România a ales să întăreasca rezerva internaţională a BNR prin îndatorare, prin creşterea rezervei pe datorie. aşadar, la ora actuală, toată această carne, "slănină" prin care BNR apără cursul de schimb provine din datoria publică, în mare parte din datoria publică acumulată de România în ultima perioadă chiar accelerat, a declarat în cadrul emisiunii CAPITAL TV, Cristian Paun, doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director executiv al Societății Române de Economie.
Un al doilea element este tiparniţa de lei şi eventual posibilitatea ca Banca Naţională, prin mecanisme de piaţă să sterilizeze leii, adică daca vrea să facă leii mai rari, mai scumpi în raport cu dolarul, să aprecieze leul, BNR poate să retragă lichiditate din piaţă prin diferite mecanisme. Deci Băncile Centrale la ora actuală, inclusiv BNR, chiar dacă pe faţă ne transmit acest mesaj "noi nu umblăm la cursul de schimb, noi nu apărăm cursul de schimb" de fapt el nu se mai formează demult în piaţă ci se formează tot de la butoanele planificatorului central. Or treaba asta nu-mi aduce mie aminte de capitalism, a economie de piaţă, ci-mi aduce aminte tot de comunism când planificatorul central de la biroul 1, întreba: "cât să fie dolarul?". Cam tot aşa e şi acum. N-am făcut o mare reformă, a mai spus Păun.
Un comentariu:
Cele mai mari investiţii în Uniunea Europeană au fost alocate de Statele Unite ale Americii, respectiv 313 miliarde de euro, urmate de Brazilia cu 21 miliarde, Elveţia cu 18 miliarde, Hong Kong şi Rusia cu 8 miliarde, conform datelor preliminare publicate vineri de Oficiul european de statistică (Eurostat).
Investiţiile străine directe ale statelor din restul lumii în UE28 se ridicau la 327 miliarde euro la sfârşitul lui 2013, în timp ce UE avea în restul lumii investiţii de 341 miliarde euro.
În privinţa investiţiilor străine directe ale statelor UE în restul lumii, principalele destinaţii au fost anul trecut Statele Unite (159 miliarde de euro), centrele financiare offshore (40 miliarde de euro), Brazilia (36 miliarde de euro), Elveţia (24 miliarde de euro), Hong Kong (10 miliarde de euro) şi China (opt miliarde de euro).
În cazul României, investiţiile din afara UE se ridicau anul trecut la 1,4 miliarde de euro, din care 0,9 miliarde de euro din Elveţia, 0,1 miliarde de euro din SUA şi 0,1 miliarde de euro din centrele financiare offshore (OFC).
Trimiteți un comentariu