Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

Toate ţările din G7 au datorii publice de peste 80% din PIB, conform datelor de la FMI, recordul fiind deţinut, bineînţeles, de Japonia, cu peste 200%.   Dacă marile economii ale lumii, cu excepţia Japoniei şi Italiei, nu ar trebui să se îngrijoreze în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice, oare creditorii sunt de aceeaşi părere?  Reacţiiile Chinei, cel mai mare creditor al Statelor Unite, faţă de ultima întâlnire a grupului G7 sunt deosebit de relevante. Cotidianul Global Times, deţinut de publicaţia oficială a Partidului Comunist din China, scrie că "agenda şi rezultatele întâlnirii la nivel înalt au fost contrare tendinţei globale a păcii, cooperării şi dezvoltării", acest "club global al bogaţilor riscând să intre în desuetudine".  Mai mult, Global Times arată că "performanţele economice ale membrilor G7 indică faptul că reuniunea la nivel înalt a fost o întânire a datornicilor", unde "Rusia şi China au fost principalele ţinte ale discuţiilor".   În articol se mai lansează şi un avertisment deosebit de dur: "dacă G7 devine o platformă de confruntare între Vest şi Rusia, atunci va fi un dezastru pentru Europa".   Poate că spaţiul fiscal al Americii pare confortabil la prima vedere (n.a. 165 puncte procentuale), însă China, cel mai mare creditor al său, a început să transmită semnale îngrijorătoare, mai ales pe fondul opoziţiei oficialilor de la Washington faţă de includerea yuanului în rândul monedelor internaţionale de rezervă.  De mai mulţi ani China încearcă să obţină o influenţă mai mare în cadrul FMI, inclusiv prin includerea monedei naţionale în coşul valutar de la baza DST (n.a. drepturi speciale de tragere, moneda de rezervă internaţională creată de FMI în 1969). O misiune a organizaţiei internaţionale a vizitat recent Beijing-ul în acest scop.  Doi senatori americani influenţi, Charles Schumer (Democrat) şi Lindsey Graham (Republican) au trimis o scrisoare FMI prin care cer să fie refuzată cererea Chinei. Motivul invocat este atacul informatic împotriva unor baze de date federale, după cum scrie Washington Post, dar fără să existe dovezi clare că vinovatul este China.  În aceste condiţii, investiţiile Chinei în titlurile de stat americane sau angajat pe o tendinţă descendentă semnificativă, conform ultimelor date privind fluxurile investiţiilor internaţionale de la Trezoreria SUA.  Analiştii de la Zerohedge au urmărit portofoliul de titluri de stat americane al Belgiei, care a manifestat o evoluţie atipică în ultimul an, şi au ajuns la concluzia că autorităţile de la Beijing au folosit Euroclear, instituţia eurpeană de compensare a tranzacţiilor financiare cu sediul în Bruxelles, ca paravan pentru propriile tranzacţii cu obligaţiuni guvernamentale americane. Datele oficiale arată că portofoliul "Belgiei" a scăzut cu circa 120 de miliarde de dolari în ultimele două luni.  Va folosi China această "armă" şi în continuare pentru a convinge Congresul american să accepte noul său rol în cadrul FMI? Probabil, dar opţiunile celei mai mari economii din Asia sunt mult mai variate şi includ "atacul" prin învăluire de pe frontul european.    În fond, creditorul are puteri discreţionare asupra "faliţilor" săi. În acest context, oare chiar mai crede FMI că nivelul de îndatorare al ţărilor dezvoltate nu contează, iar calea către relansarea economică o constituie creşterea perpetuă a datoriei publice?