Riscul deflaţiei pune în pericol redresarea economică a zonei euro, ţările din sudul regiunii făcând eforturi să îşi revină din criza datoriilor care a pus în pericol existenţa uniunii monetare. Inflaţia de 0,7% din aprilie a fost sub jumătate din ţinta BCE, de aproape 2%. Totuşi, indicatorul a avansat de la nivelul de 0,5% înregistrat în martie.
Numeroasele îngrijorări explică gama largă de măsuri pe care vor să le discute oficialii BCE în cadrul următoarei întâlniri oficiale. Măsurile propuse includ reducerea dobânzii de politică monetară sau relaxarea creditării.
În urmă cu câteva săptămâni şeful BCE, Mario Draghi, spunea că euro "reprezintă un motiv serios de îngrijorare", după ce aprecierea de 6% de pe parcursul anului trecut a apropiat moneda de nivelul de 1,4 dolari pentru o unitate. Euro s-a depreciat până la 1,3896 dolari pe unitate, de la 1,3946 dolari pe unitate.
„Zvonurile că BCE vrea să adopte noi măsuri deja a dus la o scădere a cursului. Un euro se cumpăra cu mai puţin de 1,36 de dolari pe data de 28 mai, faţă de 1,39 de dolari cu cât se cumpăra săptămâna trecută”, mai scrie Bloomberg.
Evoluţia euro ar mai putea varia considerabil, chiar dacă măsurile BCE se vor discuta tocmai săptămâna viitoare. Riscul cel mai mare există la tranzacţii, deoarece investitorii împrumută bani în monede cu dobânzi scăzute pentru a cumpăra active ce oferă randamente mai mari.
Investitorii au vizat obligaţiunile cu randament mai ridicat din ţări precum Grecia, Italia, Portugalia şi Spania. Dacă măsurile BCE vor transforma Europa într-o sursă de împrumut, atunci fluctuaţiile valutare vor fi destul de dramatice.
Potrivit Bloomberg, BCE va fi nevoită să urmărească piaţa valutară. Iar cea mai mare provocare va fi ca oficialii BCE să provoace o devalorizare care să se oprească înainte de a submina stabilitatea financiară.
3 comentarii:
Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) în 2014 şi o creştere de 0,8 % a PIB-ului în 2015. Se preconizează un ritm de creştere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinţă în materie de cheltuieli, atât în 2014, cât şi în 2015. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 40 % în 2015 şi că va scădea în 2016-2017.
În general, strategia bugetară prezentată în program respectă cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere, consideră CE. Scenariul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, în linii mari, previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, PIB-ul potenţial estimat care stă la baza Programului de convergenţă este uşor mai mare, în principal ca urmare a unei perspective mai optimiste în privinţa pieţei forţei de muncă.
În ceea ce priveşte planurile bugetare pentru 2014, există riscuri de evoluţie negativă legate de controlul cheltuielilor şi de înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. În plus, pentru 2015 şi în perioada ulterioară, măsurile care trebuie adoptate pentru a asigura înscrierea pe traiectoria bugetară propusă nu sunt încă precizate.
Conform previziunilor Comisiei, în pofida înregistrării în 2014 a unei deteriorări uşoare a soldului structural, România respectă cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere în 2014, luând în considerare abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanţate în comun.
Pentru 2015, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurală necesară, luând în considerare compensarea pentru abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanţate în comun. În plus, se preconizează că în 2015 România va devia de la criteriul de referinţă în materie de cheltuieli. Pe baza evaluării sale a programului şi pe baza previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că programul prezintă riscuri de abatere semnificativă de la cerinţele componentei preventive în 2015.
Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) în 2014 şi o creştere de 0,8 % a PIB-ului în 2015. Se preconizează un ritm de creştere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinţă în materie de cheltuieli, atât în 2014, cât şi în 2015. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 40 % în 2015 şi că va scădea în 2016-2017.
În general, strategia bugetară prezentată în program respectă cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere, consideră CE. Scenariul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, în linii mari, previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, PIB-ul potenţial estimat care stă la baza Programului de convergenţă este uşor mai mare, în principal ca urmare a unei perspective mai optimiste în privinţa pieţei forţei de muncă.
În ceea ce priveşte planurile bugetare pentru 2014, există riscuri de evoluţie negativă legate de controlul cheltuielilor şi de înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. În plus, pentru 2015 şi în perioada ulterioară, măsurile care trebuie adoptate pentru a asigura înscrierea pe traiectoria bugetară propusă nu sunt încă precizate.
Conform previziunilor Comisiei, în pofida înregistrării în 2014 a unei deteriorări uşoare a soldului structural, România respectă cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere în 2014, luând în considerare abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanţate în comun.
Pentru 2015, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurală necesară, luând în considerare compensarea pentru abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanţate în comun. În plus, se preconizează că în 2015 România va devia de la criteriul de referinţă în materie de cheltuieli. Pe baza evaluării sale a programului şi pe baza previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că programul prezintă riscuri de abatere semnificativă de la cerinţele componentei preventive în 2015.
Noul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României va primi votul Parlamentului în această lună, chiar dacă actualele mandate ale membrilor expiră la finalul lunii septembrie, a declarat ieri premierul Victor Ponta.
Domnia sa a ţinut să precizeze că guvernatorul Mugur Isărescu va fi susţinut de USD pentru un nou mandat la BNR, iar că vicepreşedintele Bogdan Olteanu, deşi "a fost foarte bun în funcţia deţinută", nu se află în ograda sa şi nu poate să spună dacă va mai câştiga un nou mandat.
Surse politice ne-au declarat, însă, că Bogdan Olteanu şi Cristian Popa şi-ar fi pierdut sprijinul politic pentru viitoarele alegeri BNR.
Trimiteți un comentariu