livrări, este în pericol dacă vor fi depreciate activele sale de livrări. Portofoliile de creditare imobiliară a unor bănci olandeze ar putea fi, de asemenea, puse în pericol, potrivit unui analist de credit din partea Lloyds. Banco Popular Espanol din Spania, Commerzbank din Germania şi Unicredit, cea mai mare bancă din Italia după active, sunt într-o postură dificilă, deşi opinia este împărţită dacă acestea vor trece cu bine testele de stres. Commerzbank şi Unicredit şi-au vândut din activele mai riscante în acest an, înaintea testelor.

Vladimir Putin a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev. "Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin. Rusia a sistat, din iunie, livrările de gaze către Ucraina, în contextul în care Kievul refuză să achite gazul la tarifele impuse de Gazprom, Kievul acumulând restanţe de 5,3 miliarde de dolari. Comisia Europeană a admis că există riscul unor întreruperi de scurtă durată a gazelor în această iarnă, precizând că problemele pot fi depăşite dacă statele membre UE cooperează mai strâns în domeniul energetic. Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar de 2 miliarde euro pentru plata gazelor ruseşti.

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat marţi Comisia Europeană. Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continuă o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze, în timpul iernii.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor. Autorităţile de la Kiev şi Moscova discută, cu ajutorul UE, un acord interimar care prevede plata de către Ucraina a unor facturi restante de 3,1 miliarde de dolari grupului rus Gazprom, din care 2 miliarde de dolari înainte de sfârşitul lunii octombrie. La negocieri participă comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, ministrul rus al Energiei Alexandr Novak şi omologul ucrainean Iuri Prodan. Pentru a facilita acordul, preşedinţii celor două state, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, au cerut vineri UE să ajute Kievul să depăşească dificultăţile financiare. Uniunea Europeană şi FMI au aprobat deja Ucrainei o finanţare de 17 miliarde de euro, din care 11 miliarde de euro din partea UE.

Suprapunerea măsurilor de ajustare fiscală cu un proces necontrolat de retragere a capitalului străin de către bănci ar îngreuna realizarea unei creşteri economice susţinute, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adăugând că şi ieşirile de 9 miliarde de euro, în 5 ani, au încetinit avansul PIB.

El a arătat că, în privinţa finanţării s-a ajuns la "un capăt al drumului", subsidiarele locale finanţându-se în special de pe piaţa internă. La rândul său, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, spune că Guvernul are ca ţintă să ajungă la o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% pe an, prin menţinerea disciplinei fiscale, astfel încât România să recupereze decalajele faţă de alte state europene. Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an, după o creştere de 3,5% în 2013. Fondul Monetar Internaţional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în acest an şi cu 2,5% anul viiitor.

Un număr de 25 de bănci din Europa nu au trecut examenele destinate măsurării capacităţii lor de a face faţă unei noi crize economice, având un deficit de capital cumulat de 25 de miliarde de euro, a anunţat duminică Banca Central Europeană (BCE) cu prilejul publicării rezultatelor testelor de stres la care au fost supuse a anunţat principalele 130 de bănci europene, informează Reuters.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Camera Deputaţilor şi "Oameni şi Companii", organizează în data de 28 octombrie 2014, începând cu orele 10:15, la Palatul Parlamentului, Sala Al.I.Cuza, "Topul Naţional al Firmelor Private din România - TOP 2013", potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.
Evenimentul este inclus în campania "Săptămâna europeană a IMM-urilor", ediţia 2014, coordonată de către Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene.
"Topul Naţional al Firmelor Private din România" este un eveniment dedicat mediului de afaceri, asigurând recunoaşterea meritelor întreprinzătorilor şi promovarea întreprinderilor performante, transpunând bunele practici internaţionale în domeniu. Sunt invitaţi să participe prim-ministrul României şi Secretarul General UE al Artizanatului şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (UEAPME), Peter Faross. Vor fi premiate cu diplome şi trofee cele mai performante întreprinderi ale anului 2013.
Partenerul principal al evenimentului este Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). 

Comisia Europeană estimează că evaziunea fiscală şi fraudele costă statele membre circa 1.000 de miliarde de euro pe an, în condiţiile în care multe guverne sunt nevoite să reducă cheltuielile.

La un summit din luna martie, Austria şi Luxembourg au acceptat o lege în UE referitoare la schimbul automat de informaţii privind conturile de economii, după ce autorităţile comunitare au promis să preseze Elveţia şi alte patru ţări în care există legi stricte în domeniul secretului bancar să semneze un acord similar până la sfârşitul anului 2014....Ministrul luxembourghez de Finanţe Pierre Gramegna a declarat că ţara sa este pregătită să înceapă schimbul de informaţii din 2017. Omologul său austriac Hans-Jorg Schelling a oferit un compromis şi anume acceptarea termenului 2017, cu condiţia unui an suplimentar pentru construirea infrastructurii tehnice necesare schimbului de date între bănci cu administraţiile fiscale.

Aliaţii Ucrainei trebuie s-o ajute a plăti restanţele la gaze către Rusia, a recomandat astăzi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, după ce premierul slovac, Robert Fico, se opusese asistenţei financiare pentru fosta republică sovietică, scrie AFP.
"Toată lumea trebuie să aibă contribuţii, inclusiv Slovacia. În prezent, căutăm o soluţie, pentru că iarna a venit. Este necesar un acord între Ucraina, UE şi Rusia pentru o soluţie care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze în această iarnă", a subliniat cancelarul german. La rândul său, Roberto Fico i-a reproşat Ucrainei că se bazează pe alţii pentru rezolvarea propriilor probleme: "De multe ori, am impresia că Ucraina se aşteaptă ca soluţia la problemele sale să vină de oriunde altundeva, mai puţin din interior. Ucraina trebuie să se reformeze, la fel cum a făcut şi Slovacia la vremea sa". Recent, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, recomandase Uniunii Europene să ofere asistenţă financiară Ucrainei pentru reaprovizionarea ei cu gaz rusesc. Afirmaţia fusese făcută după o nouă întrevedere cu omologul ucrainean, Petro Poroşenko. 

One constant throughout the eurozone crisis has been Germany’s chancellor, Angela Merkel. Since Merkel took office in 2005, there have been 54 different leaders atop eurozone member countries - an average of more than three per country.

Matteo Renzi was the fifth Italian prime minister to meet with Merkel. She has also seen five prime ministerial changes come and go in both Greece and Belgium.  When the chancellor was sworn in for the first time, Jacques Chirac presided over the Élysée. In six eurozone countries there has been one change of leadership over the past nine years. Among these Luxembourg, where current president of the European Commission, Jean-Claude Juncker, was prime minister for 18 years. None of the eurozone’s current leaders has held office as long as Germany’s chancellor. Of the 54 leaders Merkel has met, only four have been women. There is greater diversity among the various leaders’ glasses.

'Economia germană este afectată de turbulenţele externe. Crizele geopolitice au sporit, de asemenea, incertitudinile în Germania şi avansul moderat al economiei mondiale are impact asupra PIB-ului', a afirmat ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel.  Cererea pe plan intern ar urma să urce cu 1,4 anul acesta şi cu 1,7% în 2015, faţă de estimarea din aprilie privind un avans de 1,9% şi, respectiv, 2,1%.   Principalele institute de cercetare economică din Germania - Ifo (Munchen), DIW (Berlin), IWH (Halle) şi RWI (Essen) - au recomandat recent autorităţilor de la Berlin să majoreze investiţiile publice pentru a stimula creşterea economiei.  Astfel, experţii susţin că Guvernul german trebuie să majoreze cheltuielile în sectorul public, având în vedere că situaţia bună în care se află finanţele publice ale Germaniei oferă spaţiu de manevră. 'Pe partea cheltuielilor, investiţiile publice ar trebui majorate în acele domenii care au potenţialul de a stimula creşterea', se arată în raportul elaborat de Ifo, DIW, IWH şi RWI.  În ultimele luni, au apărut numeroase semnale de alarmă pentru economia germană, motorul economiei europene, care în al doilea trimestru a înregistrat o scădere a PIB de 0,2%, după o creştere de 0,7%, în primele trei luni. AGERPRES

DNA a început urmărirea penală faţă de Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Adam Crăciunescu în dosarul în care aceştia sunt acuzaţi de retrocedări ilegale de terenuri cu un prejudiciu de peste 303 milioane de euro.  Potrivit unui comunicat al instituţiei, în data de 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Decizia judecătorească ar fi fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier). Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam împreună cu alte persoane interesate şi cu Viorel Hrebenciuc, a constituit și coordonat un grup, ce urmărea să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată. În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri ( de exemplu să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău). În acest context, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, începând cu anul 2013, Adam Crăciunescu a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui suspectului Sîrbu Ilie, referitoare la modul în care RNP Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de pădure de peste 40.000 de hectare. În consecință, Adam Crăciunescu a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a șicanat efectuarea de acțiuni în justiție împotriva intereselor avute de grupul infracțional organizat format din Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă(cerere admisă de ÎCCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, Adam Crăciunescu a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă și i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna și punerea în aplicare a acestei decizii.

Banca Centrală Europeană a decis să suplimenteze lichidităţile puse la dispoziţia băncilor din Grecia, prin reducerea unui discount aplicat obligaţiunilor elene folosite de aceste instituţii drept garanţii pentru finanţarea ieftină de la BCE, relatează Wall Street Journal. Un acord informal în acest sens a fost convenit miercuri seara, în timpul unei întâlniri la Frankfurt, la care au participat preşedintele BCE, Mario Draghi, şi guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, a declarat joi un oficial al băncii centrale elene.  Aprobarea planului, susţinut de majoritatea membrilor consiliului guvernatorilor BCE, are loc într-un moment în care bursele europene, în special cea din Grecia, au fost afectate în ultimele câteva zile de temerile legate de perspectivele de redresare economică din Europa.  Un purtător de cuvânt al BCE a afirmat într-un comunicat că decizia BCE reflectă îmbunătăţirea condiţiilor din piaţă pentru obligaţiunile elene folosite drept garanţii, în acest an, şi nu ca o reacţie de moment a băncii faţă de tensiunile apărute pe burse.  În urma deciziei, primele patru mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, ar putea avea acces la o sumă suplimentară de 12 miliarde de euro. Chiar şi cu intrarea în vigoare a deciziei, discount-ul aplicat obligaţiunilor elene va fi mai mare decât cele aplicate obligaţiunilor altor state din zona euro, a spus o persoană apropiată situaţiei, care a adăugat că măsura era discutată de mai multe săptămâni.  Investitorii au devenit tot mai îngrijoraţi în ultimele săptămâni în legătură cu intenţia autorităţilor elene de a încheia programul internaţional de sprijin financiar la sfârşitul acestui an, cu 18 luni înainte de termen, ceea ce ar reduce controlul troicii creditorilor internaţionali asupra finanţelor Greciei.  Din mai 2010, Grecia a beneficiat de două programe de sprijin, în valoare totală de 240 de miliarde de euro, din partea guvernelor din zona euro şi a FMI. 

"Nu-l vrem pe Ponta!" nu este egal cu "Îl iubim pe Iohannis!".

 

Din cele 187 de regiuni ale statelor membre UE pentru care existau informaţii în 2013, în regiuna Sud-Muntenia din România sunt cei mai mulţi europeni care, raportat la numărul populaţiei din zonă, nu au folosit niciodată un computer, se arată într-un studiu Eurostat. Mai exact, 51% dintre locuitorii din sudul României nu au lucrat niciodată pe computer, faţă de 19% câţi sunt în aceeaşi situaţie la nivel european. De asemenea, în 25 de regiuni ale UE, ponderea locuitorilor care nu au utilizat niciodată computerul este cuprinsă între 35% şi 50%, iar printre acestea se numără 9 regiuni din Italia, alte şase din România, cinci din Bulgaria, 3 din Grecia şi şi câte o regiune din Spania şi Polonia.

La polul opus sunt 26 de zone, printre care mai mulre regiuni din Danemarca, Suedia şi Luxembourg, unde calculatorul este folosit de peste 95% dintre locuitori.

Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte conectarea la internet, astfel că, potrivit Eurostat, mai puţin de jumătate dintre gospodăriile din Nord-Estul României au acces la internet. La fel se întâmplă şi în 3 regiuni din Bulgaria şi două regiuni din Grecia.

Regiuna Sud-Muntenia cuprinde şapte judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), adică 16 municipii, 32 de oraşe şi 519 de comune cu 2.019 de sate, şi reprezintă 14% din suprafaţa României. Populaţia regiunii este de 3,25 milioane de locuitori.

Franta a capatat si ea, ca si Grecia, Portugalia, Italia, Spania, un "guvernator german"

BUGETELE TARILOR EUROPEI "UNITE" (TOATE) TREBUIE APROBATE DE BUNDESTAG - Europenii nu stiu asta ne fiind informati nici macar de presa care este aservita 100%  - Se presupune si ca, Franta a capatat si ea, ca si Grecia, Portugalia, Italia, Spania, un "guvernator german" (nazist) sub "acoperire" - Astfel, Germania ajută Franţa la elaborarea unui pact scris prin care Parisul se angajează să facă reforme şi să reducă deficitul bugetar, în schimbul căruia Comisia Europeană (CE) să aprobe bugetul francez pentru 2015, scrie presa străină. Berlinul consideră drept "inimaginabilă" situaţia în care ar fi respins bugetul francez pe anul viitor (în curs de analizare la Bruxelles), ce prevede un deficit de 4,3% din PIB, cu mult peste limita europeană de 3%. Campionul rigorii bugetare din zona euro, guvernul german şi-a oferit sprijinul sub forma unui pact care să prezinte, în faţa CE, angajamentele autorităţilor franceze. Cancelarul german Angela Merkel a evocat în repetate rânduri ideea unor angajamente contractuale ale ţărilor membre în faţa Comisiei, un fel de foaie de parcurs pentru reformele şi echilibrările bugetare. Aceste angajamente sunt gândite a fi mai constrângătoare decât actualele obligaţii. Până în prezent, europenii nu au acceptat această idee.
CE urmează să se pronunţe până la sfârşitul lunii asupra proiectului de buget francez. 

Romania se grabeste sa vanda obligatiuni pe piata internationala inainte de 2 noiembrie, de teama ca rezultatul alegerilor prezidentiale va inrautati conditiile de imprumut de pe pietele externe. Intentia a fost analizata inclusiv in presa straina.
Ministrul Bugetului de la Bucuresti, Darius Valcov, a spus ca Guvernul planuieste sa vanda obligatiuni in valoare de cel putin un miliard de euro pana la inceputul lunii viitoare. Sondajele de opinie arata ca premierul Victor Ponta va castiga alegerile, astfel ca au crescut si speculatiile conform carora viitorul guvern nu va reusi sa tina deficitul bugetar in frau, ceea ce ar duce la o crestere a dobanzilor cu care se imprumuta Romania, potrivit Erste Bank, care detine BCR. "Riscurile de dupa alegeri i-ar putea determina sa accelereze vanzarea de obligatiuni", sustine Dumitru Dulgheru, economist la Erste Bank, citat de Bloomberg. Guvernul a redus CAS cu 5 puncte procentuale, punand astfel presiune pe deficitul bugetar, care se afla in prezent la 2,2% din Produsul Intern Brut. Mai mult, in martie 2015, Romania ar urma sa incheie acordul preventiv cu Fondul Monetar International. In consecinta, Dulgheru sustine ca, fara adoptarea unor masuri care sa conduca la o crestere a veniturilor bugetare, costurile de imprumut vor creste anul viitor. Tocmai de aceea guvernantii se grabesc cu vanzarea obligatiunilor....dobanda obligatiunilor pe 10 ani denominate in euro ale Romaniei se afla, joi, la 2,71% pe an, foarte aproape de recordul minim atins in urma cu sapte saptamani, de 2,66% pe an. Mai mult, dobanda obligatiunilor in lei pe 10 ani a ajuns la 4,08% pe an, cel mai scazut nivel din ultimele 3 luni. Datoria guvernamentala a fost de 39% din PIB la finalul lunii iulie, ceea ce inseamna ca Romania are a patra cea mai mica datorie din UE, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor de la Bucuresti. Autoritatile romane sustin ca vor sa reduca ponderea datoriei denominate in valuta la 50% de la 57% in urmatorii doi ani. Demetrios Efstathiou, analist la Standard Bank Plc, sustine ca tara noastra este foarte conservatoare si ii place sa aiba un buffer fiscal mare. Cea mai recenta iesire pe pietele externe a avut loc in aprilie, cand Romania a imprumutat 1,25 miliarde de euro printr-o emisiune de obligatiuni denominate in euro, la un randament record de 3,7% pe an.

Unii politicieni, dar şi o parte dintre analiştii economici consideră că afirmaţiile făcute recent de Tomas Spurny, preşedintele executiv al Băncii Comerciale Române (BCR), şi Laszlo Diosi, directorul executiv al OTP Bank, sunt manipulatoare şi urmăresc influenţarea votului pe care Parlamentul urmează să-l dea pe iniţiativele legislative care privesc conversia creditelor în valută. De aceeaşi părere sunt chiar şi unele surse din piaţa bancară.  În urmă cu circa o săptămână, şeful BCR a precizat: "Săptămâna viitoare, chiar în această clădire (n.r. Palatul Parlamentului) s-ar putea să avem un vot pe o lege privind conversia creditelor în valută la cursul istoric. (...) Dacă asta se întâmplă, dacă o lege va permite o astfel de conversie, moneda locală se va prăbuşi precum celebrul boxer Rocky în prima rundă a meciului, la începutul filmului. Deprecierea leului va fi de aproximativ 20%, iar impactul asupra capitalului sistemului bancar va fi de aproximativ 9 - 10 miliarde euro... Dacă vrem să eliminăm acest risc trebuie să avem o altă platformă de discuţii în următorii 2 - 3 ani, dar dacă vrem să facem asta săptămâna viitoare vom avea turbulenţe serioase în mediul economic din România". În acelaşi ton, cu mai puţin de o săptămână în urmă, Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, a "recomandat" clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni să-şi păstreze creditele în această monedă, susţinând că francul elveţian va avea un curs descendent, în circa doi ani, în timp ce economia europeană se va întări: "Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire". În acelaşi timp, Diosi a precizat că, în 2007, OTP a realizat analize pe istoricul valutar din ultimii 15 ani, care nu au arătat nicio problemă, drept pentru care nu au putut previziona criza care a urmat şi consecinţele sale.

 A DOUA SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE VICTOR PONTA

Cetăţene prim-ministru,

Având în vedere că sesiunea parlamentară s-a încheiat săptămâna trecută, vă transmit o scrisoare deschisă cu statut de interpelare, urmând să o înregistrez în acest sens la Senat. Am decis ca, prin această scrisoare-interpelare, să vă adresez mai multe întrebări legate de anumite aspecte nebuloase din trecutul şi prezentul dumneavoastră, pe care le voi dezvolta ulterior într-o amplă declaraţie politică intitulată "Victoraş, ai grijă de copii!", pe care am anunţat-o de altfel. Chiar dacă aspectele mai grave şi interesante din această declaraţie au fost verificate şi răsverificate din mai multe surse, fiind de profesie jurist, inclusiv fost procuror ca şi dumneavoastră, am decis să respect o regulă străveche de drept "Audiatur alter pares" (Ascultă şi cealaltă parte), pe care dumneavoastră nu aţi respectat-o în cazul excluderii mele abuzive din PSD. Consider că după nefastul episod Ceauşescu, românii au dreptul să cunoască părţile mai întunecate din biografia conducătorilor lor.
Aşadar şi prin urmare, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:
     1. Dacă în fragedă tinereţe, res¬pectiv în anii '90, aţi avut un comportament sadic faţă de tatăl dumneavoastră (menţionat şi de mama dumneavoastră într-o scrisoare publicată în presă), care era imobilizat la pat din cauza unui cancer chinuitor? Dacă, în vara anului 1990, când aveaţi 18 ani, l-aţi bătut bestial pe tatăl dum¬neavoastră, rupându-i un picior, fapt care i-a agravat starea de sănătate şi i-a grăbit decesul?
     2. Dacă, după acest episod, aţi plecat intempestiv în Franţa, cu o geantă de voiaj, şi dacă aţi locuit în Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui cărturar Petre Pandrea şi nepoata lui Lucreţiu Pătrăşcanu, prietenă a mamei dumneavoastră? Dacă aţi plecat de la aceasta neanunţat, cu două geamantane, şi dacă aţi dormit ulterior prin gări şi prin parcuri? Dacă aţi avut probleme cu poliţia franceză? Dacă aţi lucrat o lună la un restaurant Mc'Donald's şi pentru ce motive aţi fost dat afară?
     3. Dacă aţi locuit ulterior la un anume Marin Bobeică, ofiţer acoperit al SIE la Paris, cunoscut ca homosexual, şi dacă aţi întreţinut relaţii nefireşti cu acesta?
     4. Dacă, după ce aţi devenit procuror, le-aţi sprijinit pe mama dumneavoastră şi pe o mătuşă a dumneavoastră, să acapareze în mod fraudulos vila de la Poiana Ţapului (Buşteni), moştenită de doamna Nadia Marcu Pandrea de la familia Pătrăşcanu?
     5. Dacă este adevărat că, în timp ce eraţi procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jus¬tiţie, aţi soluţionat un singur dosar cu rechizitoriu şi că în acesta s-a pronunţat soluţie de achitare?
     6. Dacă este adevărat că, în anul 1997, în timp ce eraţi procuror, aţi fost racolat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) de către generalul Cornel Biriş şi dacă aţi activat în unitatea deplin conspirată denumită "Umbre" sau H? Dacă aţi fost trimis la specializare antimafia în Italia cu misiunea de a o monitoriza pe Carla del Ponte, fost procuror antimafia, ulterior procuror şef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie?
     7. Dacă este adevărat că, în data de 7 mai 2012, înaintea depunerii jurământului de către primul guvern Ponta, festivitate care a început cu o întârziere de circa 15 minute faţă de ora anunţată , aţi fost invitat de preşedintele Traian Băsescu într-un birou de la Palatul Cotroceni, unde a chemat un aghiotant cu un telefon mobil des¬chis, pe care vi l-a înmânat şi la care aţi discutat cu ofiţerul de legătură pe care l-aţi avut în timpul misiunii din Italia?
     8. Dacă, în timp ce eraţi şef al Corpului de control al primului ministru Adrian Năstase, aţi încercat de mai multe ori să-l determinaţi pe procurorul Cristian Panait, care v-a fost coleg şi prieten, să-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele de la Parchetul Judeţean Bihor, "vinovat" pentru că l-a ares¬tat, pentru contrabandă cu produse petroliere, pe fiul prefectului judeţului Bihor, Adrian Tarău, cunoscut sponsor local al PSD? Dacă aţi contribuit la sinuciderea procurorului Panait? Cum vă explicaţi că mătuşa la care acesta locuia a afirmat că ultimele sale cuvinte, înainte de a se arunca în gol de pe clădire, au fost "Câinele Ponta m-a ucis"?
     9. Dacă aţi participat la orgii sexuale la Hotelul Ana din Târgu Jiu, proprietatea prietenului dumneavoastră Călin Lemnaru, şi la Hotelul Rin Gran Hotel din Bucureşti, proprietatea prietenului dumneavoastră Robert Negoiţă?
     10. Care sunt motivele divorţului de prima soţie? De ce actualul socru Ilie Sârbu n-a acceptat timp de doi ani căsătoria dvs cu fiica sa Daciana?
     11. Dacă la Târgu Jiu aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, într-un apartament dintr-un bloc situat lângă Hotelul Ana, proprietatea aceluiaşi amic Călin Lemnaru, cu o membră PSD (cu iniţialele I.V.) pe care aţi promovat-o anul trecut viceprimar al municipiului Târgu Jiu? Ştiţi că aţi fost monitorizat în legătură cu această relaţie de serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI)? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe actualul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, Viorel Salvador Caragea, care era atunci şeful SIPI Gorj?
     12. Dacă în acelaşi apartament aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, cu o prostituată minoră de lux, ai cărei părinţi au formulat plângere penală împotriva dumneavoastră pentru infracţiunea de relaţii sexuale cu minore? Dacă ştiţi că aţi fost monitorizat de SRI în legătură cu relaţiile sexuale cu prostituata minoră? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe colonelul Cătălin Peptan, şeful Direcţiei Judeţene Gorj a SRI în perioada respectivă? Dacă i-aţi solicitat naşului dumneavoastră George Maior, directorul SRI, să blocheze acest dosar?
     13. Dacă, în calitate de deputat de Gorj, aţi intermediat încheierea unui contract bănos între Complexul Energetic Turceni şi cabinetul de avocatură al prietenului dumneavoastră Dan Şova, la care eraţi asociat? Care a fost valoarea totală a acestui contract?
     14. Dacă, împreună cu amicul Dan Şova, i-aţi solicitat şi aţi primit de la actualul preşedinte al Organizaţiei judeţene PSD şi al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, pe-atunci directorul Direcţiei Regionale Banat Apele Române, suma de 50.000 de euro pentru a-l apăra pe fiul său vitreg într-un proces penal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promiţându-i că veţi rezolva cu preşedintele completului de judecată? Fiind chestionat ulterior, judecătorul în cauză a afirmat că nu aţi făcut niciun demers în acest sens.
     15. De ce nu recunoaşteţi plagiatul la lucrarea de doctorat "Curtea Penală Internaţională"? Întâmplător, profesorii de drept care v-au absolvit, Dumitru Diaconu de la Universitatea din Piteşti şi Gheorghiţă Mateuţ de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, mi-au fost colegi de facultate şi-mi sunt prieteni, astfel că ştiu adevărul. Aveţi demnitate, recunoaşteţi furtul şi demisionaţi!
     16. Dacă este adevărat că, cu o săptămână înaintea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, împreună cu secretarul general Liviu Dragnea, le-aţi solicitat liderilor judeţeni ai PSD să discute cu preşedinţii de secţii de votare să raporteze la orele stabilite o prezenţă mai mare cu 25 de persoane decât cea reală, pentru a asigura astfel cvorumul de prezenţă la vot? Cum se traduce penal acest fapt? Dacă l-aţi menţionat în autodenunţul depus anul trecut la DNA, după începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru instigare la fraudarea referendumului? Nu este prea târziu să recunoaşteţi şi să demisionaţi!
     17. Dacă şi cu ce aţi fost şi sunteţi şantajat de preşedintele Traian Băsescu? Care este motivaţia reală a pactului de coabitare încheiat cu acesta?
     18. Cine v-a impus s-o numiţi pe Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al României, în func¬ţia de procuror şef al DNA? Cumva, un fost ambasador al SUA la Bucureşti, pe care Kovesi l-a ajutat scăpându-l de răspundere penală pe fiul său minor, autorul real al accidentării mortale a chitaris¬tului Teo Peter de la Compact?
     19. De ce v-aţi schimbat poziţia în problema exploatării gazelor de şist din România de către corporaţia americană Chevron?
     20. De ce v-aţi schimbat poziţia şi v-aţi exprimat toleranţa faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex?
     21. De ce v-aţi schimbat poziţia în privinţa statului Kosovo, recomandând recunoaşterea independenţei acestuia de către Româ¬nia?
     22. Dacă aţi încheiat o înţelegere cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind permisivitatea arborării steagului secuiesc şi lărgirea autonomiei maghiarilor din aşa-zisul Ţinut Secuiesc?
     În rest, nu-mi mai inspiraţi niciun respect şi în niciun caz vreo frică.
     Satu Mare
     Senator VALER MARIAN
     1.07.2013

Motivul este guvernarea proasta si incompetenta a "clicii Ponta" - "Doar 30% din populaţia activă din România este implicată în activităţi care generează valoare adăugată brută. Este un procentaj pe care noi îl considerăm mic. De asemenea, 30% dintre companiile existente în România generează profit. În continuare, industria este cea care generează valoare adăugată brută şi, implicit, creştere economică. Multe companii au un grad de îndatorare destul de mare şi accesul la finanţare este destul de anevoios. Aici, intervin ajutoarele de stat", a afirmat Negulescu.

Potrivit specialistului Deloitte, veştile referitoare la schemele pentru ajutor de stat sunt pozitive, iar cele mai multe companii care au aplicat pentru acest tip de finanţare au fost româneşti, majoritatea din sectorul automotive, construcţii şi IT.

'Veştile din piaţa sunt foarte bune în privinţa ajutoarelor de stat (...) În 2007, schema de ajutoare de stat a început timid, iar cei de la Ministerul Finanţelor au trebuit să se adapteze în lucrul cu consultanţii, care nu ştiau foarte multe, cum să întocmească dosarele de finanţare (...) Cel mai mare număr de companii solicitante de ajutoare de stat sunt româneşti. Într-o companie românească deciziile se iau mult mai repede decât într-o multinaţională unde trebuie să se solicite aprobări la nivel de grup. Cei mai activi investitori străini au fost companiile din Germania şi SUA, ca număr de aplicaţii. Industriile cele mai active pe ajutoare de stat sunt automotive, construcţii şi IT. România va continua să investească în scheme de ajutor de stat, respectiv cel puţin 1,2 miliarde de euro, în perioada 2014-2020. Ajutoarele de stat au fost foarte bine primite, indiferent de guvernul care a condus această ţară, iar toate au avut ca scop creştere industrială', a explicat Tiberiu Negulescu.

Reprezentantul Deloitte participă miercuri la conferinţa Capital Bankers 2014 'Finanţări pentru IMM-uri'.

Institutul de cercetare economică IFO a anunţat miercuri că încrederea companiilor germane în economie a înregistrat o scădere peste aşteptări, până la 104,7 puncte în septembrie, de la 106,3 puncte în august, în condiţiile în care analiştii se aşteptau la o scădere până la 105,8 puncte. Este cel mai scăzut nivel din aprilie 2013. Companiile germane se tem că economia germană va fi afectată de criza din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei.
 În toate sectoarele economiei se înregistrează o înrăutăţire a încrederii, avertizează Ifo. Anul trecut, Germania şi Rusia au avut schimburi comerciale de aproape 77 de miliarde de euro. Rusia furnizează petrol şi gaze naturale Germaniei, iar aceasta exportă produse de inginerie mecanică, medicamente, trenuri şi automobile în Rusia. De asemenea, peste 6.000 de companii germane sunt înregistrate în Rusia şi, împreună, ele au investit 20 de miliarde de euro în această ţară în ultimii ani.
Creşterea tensiunilor geopolitice şi slăbiciunile înregistrate pe pieţele emergente, inclusiv China, afectează încrederea mediului de afaceri. Cel puţin pentru BCE, datele Ifo sunt o veste bună, deoarece ar trebui să oprească protestele Berlinului faţă de programul de achiziţii de active, a apreciat economistul Carsten Brzeski, de la ING-DiBa, în Frankfurt.
Economia Germaniei rămâne robustă, a estimat luni Bundesbank, care se aşteaptă la o evoluţie pozitivă până la sfârşitul anului, în pofida încetinirii de până acum. În raportul dedicat lunii septembrie, Banca Centrală a Germaniei a anunţat o creştere a producţiei industriale în iulie, dar a avertizat că în august situaţia ar putea fi diferită deoarece au fost mai multe zile libere. Perspectivele economice pentru Germania au devenit mai sumbre de la mijlocul acestui an, din cauza tensiunilor geopolitice', avertizează Bundesbank, cu referire la conflictul din Ucraina care afectează deja încrederea mediului de afaceri în cea mai mare economie europeană. PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie neaşteptată în trimestrul al doilea, prima din ultimele 12 luni, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la relansarea economiei europene. Oficiul Federal de Statistică a anunţat, luna trecută, că în perioada aprilie-iunie 2014 economia germană a scăzut cu 0,2% comparativ cu primul trimestru. Contribuţia negativă a comerţului exterior, care în mod tradiţional este motorul de creştere al economiei germane şi al investiţiilor, în special cele din sectorul construcţiilor, este de vină pentru scăderea PIB-ului, a precizat Destatis.AGERPRES

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ a planificat împrumuturi de 3,945 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna octombrie, din care 3,6 miliarde de lei prin nouă licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 345 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.  Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.  Potrivit prospectelor de emisiune, MFP va organiza două licitaţii de certificate de trezorerie cu discount, pe 27 octombrie, în valoare de 800 de milioane lei şi respectiv 500 milioane lei.   De asemenea, vor fi organizate şapte licitaţii de obligaţiuni, cu scadenţe la trei, cinci şi 10 ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.

Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a cauzat cea mai mare creştere a preţului gazelor naturale din Europa în ultimii cinci ani. Deşi Rusia a sistat exporturile de gaze spre Ucraina, Europa continuă să primească gaze ruseşti prin conductele ce traversează Ucraina. Scumpirea gazelor va aduce alte valuri de scumpiri, care vor atrage după sine consecinţe zdrobitoare. Europa de Est o duce tot mai greu, iar Cancelarul Germaniei Angela Merkel, ale cărei  politici de austeritate au eşuat în mod dezastruos, repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat legile fiscale, contribuind astfel la frînarea redresării economice din zona euro. Italia şi Franţa sînt nişte ţapi ispăşitori în politica Angelei Merkel, de fapt chiar sistemul de austeritate impus de către cancelarul Germaniei a coborît ştacheta şi a dus la o rată ridicată a şomajului, la sărăcie şi, implicit, stagnare economică. Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi îi ţine partea cancelarului, avertizînd că zona euro se va ţine cu greu pe picioare dacă nu vor fi întărite regulile bugetare şi că statele delincvente trebuie pedepsite. Dar, oare bancherilor aceştia hapsîni şi tuturor trîntorilor de lux cînd le va veni rîndul la pedeapsă? „The Telegraph” consemnează că unii laureaţi ai premiului Nobel pentru economie afirmă că sursa problemelor din zona euro este Germania, care a încurajat orbeşte minimizarea cheltuielilor într-o perioadă în care ţările grav afectate de criză trebuiau să-şi reconstruiască sectorul bancar şi să încurajeze consumul. Auziţi şi dumneavoastră! Pe primul plan, bancherii şi consumul! Nu factorul uman! Poate de aceea România se află pe aceeaşi treaptă cu Ecuador, Guatemala, Kazahstan sau Filipine, ajungînd în 2014 la inflaţie şi dobînzi de nivel occidental, cu o stagnare cronică în sărăcie, cauzată de dezindustrializare din ultimii 25 de ani şi de jaful naţional, care poartă semnătura clasei politice de după lovitura de stat din ’89.

O reuniune de criză este prevăzută pentru marţi, în încercarea de a găsi o soluţie şi a evita o catastrofă la votul de învestire a CE, prevăzut pe 22 octombrie în PE, au declarat pentru AFP mai multe surse europene, transmite MEDIAFAX. Audierile mai multor membri ai echipei Juncker în Parlamentul European (PE), în special ale spaniolului Miguel Arias Canete şi francezului Pierre Moscovici, s-au soldat cu decredibilizarea unor candidaţi şi distrugerea unor alianţe, ameninând cu prăbuşirea Comisiei. În total, cinci candidaţi sunt vizaţi de critici dure. În afară de Canete, Moscovici şi Hill, este vorba despre conservatorul ungur Tibor Navracsics (Educaţie şi Cetăţenie) şi liberala cehă Vera Jurova (Justiţie), spun sursele citate de AFP. Luni şi marţi sunt programate alte şase audieri.La reuniune vor participa preşedintele-ales al Comisiei, creştin-democratul Jean-Claude Juncker, preşedintele PE, social-democratul Martin Schulz, şi preşedinţii grupurilor PPE (dreapta) Manfred Weber, socialist Gianni Pittella şi liberal Guy Verhofstadt.  Marea coaliţie formată de cele trei formaţiuni a fost făcută ţăndări în cursul audierii de miercuri a candidatului spaniol Miguel Arias Canete, desemnat pentru portofoliul Energiei şi Climei. El a fost pus în discuţie din cauza conflictelor de interes legate de participanţiunile familiei sale în sectorul petrolier.   Dreapta a apreciat că socialiştii au rupt pactul de neagresiune şi a decis să răspundă fiecărei lovituri în parte. Astfel, audierea de joi a francezului Pierre Moscovici s-a transformat într-un calvar. "Din 11 întrebări adresate de PPE, şapte au vizat Franţa. Era procesul Franţei, nu audierea unui candidat (la postul de) comisar", au deplâns socialiştii.

FMI ar dori că băncile europene să-şi revizuiască în scădere valoarea activelor, să constituie provizioane şi să utilizeze companii specializate pentru gestionarea împrumuturilor irecuperabile. FMI sugerează de asemenea constituirea unor pieţe secundare pentru creditele neperformante. Ultimul raport FMI asupra stabilităţii financiare globale arată că nivelul creditelor cu probleme sărise în Europa de 800 de miliarde euro în 2013, iar cele mai multe neperformante erau pe segmentul de business.

Băncile din România deţin un record negativ în ceea ce priveşte ponderea creditelor neperformante. Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Austriei, după prima jumătate a acestui an, sistemul bancar românesc avea în continuare cel mai mare nivel de neperformanţă din Europa. Astfel, sursa citată arată că ponderea creditelor cu probleme în totalul creditării depăşea 28%, comparativ cu doar 17% în Ungaria sau 9% în Polonia.

Mai mult decât atât, sistemul bancar local se confruntă cu fenomenul de dezintermediere care presupune că băncile mamă îşi retrag liniile de finanţare. Potrivit ultimului raport BNR asupra stabilităţii financiare, în ultimul an şi jumătate, valoarea liniilor de finanţare a scăzut cu 28%.

"Instituţiile de credit au continuat procesul de restructurare a activităţii prin reducerea numărului unităţilor bancare şi a numărului de salariaţi în încercarea de optimizare a cheltuielilor operaţionale. Ritmul redus de creditare precum şi orientarea în tot mai mare măsură către serviciile financiare digitale au influenţat deciziile legate de dezvoltarea reţelelor teritoriale de unităţi bancare. Astfel, numărul de unităţi bancare s-a redus cu 229 de unităţi în 2013 şi cu încă 142 de unităţi în prima jumătate a anului 2014. De asemenea, numărul de salariaţi din sistemul bancar s-a redus cu 3.157 în 2013 şi cu 603 în primul semestru din 2014 (Grafic 3.8.). Din perspectiva numărului de unităţi teritoriale şi a numărului de instituţii de credit la 100 000 locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană", se arată în Raportul anual asupra stabilităţii financiare a BNR.

În vârful înregistrat la jumătatea anului 2008, băncile angajau aproape 72.000 de oameni, iar acum angajează aproximativ 56.000. Numărul unităţior bancare, omniprezente pe bulevardele din marile oraşe, alături de farmacii, a scăzut de la aproape 6.700 la 5.300.

BNR consideră că băncile au nevoie de angajaţi calificaţi care să fie capabili să analizeze companiile şi să le acorde credite, după ce băncile şi-au redus substanţial expunere asupra companiilor cu valoare adăugată mare în economie.

" Este posibil ca pentru fructificarea potențialului important al cererii eligibile din partea companiilor să fie necesară și o îmbunătățire a calității și expertizei personalului implicat în activitatea de acordare credite, de analiză a riscurilor și de consiliere a companiilor, precum și o mai bună personalizare a produselor și serviciilor oferite", se arată în raport.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Conform unui document ce va fi inclus de FMI in raportul de stabilitate financiara globala, care va fi publicat in 8 octombrie, bancile din umbra sunt operatori din industria financiara care furnizeaza credite fara a fi in mod oficial banci. Este vorba de fonduri speculative, fonduri de pe piata financiara, companii financiare sau alte vehicule de investitii. Acestea au oferit finantari pe periada crizei financiare, preluand sarcina creditarii de la sistemul bancar grav afectat. Problema este ca bacherii din umbra au oferit finantari pe termen scurt inclusiv fostei banci de investitii Lehman Brothers, a carei ulterioara prabusire a declansat, practic, criza financiara globala din 2007-2009. In consecinta, FMI cere reglementarea mai dura a acestori finantatori, care detin acum fonduri de 60.000 de miliarde de dolari, iar sefa institutiei, Christine Lagarde, a avertizat recent asupra cresterii rapide a riscurilor legate de sistemul bancar din umbra.

Jean-Claude Juncker, preşedintele desemnat al CE, a insistat pentru crearea unei uniuni energetice, după ce Rusia a oprit furnizarea de gaze naturale către Ucraina, ţară de tranzit pentru circa 15% din necesarul consumatorilor europeni. Uniunea Europeană doreşte accelerarea procesului de creare a unei pieţe comune de energie la nivelul statelor membre, astfel încât să asigure securitatea resurselor energetice, în contextul conflictului ruso-ucrainean, şi să treacă la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, scrie Bloomberg. Miniştrii europeni de Energie şi Mediu se întâlnesc astăzi în Milano, încercând să reconcilieze două aspecte cruciale: nevoia crescută pentru energie ieftină şi sigură şi accelerarea ritmului reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Reuniunea are loc cu aproape trei săptămâni înaintea unui summit UE pe tema politicilor energetice pentru 2015-2030. "Înfiinţarea pieţei energetice integrate la nivel comunitar va întări relaţiile de solidaritate între statele membre, va asigura securitatea resurselor şi va sprijini integrarea resurselor locale de energie regenerabilă, pentru atingerea auto-suficienţei energetice", transmite un comunicat al autorităţilor italiene. Italia asigură în prezent preşedinţia UE.  Documentul mai informează că piaţa comună de energie va fi infiinţată până la finele acestui an. Pe termen scurt, UE urmăreşte să se asigure că "cele mai bine pregătite strategii" vor mări rezistenţa la întreruperi neaşteptate în furnizarea energiei, în special în timpul iernii, au declarat oficialii italieni. În ianuarie, Comisia Europeană (CE) a propus adoptarea anului 2030 drept ţintă comună pentru diminuarea cu 40% a emisiilor de dioxid de carbon, nivel dublu faţă de reducerea de 20% propusă la sfârşitul anilor '90 pentru sfârşitul lui 2020. În plus, CE a recomandat statelor membre să mărească la 27% contribuţia energiei regenerabile în totalul consumului de energie. Strategia energetică a UE prevede, printre altele, interconectarea pieţelor din statele membre, modernizarea infrastructurilor existente şi diversificarea surselor de furnizare a energiei electrice. Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea costurilor, se impun investiţii pentru înlocuirea companiilor de energie neprofitabile şi a infrastructurii ineficiente. Uniunea Europeană încearcă să medieze un compromis între cele două ţări şi a propus deja un acord temporar pentru reluarea furnizării de gaze către Ucraina înainte de venirea iernii. Următoarea rundă de negocieri va fi stabilită în această săptămână.

Cele două camere ale Adunării Federale - Duma de Stat (camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (camera superioară) - au ratificat deja acordul, iar promulgarea acestuia de către preşedintele rus încheie practic procesul ratificării de către partea rusă. Referitor la trecerea la alte valute decât dolarul în relaţiile comerciale externe ale Rusiei, preşedintele Putin a amintit că recent compania Gazprom a efectuat deja primele livrări de probă în China contra ruble. "Pe viitor, intenţionăm să utilizăm activ valutele naţionale în comerţul cu resurse energetice, precum şi în efectuarea altor plăţi externe atât cu Republica Chineză, cât şi cu alţi parteneri", a afirmat liderul rus, evocând că un mecanism în acest sens a fost creat în cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). "Vedem în utilizarea monedelor naţionale un mecanism serios pentru reducerea riscurilor, noi oportunităţi pentru participanţii la viaţa economică", a spus preşedintele rus.

La începutul lunii august, Banca Centrală a Rusiei şi Banca Populară Chineză au convenit asupra unui proiect de acord privind schimbul de active în ruble şi yuani. Companii de stat ruse, precum Gazprom şi Corporaţia unificată în domeniul construcţiei de vase maritime şi-au declarat disponibilitatea de a trece la operaţiuni în yuani.

Ministrul adjunct de finanţe rus Aleksei Moiseev a declarat în septembrie că dacă China va elimina restricţiile privind tranzacţiile în valută pentru operatorii din Rusia, cele două ţări vor putea efectua aproximativ jumătate din comerţul lor bilateral în yuani şi ruble. "Potenţialul e enorm. Cred că până la 50% din comerţul nostru poate fi efectuat în monedă naţională", a declarat acesta pentru TASS.

Cu 21 de audieri deja încheiate şi alte şase care urmează, Parlamentul European şi-a exprimat rezervele în privinţa a cel puţin şase candidaţi, relatează site-ul EurActiv.com, citat de Mediafax.

Europarlamentarii cehi au fost primii care au recunoscut că Vera Jourova, comisar desemnat de Cehia pentru Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitatea de Gen, ar putea fi luată "ostatică" de Parlament în urma prestaţiei sale neconvingătoare la audieri.

Ei au declarat, de asemenea, că un alt candidat, spaniolul Miguel Arias Cañete, reprezintă o problemă şi mai mare, iar Jourova s-ar putea pregăti pentru a obţine portofoliul Energiei, care îi fusese repartizat lui Cañete. Acesta din urmă a generat dezbateri intense în privinţa legăturilor sale cu industria petrolieră şi cu schimbările de ultim moment din declaraţia sa de interese.

Ungarul Tibor Navracsics, desemnat pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Cetăţenie, pare de asemenea să se afle în dificultate, în principal din cauza faptului că este considerat un susţinător loial al modelului de "democraţie neliberală" promovat de premierul Viktor Orban.  Pentru a restabili echilibrul politic, candidata României Corina Creţu, din partea socialiştilor şi desemantă drept comisar pentru Politică Regională, este de asemenea într-o situaţie incertă, în timp ce Partidul Popular European de centru-dreapta consideră prestaţia sa neconvingătoare. Cañete şi Navracsiscs sunt afiliaţi PPE, în timp ce Jourova este socialistă.

Alţi doi comisari desemnaţi sunt în vizorul PE, dar ei fac parte dintr-o categorie diferită din cauza faptului că reprezintă ţări mari. Francezul Pierre Moscovici, căruia Juncker i-a încredinţat portofoliul Economiei şi Afacerilor Financiare, este suspectat că ar fi calul troian al Parisului, cu misiunea de a permite ţării sale să depăşească deficitul bugetar fără a suporta sancţiuni.

În mod similar, britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Piaţa de Capital, este văzut de unii europarlamentari drept trimisul Londrei în Executivul UE şi a fost numit "lupul paznic la oi".

Audierile se vor încheia la 7 octombrie. În teorie, Juncker poate redistribui portofoliile sau chiar le poate cere ţărilor membre să desemneze un alt candidat. Fără îndoială însă, înlocuirea comisarilor va necesita mai mult timp şi va duce la modificarea calendarului de intrare în funcţiune a noii Comisii Europene.

Dobânzile la care se împrumută de pe piață Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligațiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluției slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligațiuni cu scadența în august 2024 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro. "Randamentele ar urma să rămână scăzute în Germania o perioadă îndelungată. Acum și BCE a anunțat măsuri de stimulare iar zona euro înregistrează o creștere destul de redusă", apreciază analistul Allan von Mehren, de la Danske Bank A/S, în Copenhaga.

Pe piața secundară, randamentul obligațiunilor pe zece ani a scăzut cu 0,02 puncte procentuale, la 0,93%. Datele vin după ce Institutul de cercetare economică Ifo a anunțat miercuri că încrederea companiilor germane în economie a scăzut în septembrie pentru a cincea lună consecutiv, la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, ceea ce sugerează că îngrijorările cu privire la criza din Ucraina și impactul sancțiunilor împotriva Rusiei își fac resimțite efectele în Consiliile de Administrație ale firmele din cea mai mare economie europeană. În toate sectoarele economiei se înregistrează o înrăutățire a încrederii, avertizează Ifo. Anul trecut, Germania și Rusia au avut schimburi comerciale de aproape 77 de miliarde de euro. Rusia furnizează petrol și gaze naturale Germaniei, iar aceasta exportă produse de inginerie mecanică, medicamente, trenuri și automobile în Rusia. De asemenea, peste 6.000 de companii germane sunt înregistrate în Rusia și, împreună, ele au investit 20 de miliarde de euro în această țară în ultimii ani.  Recent, președintele BCE, Mario Draghi, a reafirmat că instituția este pregătită să adopte mai multe măsuri de stimulare dacă va fi necesar și a subliniat că nu se așteaptă în zona euro la o deflație de tipul celei înregistrate în Japonia în anii '90. "O serie de factori diferă semnificativ de Japonia anilor '90. BCE a intervenit rapid, la începutul crizei, și acum verifică băncile pentru a le forța să-și rezolve problemele", a declarat președintele BCE. Conform datelor Eurostat, în august 2014, rata anuală a inflației s-a menținut în zona euro la 0,4%, mult sub ținta de 2% avută în vedere de BCE. Este cea mai scăzută rată anuală a inflației înregistrată de zona euro, după octombrie 2009. În prezent, inflația anuală în zona euro este mult sub obiectivul de 2% fixat de Banca Centrală Europeană, ceea ce ar putea determina Consiliul guvernatorilor să adopte noi măsuri de relaxare a politicii monetare. În septembrie, BCE a decis să reducă dobânda de bază la un nou minim record, 0,05%, în încercarea de a stimula economia și de a evita pericolul deflației. 

Consiliul guvernatorilor BCE va analiza noi măsuri pentru aducerea ratei inflaţiei în zona euro mai aproape de obiectivul de 2% fixat de BCE, a afirmat oficialul înaintea reuniunii care se va desfăşura la Napoli. În prezent, inflaţia anuală în zona euro este mult sub obiectivul de 2% fixat de Banca Centrală Europeană, ceea ce ar putea determina Consiliul guvernatorilor să adopte noi măsuri de relaxare a politicii monetare. Conform datelor preliminare publicate marţi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut în septembrie 2014 până la 0,3%, cel mai redus nivel înregistrat după octombrie 2009. Da, cred că vom fi cu toţii de acord că numai politica monetară nu poate restabili încrederea investitorilor şi revenirea pe creştere a zonei euro, a explicat şeful BCE, adăugând că deciziile BCE pot încuraja investiţiile prin ratele scăzute ale dobânzilor dar guvernele trebuie să se asigure că profiturile companiilor nu sunt reduse de majorarea taxelor sau alte reglementări care nu sunt necesare. Subliniind că investiţiile în zona euro au crescut foarte puţin comparativ cu nivelul din 2008, în timp ce în SUA sunt mult peste nivelul de dinaintea crizei, şeful BCE a afirmat recent: 'o creştere decisivă a investiţiilor este esenţială pentru a aduce inflaţia aproape de nivelul pe care îl dorim, pentru a stimula economia şi a reduce şomajul'.

În vederea relansării investiţiilor companiilor, Mario Draghi a solicitat guvernelor să îndrepte cadrul de reglementare prin eliminarea birocraţiei. Un alt mijloc pentru a încuraja investiţiile este diversificarea surselor de finanţare pentru companii, dincolo de circuitul bancar, a adăugat oficialul BCE.

Conform datelor Eurostat, în trimestrul doi din 2014, comparativ cu precedentele trei luni, Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 0,2% în timp ce economia zonei euro a stagnat. Ne aşteptăm ca BCE să anunţe un plan cuprinzător de achiziţii - titluri de valoare garantate cu active şi obligaţiuni garantate - pentru următorii doi ani, în valoare de 200-300 miliarde de euro, a estimat economistul Christian Schulz de la Berenberg Bank.

Un sondaj Reuters publicat luni arăta că traderii se aşteaptă ca BCE să cumpere într-un an titluri de valoare garantate cu active şi obligaţiuni garantate în valoare totală de 200 miliarde de euro. AGERPRES

Partidul francez de extrema dreapta Frontul National a obtinut duminica primele sale locuri in camera superioara a Parlamentului de la Paris, in timp ce Partidul Socialist al presedintelui Francois Hollande a pierdut majoritatea in Senat, relateza Reuters.

Stanga continua sa controleze camera inferioara a Parlamentului, camera legislativa dominanta in Franta, insa votul de duminica a evidentiat lipsa de popularitate a presedintelui si continua crestere Frontului National, cunoscut pentru pozitile sale anti-imigratie si anti-europene.  Formatiunea, condusa de Marine LePen, a obtinut 2 locuri in Senat, o noua surpriza dupa victoria inregistrata in alegerile europarlamentare din luna mai si scorul bun in alegerile municipale din martie. "Rezultatele acestea depasesc cu mult sperantele noastre. Cu fiecare zi care trece, ideile noastre sunt din ce in ce mai mult adoptate de poporul francez. Avem un potential foarte mare", a declarat Marine LePen.

Jumatate din cele 348 de locuri ale Senatului au fost puse la bataie in alegerile de duminica.

Rezultatele partiale arata ca principalul partid de opozitie, UMP, si partidul de centru-dreapta UDI au luat cel putin 20 de locuri de la stanga politica, care detinea majoritatea in Senat cu doar 6 locuri inainte de alegeri.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat luni ca exista motive intemeiate pentru a continua in momentul de fata parteneriatul energetic dintre Uniunea Europeana si Rusia, dar a adaugat ca acest lucru s-ar putea schimba daca Moscova continua sa incalce principii fundamentale, transmite Reuters.

In cursul unei conferinte de presa sustinute, la Berlin, alaturi de premierul finlandez Alexander Stubb, Merkel a declarat ca, pe termen mediu si lung, ar putea fi necesar ca parteneriatul energetic cu Rusia sa fie regandit.

"Sunt motive intemeiate pentru a continua parteneriatul energetic cu Rusia", a afirmat ea, mentionand ca in cadrul Uniunii Europene tari diferite au grade diferite de dependenta fata de gazele naturale furnizate de Rusia.

"Nu este scopul nostru sa ne rupem complet dependenta", a mai spus Merkel, potrivit careia cooperarea in sectorul energetic a fost in interesul reciproc al UE si Rusiei.

"Cu toate acestea, trebuie in mod firesc sa ne gandim la ce ar trebui sa schimbam pe termen mediu si lung din punct de vedere al politicilor energetice, daca exista o incalcare continua a principiilor fundamentale", a explicat ea, referindu-se la respectarea suveranitatii nationale.

Natiunile in care respondentii au declarat ca au cea mai putina incredere sunt romanii (74% nu au incredere in noi), urmati de iranieni (72% procent de neincredere) si de rusi (in care 70% dintre respondenti nu au incredere). Cea mai mica incredere in romani o au cetatenii din Austria, Slovenia si Elvetia.

Bogdan Voicu, sociolog la Institutul pentru Calitatea Vietii (ICCV) interpreteaza acest rezultat prin prisma faptului ca increderea se construieste prin interactiune, care poate fi directa sau mediata.

"Daca o luam pe cea directa, exista tendinta naturala de a credita cu mai multa incredere pe cei care arata mai bine, sunt mai bine imbracati, se spala, au maniere alese, sunt mai bine educati", explica Voicu, citat intr-un comunicat Rider's Digest. Ori, "Romania sta rau la toate aceste capitole: avem mai putini indivizi cu educatie superioara decat aproape oriunde in UE, abandonul scolar prematur este enorm in comparatie cu media UE, avem mai putin acces la apa curenta decat oriunde in UE, suntem mai saraci decat oricine, exceptand bulgarii. Asta face ca romanul mediu de care se izbesc alti europeni sa fie unul care nu are portretul-tip al omului de incredere", explica acesta.

Interesanta este si atitudinea pe care respondentii o au in privinta propriului popor.

• Cel mai dezvoltat spirit autocritic l-au avut francezii (gradul de incredere in propria natiune este de numai 27%), urmati de romani (dintre care  mai putin de jumatate au considerat ca romanii  sunt un popor demn de incredere).
• Pe de alta parte, acele popoare care au fost desemnate ca fiind cele mai de incredere - elvetienii, suedezii si germanii - au, la randul lor, multa incredere in altii. Toti au, de exemplu, mai multa incredere in francezi - aproape de doua ori mai multa decat francezii insisi.
• Romanii au mai multa incredere in germani si in elvetieni, decat au in concetatenii lor.
• Comparativ cu anul 2008, cand Reader￯s Digest a efectuat un sondaj similar, patru tari au suferit un declin de peste 20% in evaluarea gradului de credibilitate: Portugalia (-21%), Romania (-29%), Spania (-30%) si Italia (-33%).

Studiul s-a desfasurat concomitent in 10 tari europene, printre care si Romania, in cadrul chestionarului Trusted Brands 2014, in perioada septembrie - noiembrie 2013. (hotnews)