"Pentru blocajul din SUA plăteşte întreaga lume" titrează Die Welt, arătând că şi pentru economia germană, mai precis pentru export, situaţia creată la Washingtona ar putea avea consecinţe nefaste. "Ceea ce era de fapt de neimaginat s-a produs", constată corespondenta din New York a cotidianului berlinez şi conchide: "Rămâne speranţa ca responsabilii politici de la Washington să-şi redobândească raţiunea, care le-a cam lipsit în ultimele zile. Economia mondială le va fi recunoscătoare".
"Verzii transmit semnale de apropiere Uniunii (CDU/CSU)," notează Die Welt, în contextul eforturilor partidelor conservatoare de a găsi un partener de coaliţie potrivit pentru formarea viitorului guvern de la Berlin. "Aceasta pe fundalul poziţiilor tot mai ridige în care se găsesc CDU/CSU şi SPD", partenerii care ar putea forma marea coaliţie conservator-social-democrată. Ziarul mai aminteşte că din perspectiva ecologiştilor, principala condiţie pentru o eventuală cooperare la guvernare ar fi o politică ambiţioasă vizând protecţia mediului", după cum a anunţat Katrin Göring-Eckardt, una din figurile proeminente ale Verzilor.
"Partidele conservatoare împreună cu social-democraţii, pe de o parte, iar pe de alta împreună cu Verzii, vor şti care e limita de acceptanţă atât pentru ele cât şi pentru electorat. Rezultatul nu va fi desigur pe placul tuturor, dar va fi unul democratic. Poate va reflecta chiar opţiunile electoratului. Într-un fel e deja de câţiva ani limpede că acesta îşi doreşte marea coaliţie. Şi cu toţii ştiu prea bine că aşa ceva nu e posibil fără compromis" - notează în articolul său de fond Die Welt.
"Criza italiană nelinişteşte pieţele" titrează astăzi pe prima sa pagină cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung.
În comentariul său la aceeaşi temă, Süddeutsche Zeitung atrage atenţia că cifrele date publicităţii marţi la Roma sunt "dezastruoase", cifre care relevă că în Italia "patru din şase tineri sunt şomeri. Şomajul general a atins cote record... Criza economică şi politică ar putea avea consecinţe grave pentru întreaga zonă euro. Într-o astfel de situaţie Italia şi UE ar avea nevoie de un guvern puternic la Roma".
Referitor la cel care a declanşat această criză guvernamentală, cotidianul münchenez scrie: "Berlusconi nu se gândeşte nici la Europa, nici la Italia şi nici la propria tabără politică, ci numai la el. În loc să-şi ispăşească pedeapsa de arest la domiciliu, pentru fraudă fiscală, Berlsuconi preferă să provoace haos".
Un comentariu:
Astfel, S&P se aşteaptă la o Economia Greciei va rămâne în recesiune şi anul următor, pentru al şaptelea an consecutiv, iar şomajul va atinge un nou record, de 28,5%, estimează agenţia de rating Standard & Poor's (S&P), citată de cotidianul Kathimerini.scădere a PIB cu 1% anul următor. Agenţia a confirmat ratingul ţării la "B-".
Nivelul ridicat al datoriei, precum şi riscurile de instabilitate politică şi socială sunt principalii factori care au determinat o poziţie mai precaută a analiştilor S&P.
Fundamentele economiei Greciei s-au îmbunătăţit, dacă este luat în calcul deficitul de cont curent redus, ajustarea bugetară şi creşterea competitivităţii. De asemenea, partenerii europeni ai ţării sunt decişi să păstreze Grecia în zona euro, notează agenţia de rating.
Pe de altă parte datoria guvernamentală şi cea externă a economiei rămân uriaşe, iar provocările economice şi politice dificile. Agenţia este îngrijorată şi de impactul social al recesiunii prelungite.
S&P estimează o contracţie a PIB de 1% anul următor, faţă de o scădere de 4% în acest an. Prognoza agenţiei contrastează cu aşteptările guvernului elen şi creditorilor internaţionali, care estimează revenirea economiei pe creştere anul următor.
Grecia se află în al şaselea an de recesiune, după ce criza financiară a lovit puternic capacitatea statului de a-şi refinanţa pe piaţa internaţională datoriile foarte ridicate, în timp ce pachetele de împrumuturi de la statele zonei euro şi FMI, folosite ca alternativă, au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate, cu impact imediat negativ asupra economiei.
Ţările din zona euro şi FMI au pus la dispoziţia guvernului de la Atena, începând din mai 2010, două pachete de împrumuturi externe, totalizând 240 de miliarde de euro.
Trimiteți un comentariu