marți, 23 septembrie 2014

Institutul de cercetare economică ZEW a informat că indicele său care măsoară încrederea investitorilor şi analiştilor şi care are scopul de a anticipa evoluţia economiei în următoarele şase luni a scăzut la 6,9 de puncte în septembrie, dar mai puţin în august (8,6 puncte) şi sub estimările analiştilor. Rezultatele studiului pune sub semnul întrebării soliditatea redresării economiei Germaniei, susţin comentatorii.
Preşedintele ZEW, Clemens Fuest, a afirmat că, deşi tendinţa descrescătoare a încetinit semnificativ, 'climatul economic încă este caracterizat de o mare incertitudine'. 'Riscul extinderii efectelor sancţiunilor către Rusia continuă să existe şi activitatea economică în zona euro rămâne dezamăgitoare. Sunt dificil de estimat consecinţele referendumului din Marea Britanie privind independenţa Scoţiei', a adăugat Fuest.
După publicarea datelor, randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe zece ani a scăzut marţi sub 1%, sugerând că tensiunile dintre Rusia şi Occident afectează cea mai mare economie europeană. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane, un indicator de referinţă pentru costurile de împrumut din zona euro, a scăzut marţi la 0,992%, după ce, săptămâna trecută, a depăşit 1%, în urma speculaţiilor că Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora rata dobânzii mai rapid şi mai curând decât se anticipa.
Săptămâna trecută, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a anunţat că Executivul de la Berlin se va abţine în 2015, pentru prima dată după 1969, de la noi împrumuturi şi a apărat eforturile de consolidare a bugetului, afirmând că Germania este încă departe de a îndeplini reglementările UE. Guvernul de la Berlin se va concentra pe politicile de stabilitate, 'orice altceva ar duce la o criză de încredere', a declarat Wolfgang Schaeuble. Executivul german lucrează la crearea unor oportunităţi de investiţii mai bune pentru companiile de asigurări care vor să investească în proiecte de infrastructură. Nivelul scăzut al şomajului şi soliditatea economiei au produs venituri record din taxe în Germania, în timp ce ratele scăzute ale dobânzilor au redus povara financiară asupra datoriei externe a ţării.
PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie neaşteptată în trimestrul doi din 2014, prima din ultimele 12 luni, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la relansarea economiei europene. Oficiul Federal de Statistică a anunţat, luna trecută, că în perioada aprilie - iunie 2014 economia germană a scăzut cu 0,2% comparativ cu primul trimestru. Contribuţia negativă a comerţului exterior, care în mod tradiţional este motorul de creştere al economiei germane şi al investiţiilor, în special cele din sectorul construcţiilor, este de vină pentru scăderea PIB-ului, a precizat Destatis.
Singura veste bună pentru economia germană în al doilea trimestru a venit din partea cererii interne. Consumul public a crescut uşor, iar consumatorii au profitat de pe urma unei pieţe a muncii solide, salariile crescute şi inflaţia scăzută determinând o creştere a cheltuielilor de consum, a informat Destatis.
Sursa: Agerpres

2 comentarii:

Anonim spunea...

Compania de Administrare a Activelor Naţionale din Ungaria (MNV) a încheiat un acord pentru a cumpărara participaţia pe care subsidiara din Germania a grupului canadian Bombardier o are la Bombardier Transportation MÁV Hungary, un parteneriat al acesteia cu compania feroviară naţională din Ungaria (MAV), scrie Budapest Business Journal. Divizia germană, Bombardier Transportation, produce echipamente feroviare.

Informaţiile au fost furnizate de Ministerul Dezvoltării Naţionale din Ungaria. Guvernul a anunţat că tranzacţia este „de importanţă naţională strategică” şi astfel nu va fi supusă examinării Oficiului Concurenţei, scrie Budapest Business Journal. Tranzacţia a fost decisă de Ministerul Dezvoltării, care nu a dezvăluit preţul. Bombardier deţine 65% din joint venture, iar MAV 25%. Restul de 10% din acţiuni sunt deţinute de angajaţi.

Anonim spunea...


Media • Revista Presei • Cazul Robert Turcescu
Cum au îngropat presa acoperiții din presă
Cum au îngropat presa acoperiții din presă



Robert Turcescu merită felicitări pentru mărturisirea că este ofiţer acoperit. Numai în presă, alte câteva sute tac acum împietriţi de spaimă, ca în aşteptarea glonţului pe care îl auzi abia după ce te-a nimerit, afirmă jurnalistul Lucian Davidescu, într-o analiză apărută pe portalul riscograma.ro.

Jurnalistul a făcut o analiză a situației din presă, după autodenunțul lui Turcescu. O prezentăm integral:

"Pe dos faţă de cazul proverbialei corăbii care se scufundă, primii care dezertează dintr-un asemenea sistem mizerabil, asumându-şi toate riscurile, sunt mai degrabă eroi. Şobolanii rămân dosiţi până în ultimele clipe. Altfel, nu există nici un merit în toată treaba asta – nici pentru “acoperiţi” şi nici pentru “servicii”.

Însăşi noţiunea de “acoperit” nu are nici o noimă într-un sistem democratic, atunci când instituţia se ocupă cu treburi interne. Are noimă în cazul unui birou de spionaj extern, da, pentru că merge exact în logica asta: pentru că fişa postului din ţara lui îl face de multe ori pe agent infractor în ţara unde e trimis. Atunci când o instituţie – indiferent care – foloseşte acelaşi concept pe propriul teritoriu, mai ales la adăpostul secretului total, nu mai este altceva decât a fost vreme de sute de ani, în societăţi deloc democrate: poliţie secretă! E o minciună că “aşa se întâmplă peste tot”, propagată de obicei tot de “servicii”: unde şi când se întâmplă este ilegal şi iese scandal public. În orice caz, România este ultima din ţările pretins democrate unde serviciile de informaţii sunt militarizate şi cu întreaga activitate secretizată din oficiu. Asta ca să nu mai vorbim de numărul de angajaţi, care este cât în Germania şi Franţa (deci de 7 ori populaţia României!) la un loc.