Grecia este de vanzare, iar din acest punct de vedere antreprenorii, muncitorimea si fermierii din tara vor trebui maturati din calea corporatiilor straine. In cadrul programului de privatizare, Grecia va trebui sa puna la dispozitia unui organism controlat de institutiile europene active insumand 50 de miliarde de euro care vor fi vandute pe rand. Porturi, aeroporturi, sistemul de energie electrica, proprietati si terenuri vor fi vandute pentru a asigura returnarea datoriilor, dupa cum argumenteaza creditorii europeni. O logica de bun simt dezvaluie totusi faptul ca o tara care isi vinde activele profitabile, risca mai degraba sa intre in incapacitate de plata, decat sa achite la timp imprumuturile. Deloc surprinzator, cele mai profitabile afaceri detinute de statul elen sunt scoase la licitatii primele. Loteria nationala fost deja cumparata, iar aeroporturile regionale din insulele turistice ale Greciei au fost vandute si ele unui operator german. Portul Pireus cel mai probabil va fi cumparat de o companie chineza. Intre timp, 49 de hectare de plaja din insula Corfu au intrat in administrarea unui fond de investitii din Statele Unite. Concesiunea se intinde pe 99 de ani, iar suma platita este de-a dreptul ridicola: 23 de milioane de euro. Conform presei, printre bunurile incluse in lista activelor fondului de privatizare se mai numara 40 de insule nelocuite si un proiect turistic din insula Rodos.
Anihilare totala -- In paralel cu privatizarea, legislatia este supusa unor modificari care lovesc direct in micile afaceri ale elenilor. Protectia acordata de stat farmaciilor, librariilor si patiseriilor pentru a face fata asaltului corporatiilor va fi stearsa dintr-o singura miscare, iar interesul este vadit prin atentia cu care Uniunea Europeana se concentreaza asupra detaliilor. Printre acestea se numara: termenul de expirare de pe cutiile de lapte si gramajul covrigilor vanduti in Grecia. Mai mult, elenii sunt indemnati sa adopte un stil mai liberal decat in Germania, fiind trimisi si duminica la munca, ca parte a experimentului la care sunt supusi. Pe piata muncii, salariile minime urmeaza sa sufere o taiere, la fel ca si pensiile, iar negocierile colective vor fi interzise pentru a usura concedierea in masa a muncitorilor eleni. Toate sunt masuri mult mai radicale decat cele intalnite in vreunul din statele creditoare din zona euro. Pe langa veniturile diminuate se anunta, din septembrie, o crestere rapida a taxelor si impozitelor in tara, cu TVA-ul aproape dublu la anumite servicii si produse. Nevoia de reforma in anumite sectoare din tara este incontestabila, iar guvernul Syriza a ajuns la putere promitand modificari profunde in sistemele de pensii si impozite din Grecia. In schimb, cerintele creditorilor europeni nu au nimic de a face cu reformarea statului elen, parand sa asigure un climat de micromanagement radical al pietei libere. Privatizarile si modificarile legislative impuse prin noul memorandum deschid poarta Greciei pentru marile afaceri corporatiste. Singura speranta ar fi ca acestea sa aduca un profit constant pentru a permite dezvoltarea lor in continuare, servind si ca model pentru ceea ce ar putea urma in viitorul apropiat in alte parti ale Europei. In timp ce liderii europeni aplica intr-o alta tara masuri pe care nu ar fi avut curajul sa le propuna acasa, ei nu ezita sa arate vadit grija pe care o au fata de companiile din tarile lor. Intensitatea cu care se desfasoara programul de restructurare aplicat Greciei nu are nimic de a face cu un ajutor economic dat unei tari in dificultate. "Este doar o cinica incercare de a crea un paradis corporatist in zona Mediteranei", conchid analistii The Independent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu