Recesiunea Zonei Euro

 

Spania a reintrat oficial in recesiune in primul trimestru al acestui an, pentru a doua oara din 2009. Oricum, scurta perioada de expansiune a fost caracterizata de cresteri anemice. Deprecierea monedei euro este singura soluţie fezabilă pentru criza din zona euro, a declarat miercuri, 11 aprilie,într-o conferinţă la Banca Naţională a României (BNR), Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.‘Deprecierea monedei euro va stimula întreaga zonă euro faţă de restul lumii şi va ajuta ţările mai puţin performante din zona euro, prin efectele de amploare pe care le-ar implica. Aceasta nu este o soluţie pe termen lung, dar ar da timpul necesar pentru luarea unor măsuri care să ducă la creşterea productivităţii muncii’,a spus Croitoru. Cele mai bune soluţii sunt cele care ajută la ieşirea din criză fără a adânci recesiunea, a arătat Croitoru. Potrivit consilierului guvernatorului BNR, deprecierea euro ar fi stimulat exporturile şi ar fi redus importurile, diminuând deficitele externe pentru Portugalia, Spania, Irlanda si Grecia, concomitent cu reducerea surplusurilor comerciale ale Germaniei, Olandei sau altor state dezvoltate din nord. Acesta a mai arătat că nu deficitele bugetare au stat la baza actualei crize a datoriilor, ci deficitul de cont curent, criza zonei euro fiind mai degrabă una a balanţei de plăţi.

Datele anunţate de Banca Spaniei au împins costul de  asigurare a datoriilor ţării la un nou nivel record şi ar putea influenţa planurile guvernului de la Madrid de a vinde săptămâna următoare obligaţiuni.  În februarie, băncile spaniole au împrumutat 169,8 miliarde de Euro de la BCE.

BCE a împrumutat băncilor din zona euro aproximativ 1.000 de miliarde de euro prin două licitaţii în decembrie şi februarie. Chiar dacă programul de lichidităţi al BCE s-a dovedit un sprijin important pentru instituţiile de credit din Spania, finanţarea nu poate fi decât o rezolvare temporară a expunerii puternice pe piaţa imobiliară şi a declinului încrederii, consideră economiştii....Condiţiile de finanţare s-au îmbunătăţit ca urmare a lichidităţilor nelimitate oferite de BCE, dar nu tot ce străluceşte este aur. Lichiditatea ieftină şi nelimitată poate rezolva parţial problemele de lichiditate pe termen scurt, dar a te baza pe BCE pentru finanţare este, în opinia noastră, un model de afaceri discutabil, care pe termen lung impune un cost mai ridicat al capitalului", potrivit unei note către investitori a Exane BNP Paribas. Analiştii consideră că Spania a intrat deja în a doua recesiune din ultimii trei ani, în contextul recuperării dificile a economiei după prăbuşirea pieţei imobiliare în timpul crizei financiare din 2008. Guvernul a cerut băncilor să-şi consolideze nivelurile de capital, lovite puternic de criză. Vulnerabilitatea băncilor este, alături de îndatorarea ridicată a statului, printre principalii factori care ar putea forţa Spania să ceară ajutor european. Spania a revenit puternic în centrul crizei datoriilor suverane din Europa, ca urmare a încercărilor noului guvern de a convinge investitorii că îşi poate controla deficitul bugetar, iar băncile spaniole se pot refinanţa singure, fără ajutor de stat sau european.

Comisia Europeană nu finanţează şi nu cofinanţează construcţia de centrale nucleare noi în Uniunea Europeană, întrucât mixul energetic reprezintă alegerea exclusivă a statelor membre, atât timp cât ele îşi respectă ţintele în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, a declarat vineri un reprezentant al executivului comunitar, potrivit Agerpres.  ''Poziţia Comisiei nu s-a schimbat - activitatea nucleară este competenţa exclusivă a statelor membre. Dacă în viitor statele membre vor decide altfel, vom analiza atunci situaţia, dar în prezent aceasta este o competenţă exclusivă a ţărilor membre, pe care ele au dorit să o păstreze. În termeni generali, noi salutăm diferitele contribuţii ale statelor membre la dezbaterea despre viitorul energiei'', a spus Isaac Valero Ladron, purtător de cuvânt al comisarului european pentru acţiune climatică Connie Hedegaard.

El a răspuns astfel unor întrebări privind informaţiile apărute în presa europeană despre viitorul energiei nucleare. Cotidianul german Süddeutsche Zeitung a scris vineri că Franţa, Marea Britanie, Polonia şi Republica Cehă doresc ca Uniunea Europeană să subvenţioneze energia nucleară aşa cum este cazul celei eoliene sau solare.  Miniştrii europeni ai energiei şi mediului urmează să participe la o reuniune informală organizată în Danemarca în perioada 18-20 aprilie.

Comisia Europeană ameninţă bonusurile acordate în sectorul bancar

BRUXELLES - Comisarul pentru piaţa internă europeană, Michel Barnier, a declarat că este necesară o acţiune mai dură pentru a reduce bonusurile acordate în sectorul bancar, potrivit HotNews.ro.
El a afirmat că a fost "îngrijorat serios" de nivelul plăţilor acordate ca bonusuri în unele ţări şi a menţionat că acest lucru încurajează asumarea mai multor riscuri. Declaraţia vine în urma unui raport al Autorităţii Bancare Europene (ABE), care a notat că regulile existente privind bonusurile nu au fost implementate consecvent de unele state ale UE.
"Nu pot vedea cum unele rate (ale bonusurilor în salariile de bază) incluse în raport ...pot fi vreodată considerate justificabile sau o modalitate raţională de administrare a riscurilor şi intereselor pe termen lung", a declarat acesta.

Amuzant - ca la noi ?! --Într-un oraş din regiunea italiană Calabria, Vibo Valentia, inspectorii au constatat că fondurile naţionale şi europene destinate construcţiei de hoteluri şi dezvoltării sectorului turistic au fost folosite ilegal pentru a restaura vilele şi pentru cadouri scumpe oferite la nunţi private şi pentru prieteni, relatează presa internaţională, potrivit HotNews.ro.
Inspectorii fiscali au pus sub sechestru conturile bancare, maşinile şi proprietăţile celor implicaţi, în total fiind investigate 63 persoane.

Fondul Proprietatea (FP) a înregistrat pierderi de 2,7 milioane lei în luna martie, finalizând primul trimestru cu un rezultat negativ de 1,5 milioane lei, faţă de un profit de 14 milioane lei în primele trei luni ale anului trecut, se arată într-un comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti. Activul net a scăzut în martie faţă de luna anterioară cu 0,24%, de la 16,029 miliarde lei la 15,991 miliarde lei. 

Acţiunile societăţilor listate la bursele din Europa s-au redresat ieri, cele mai importante câştiguri înregistrându-le băncile şi producătorii auto.
Titlurile "Deutsche Bank" AG, cea mai mare bancă germană, au urcat cu 5%, la 34,92 euro, iar cele ale băncii britanice "Barclays" Plc - cu 4,7%, la 215,95 pence. Acţiunile "UniCredit" SpA, cea mai mare instituţie de credit din Italia, s-au apreciat cu 6,3%, la 3,23 euro, iar titlurile "Intesa Sanpaolo" SpA, numărul doi în sectorul bancar italian, cu 5,8%, la 1,20 euro. Acţiunile "Banco Santander" SA, cea mai mare bancă din Spania, au urcat cu 2,4%, la 5,32 euro, iar cele ale "Banco Bilbao Vizcaya Argentaria" SA (BBVA), a doua bancă din ţară, cu 3,7%, la 5,60 euro. "Deutsche Bank" îndeamnă la cumpărarea de acţiuni BBVA.   Acţiunile preferenţiale ale "Volkswagen" AG, cel mai mare constructor de autoturisme din Europa, au consemnat un avans de 4,7%, la 130 de euro. Compania germană a informat că vânzările sale au crescut cu 10,5% în primul trimestru, la 1,36 milioane de unităţi. Titlurile "Daimler" AG, al doilea producător mondial de autoturisme de lux, au crescut cu 3,4%, la 41,86 euro, iar cele ale rivalului mai mare "Bayerische Motoren Werke" AG (BMW), cu 3,3%, la 66,91 euro.  Acţiunile producătorului european de aluminiu "Norsk Hydro" ASA au avut un preţ de 30,25 coroane norvegiene, mai mare cu 3,2% faţă de ziua precedentă. Avansul a venit după ce, marţi, rivalul american "Alcoa" Inc. a anunţat în mod neaşteptat profit pentru trimestrul întâi din acest an.  Titlurile "ArcelorMittal", cel mai mare producător mondial de oţel, au urcat cu 3,1%, la 13,32 euro.  Acţiunile "Unilever" Plc au scăzut cu 0,3%, la 2.009 pence. Producătorul anglo-olandez de bunuri de larg consum a ajuns la o înţelegere cu două dintre cele mai mari sindicate ale salariaţilor săi, în vederea reducerii beneficiilor de pensii.   Acţiunile companiei finlandeze "Nokia" Oyj au coborât cu 15%, la 3,27 euro. Compania şi-a revizuit în scădere estimările pentru profitul diviziei de telefoane mobile în primul trimestru, din cauza competiţiei.
La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a crescut cu 0,7%, la 5.635,47 puncte, CAC 40 al celei din Paris - cu 1,4%, la 3.263,38, DAX al Bursei din Frankfurt - cu 1,4%, la 6.699,77.

PROIECT DE LEGE ...

   Proiectul de lege prin care despăgubirile pentru imobilele naţionalizate ar fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a 15% din valoarea reală a bunului, despre care au informat ieri agenţiile de ştiri, a fost prefigurat încă de acum un an şi jumătate şi a prins contur în octombrie 2010, după judecarea la Strasbourg a două "cauze-pilot", de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a pus în vedere României să-şi modifice legislaţia care guvernează asupra despăgubirilor, astfel încât să nu mai fie asaltată de mii de reclamaţii.
Proiectul de acum, care urmează să fie lansat în dezbatere publică şi, ulterior, transmis Parlamentului, prevede nu doar posibilitatea coborârii valorii despăgubirii la doar 15% din cea a bunurilor confiscate sub regimul comunist ("Atât îşi permite statul să aloce", a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor....Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin acordarea în natură a proprietăţii sau compensarea cu alte bunuri, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege.
Într-o Notă a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), despre care s-a vorbit prin iulie 2010, se arată că CEDO ar agrea (probabil, neoficial) "reconsiderarea nivelului compensaţiei", documentul ministerului nos-tru menţionând că nivelul acesteia ar putea fi stabilit, "eventual", la 50% din valoarea actuală a bunului, "criza economică fiind o bună justificare pentru o asemenea soluţie".