Este pentru prima oară când Banca Greciei trage un semnal de alarmă serios referitor la consecințele eșecului semnării unui nou acord de împrumut cu FMI, BCE și CE, în contextul în care cele două părți negociază de multă vreme și nu reușesc să ajungă la un acord.  Guvernul de la Atena și creditorii externi se acuză reciproc că nu reușesc să ajungă la un numitor comun privind reformele economice din țară. De aceea nu poate fi eliberată o nouă tranșă de împrumut de 7,2 miliarde de euro. Circa 30 de miliarde de euro au fost retrași din depozitele bancare elene între octombrie 2014-aprilie 2015.  Pe de altă parte, premierul Alexis Tsipras, care a primit, ieri, vizita cancelarului austriac Werner Faymann, a declarat într-o conferință de presă că va spune „NU” Europei, dacă nu se va ajunge la un acord „acceptabil”. „Dacă nu avem un compromis onorabil, noi vom spune încă o dată un „nu” clar”, a afirmat Tsipras. Prim-ministrul grec susține că pensiile nu mai pot fi tăiate și îi critică pe oficialii UE și FMI, care cer noi reforme și măsuri de austeritate.

Grecia are sanasa de a scapa de moneda otravita si de nazistii UE

 Parlamentul grec a aprobat duminica dimineata planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza un referendum, la 5 iulie, pe tema propunerilor de reforme ale creditorilor internationali ai Greciei, relateaza Mediafax citand BBC.  Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus vineri seara organizarea referendumului si le-a cerut alegatorilor greci sa respinga pachetul de reforme propuse de creditori. Motiunea sa pentru convocarea referendumului a primit 178 de voturi din totalul de 300 de parlamentari.  Tsipras a declarat, chiar inaintea votului, ca propunerile creditorilor reprezinta un "ultimatum jignitor" si a apreciat ca respingerea pachetului prin referendum va consolida pozitia de negociere a Greciei.  Insa partenerii din zona euro au criticat anuntul lui Tsipras privind referendumul si au respins inca de sambata, in cadrul unei reuniuni la Bruxelles, cererea Greciei de prelungire a programului de ajutor dincolo de data-limita de 30 iunie.  Un comunicat al Eurogroup a precizat ca Grecia a intrerupt "unilateral" negocierile privind un nou pachet de ajutor.  Prin urmare, Grecia trebuie sa achite datoriile de 1,6 miliarde de euro catre FMI scadente pe 30 iunie, riscand sa intre in incapacitate de plata.  Aceasta situatie a generat temeri ca Grecia ar putea parasi zona euro, iesind de sub cizma nazista plasaqta pe grumazul tarii, iar economia sa s-ar putea prabusi in lipsa unor noi fonduri de salvare.

Toate ţările din G7 au datorii publice de peste 80% din PIB, conform datelor de la FMI, recordul fiind deţinut, bineînţeles, de Japonia, cu peste 200%.   Dacă marile economii ale lumii, cu excepţia Japoniei şi Italiei, nu ar trebui să se îngrijoreze în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice, oare creditorii sunt de aceeaşi părere?  Reacţiiile Chinei, cel mai mare creditor al Statelor Unite, faţă de ultima întâlnire a grupului G7 sunt deosebit de relevante. Cotidianul Global Times, deţinut de publicaţia oficială a Partidului Comunist din China, scrie că "agenda şi rezultatele întâlnirii la nivel înalt au fost contrare tendinţei globale a păcii, cooperării şi dezvoltării", acest "club global al bogaţilor riscând să intre în desuetudine".  Mai mult, Global Times arată că "performanţele economice ale membrilor G7 indică faptul că reuniunea la nivel înalt a fost o întânire a datornicilor", unde "Rusia şi China au fost principalele ţinte ale discuţiilor".   În articol se mai lansează şi un avertisment deosebit de dur: "dacă G7 devine o platformă de confruntare între Vest şi Rusia, atunci va fi un dezastru pentru Europa".   Poate că spaţiul fiscal al Americii pare confortabil la prima vedere (n.a. 165 puncte procentuale), însă China, cel mai mare creditor al său, a început să transmită semnale îngrijorătoare, mai ales pe fondul opoziţiei oficialilor de la Washington faţă de includerea yuanului în rândul monedelor internaţionale de rezervă.  De mai mulţi ani China încearcă să obţină o influenţă mai mare în cadrul FMI, inclusiv prin includerea monedei naţionale în coşul valutar de la baza DST (n.a. drepturi speciale de tragere, moneda de rezervă internaţională creată de FMI în 1969). O misiune a organizaţiei internaţionale a vizitat recent Beijing-ul în acest scop.  Doi senatori americani influenţi, Charles Schumer (Democrat) şi Lindsey Graham (Republican) au trimis o scrisoare FMI prin care cer să fie refuzată cererea Chinei. Motivul invocat este atacul informatic împotriva unor baze de date federale, după cum scrie Washington Post, dar fără să existe dovezi clare că vinovatul este China.  În aceste condiţii, investiţiile Chinei în titlurile de stat americane sau angajat pe o tendinţă descendentă semnificativă, conform ultimelor date privind fluxurile investiţiilor internaţionale de la Trezoreria SUA.  Analiştii de la Zerohedge au urmărit portofoliul de titluri de stat americane al Belgiei, care a manifestat o evoluţie atipică în ultimul an, şi au ajuns la concluzia că autorităţile de la Beijing au folosit Euroclear, instituţia eurpeană de compensare a tranzacţiilor financiare cu sediul în Bruxelles, ca paravan pentru propriile tranzacţii cu obligaţiuni guvernamentale americane. Datele oficiale arată că portofoliul "Belgiei" a scăzut cu circa 120 de miliarde de dolari în ultimele două luni.  Va folosi China această "armă" şi în continuare pentru a convinge Congresul american să accepte noul său rol în cadrul FMI? Probabil, dar opţiunile celei mai mari economii din Asia sunt mult mai variate şi includ "atacul" prin învăluire de pe frontul european.    În fond, creditorul are puteri discreţionare asupra "faliţilor" săi. În acest context, oare chiar mai crede FMI că nivelul de îndatorare al ţărilor dezvoltate nu contează, iar calea către relansarea economică o constituie creşterea perpetuă a datoriei publice? 

Greece stands on the brink of braking free of the Nazi boot called EU

Greece stands on the brink of  braking free of the Nazi boot called EU - they hope for an  exit from the euro after its creditor powers lashed out at Athens' plans to hold a referendum by vowing to pull the plug on the country in just three days.  Eurozone finance ministers last night withdrew tentative plans to release €15bn to the debtor country, after Alexis Tsipras, the Greek prime minister, said he would put the “humiliating” package of austerity demands to a public vote on July 5. Unless the cash-strapped country can scramble together €1.55bn Tuesday, it will become the first developed country in history to default on its International Monetary Fund loan on June 30. On the same day, it's €240bn rescue programme will also formally expire throwing its banking system into turmoil... I'm very glad to see that that Alexis Tsipras has done exactly what Mr Papandreou was deposed by the Troika for doing two ? years ago and that is offering the Greek people a clean vote, a referendum, an election to chuck him out and accept EU-slavery if they should so wish.    Dijselbloom and Junkkers and Draghi and Ms Lagarde and Mrs Merkel deserve what is coming.  We, the honest sceptics and better informed realists, in France and Germany and the UK and many other EZ countries, on the other hand will be the unwilling victims of the whole dirty Brussels scam to dominate 500 million with socialism and profit from money issue, money laundering, money created as debt and so on...It matters little now, the fascists have had their day. Grexit - hopefully with 100% default as a parting gift.  Then will come the unstoppable Target 2.....oh dear...it alone could bring down the Merkel Government when the people see what games she has been playing with their savings.  In the light of all this EU gangsterism it is a wonder that Cameron still hopes to find enough foolish people to vote to stay in the EU. Greece gone.....who's next ...Portugal....Italy....Spain?  On a happy note for the weekend's remainder,  An Austrian group have raised over 100,000 signatures to see if they can have their Referendum on EU membership and they of course hope to take Austria out of the EU. 

În primul trimestru din acest an, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,1% în scădere faţă de trimestrul anterior cu 1,7 puncte procentuale, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică. Rata şomajului a ajuns la cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani, la 24,7%.Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (66,8%, faţă de 51,4% pentru femei). Pe medii de rezidenţă rata de ocupare a avut valori apropiate (59,5% în mediul urban şi 58,7% în mediul rural).  În primul trimestru, populaţia activă a României era de  8.892.000 de persoane, din care, 8.237.000 de persoane erau ocupate şi 655.000 de persoane erau şomeri.  În intervalul calculat, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,7%, la o distanţă de 6,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.  Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23,0%. Rata şomajului în trimestrul I 2015 a fost de 7,4%, în creştere faţă de trimestrul anterior (6,7%).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 2,4 puncte procentuale (8,4% pentru bărbaţi faţă de 6,0% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 0,5 puncte procentuale (7,6% pentru mediul urban, faţă de 7,1% pentru mediul rural).

Grecia nu va beneficia de o extindere a programului de ajutor după data de 30 iunie, au decis astăzi miniștrii de finanțe din Zona Euro, la câteva ore după ce premierul grec, Alexis Tsipras anunțase că va organiza, pe 5 iulie, un referendum în cadrul căruia grecii să decidă dacă autoritățile elene ar trebui sau nu să accepte acordul de salvare oferit de creditorii săi. Decizia Eurogrupului face ca Grecia să se confrunte cu imposibilitatea de a returna FMI tranșa de 1,54 miliarde de euro scadentă la finalul lunii.   UPDATE. Miniştrii de Finanţe din Zona Euro, reuniți astăzi la Bruxelles în cadrul Eurogrupului, au refuzat să extindă, după data de 30 iunie, programul de ajutor pentru Grecia, relatează AFP.   Astfel, Grecia trebuie să plătească datoriile de 1,54 miliarde de euro scadente pe 30 iunie.  Anunțul premierului grec a provocat un val de panică în rândul grecilor, care s-au așezat, dis-de-dimineață, la cozi la bănci și bancomate pentru a-și retrage banii din conturi, relatează Daily Telegraph.   "Lucrurile sunt incerte. Nu ştim ce ne aşteaptă mâine", a declarat un funcţionar grec, în timp ce aștepta să-i vină rândul pentru a-și scoate banii de pe card.

Partidul Comunist al Marii Britanii (CPGB)  - Partidul se specializase în organizarea de mitinguri şi demonstraţii. Multe dintre ele s-au încheiat cu acţiuni violente. Spre exemplu, în 1936, protestatarii comunişti s-au ciocnit de membrii Cămăşilor Negre, care aparţineau Uniunii Britanice a Fasciştilor, conduşi de Oswald Mosley.  De la doar 2.555 de membri în noiembrie 1930, CPGB a ajuns la 60.000 de membri în 1943 şi a primit 103.000 de voturi la alegerile generale din 1945. În următorul an, comuniştii au primit 500.000 de voturi la alegerile locale, după care a urmat, totuşi, un lung declin. 1946 a reprezentat vârful de popularitate al partidului.  Deşi a fost finanţat direct de URSS începând din 1956 până la sfârşitul anilor ’70, partidul s-a transformat, practic, într-un grup de presiune şi a fost măcinat de conflicte interne.  În 1991, după prăbuşirea URSS, partidul a dispărut în totalitate de pe scena politică.Noul partid a fost sprijinit, la un moment dat, chiar şi de Partidul Laburist.  În primii ani de existenţă ai partidului, până la Greva Generală din 1926, un mare număr de lideri comunişti au fost închişi de autorităţi, fiind acuzaţi de “acţiuni conspirative”. Însă sprijinul partidului pentru marea grevă a dus la creşterea masivă a numărului membrilor săi, în special în Glasgow, East London şi Ţara Galilor, care au devenit cunoscute cu numele de “Mica Moscovă”, conform mashable.com.

"Suntem la patru cel mult şase săptămâni distanţă de o posibilă impunere a unui control al capitalului", a declarat Daniel Gros, directorul Centrului pentru studii politice europene din Bruxelles.  În timp ce Grecia trebuie să achite către FMI 1,5 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie, situaţia ar putea scăpa de sub control, forţându-le mâna politicienilor. Grecia ar putea fi obligată astfel să repete experienţa Ciprului şi Argentinei. Dar astfel de măsuri sunt dezaprobate de tratatele UE, care sanctifică libertatea de mişcare a capitalurilor - alături de cea a lucrătorilor, bunurilor şi serviciilor - ca unul dintre cei patru piloni ai Uniunii.  Guvernul ar putea fi forţat să ia măsuri nepopulare, precum limitarea retragerii de lichidităţi din bănci, ceea ce ar expune Atena unei revolte din partea cetăţenilor.  De la Malaysia, în perioada crizei din estul Asiei în 1998, până la Islanda după colapsul sistemului bancar în 2008, există câteva exemple de guverne care au impus restricţii în cazul depoziterlor bancare pentru a încerca să oprească scurgerea masivă de capital.  Mulţi investitori şi politicieni cred că cel mai relevant exemplu pentru Grecia este salvarea Ciprului în 2013. La presiunea partenerilor săi europeni, Nicosia a fost de acord să îşi restructureze profund sectorul bancar şi să impună un control al capitalului în schimbul unui împrumut de zece miliarde de euro.  Dar nu toată lumea este convisă că "soluţia cipriotă" poate fi aplicată cu aceleaşi rezultate Greciei. Pentru Cipru, controlul capitalului a făcut parte dintr-un progam mai extins agreat cu creditorii pentru redresarea băncilor şi a economiei, în timp ce Grecia nu are un astfel de acord.

Unii economişti avertizează că o comparaţie mai plauzibilă pentru Grecia ar fi cu experienţa Argentinei din 2001, când deponenţii au început să îşi retragă lichidităţile din bănci şi să le convertească în dolari. Astfel, autorităţile argentiniene au impus mai întâi un set de măsuri relativ limitate, inclusiv blocarea retragerilor din conturile în dolari. Această măsură nu a fost suficientă, aşa că a fost urmată la scurt timp de o îngheţare a depozitelor la termen şi o schimbare forţată a lor în obligaţiuni în peso.  O altă îngrijorare a Guvernului grec ar fi capacitatea de a implementa şi monitoriza controlul capitalului. "Pentru ca un control al capitalului să funcţioneze, trebuie să înfiinţezi un sistem de monitorizare riguros", a declarat Friðrik Már Baldursson, economist la Universitatea din Reykjavik, în Islanda. "Dacă există multă corupţie, controlul pur şi simplu nu funcţionează", a adăugat el.

Decizia Camerei Deputaţilor de a respinge încuviinţarea urmăririi penale a premierului Victor Ponta este "incompatibilă cu principiile statului de drept", împiedicând autorităţile judiciare să investigheze acuzaţii de corupţie la nivel înalt, susţine Bernd Fabritius, raportor al APCE, potrivit Mediafax.  "Este un motiv serios de îngrijorare faptul că majoritatea parlamentară din România se amestecă în separarea puterilor în stat şi împiedică autorităţile judiciare să investigheze acuzaţii de corupţie la înalt nivel", a declarat Bernd Fabritius, raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind statul de drept în statele din Europa de Sud-Est.  Declaraţia lui Fabritius vine în condițiile în care în 9 iunie, Camerei Deputaţilor a respins cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a premierului Victor Ponta.  "Decizia Parlamentului este o încălcare clară a valorilor democratice fundamentale şi este incompatibilă cu principiile statului de drept", a mai spus Bernd Fabritius.  Criticile privind statul de drept din România au fost exprimate în luna mai în cadrul unei audieri a Comitetului pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului a APCE.  "Voi cerceta aceste evoluţii din România în contextul raportului meu către Adunarea Parlamentară" privind consolidarea statului de drept în ţările din Europa de Sud-Est, a precizat Fabritius.  Camera Deputaţilor a respins, pe 9 iunie, cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a premierului Victor Ponta pentru conflict de interese.  Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni - Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 0,5% la 396.69 la 13:08 ora României. Indicele ASE al Greciei a întrerupt o linie câștigătoare după patru zile, pierzând 3,1%, cel mai mare declin în rândul piețelor vest-europene. Indicele PSI 20 al Portugaliei a pierdut 1,7 la sută, cea de-a doua slabă performanță consecutivă.  Potrivit unei note transmise de Alexis Tsipras guvernului său, creditorii nu au acceptat propunerile pentru a debloca un ajutor de urgenţă, pe care le-a pregătit atunci când a plecat pentru discuții la Bruxelles, potrivit unui oficial guvernamental. Cu o săptămână înainte de expirarea termenului de salvare a Greciei, o soluție părea posibilă după ce liderul grec a semnalat că el este gata să încheie un acord  după cinci luni de impas, pentru a evita falimentul.

"Un acord a fost respins dar refuzul nu este la fel de clar aşa cum a fost acum câteva zile ", a declarat Jasper Lawler, un analist de piață la CMC Markets Plc din Londra. "Ei vor veni probabib cu o ciocolată în ultimul minut. Există încă o speranțe că vor fi avute în vedere noi propuneri,, suficiente pentru a se ajunge la un acord înainte de termenul de săptămâna viitoare."

Acţiunile europene se aflau de patru zile la diferite vârfuri, după ce liderii din regiune au fost de acord că Grecia a făcut un pas serios în vederea obţinerii unui acord.

    

Noi întâlniri între Grecia şi creditorii săi sunt prevăzute pentru astăzi în cadrul Eurogrupului, reuniune a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, în prezenţa directorului general al FMI, Christine Lagarde.  Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE)...    "Insistenţa oarbă" privind reducerea pensiilor grecilor nu va face decât să agraveze criza financiară prin care trece ţara, a scris premierul grec Alexis Tsipras, într-un comentariu apărut în ediţia de azi a ziarului german Der Tagesspiegel, potrivit Reuters.  Tsipras a respins, de asemenea, "mitul" potrivit căruia contribuabilii germani plătesc pensiile şi salariile grecilor. El a subliniat că grecii, contrar opiniei larg răspândite în Germania, lucrează mai mult decât germanii.  "Insistenţa oarbă privind reducerea pensiilor într-o ţară cu o rată a şomajului de 25% şi unde jumătate dintre tineri sunt şomeri nu va face decât să provoace o înrăutăţire a situaţiei sociale deja dramatice", a explicat premierul Tsipras. El a subliniat faptul că pensiile sunt singura sursă de venit pentru nenumărate familii din Grecia.  Cheltuielile statului pentru pensii şi beneficii sociale au fost reduse cu 50% între 2010 şi 2014. "Asta face ca reduceri suplimentare în acest domeniu sensibil să fie imposibile ", a apreciat premierul grec.  Tsipras a contestat, de asemenea, percepţiile în rândul germanilor, din care o majoritate vor ca Grecia să părăsească zona euro, în legătură cu cine plăteşte salariile şi pensiile grecilor: "Oricine pretinde că cei care plătesc pentru salariile şi pensiile grecilor sunt contribuabili germani minte", a subliniat premierul elen. "Nu neg faptul că sunt probleme. Dar vă vorbesc astfel pentru a arăta de ce «reducerile ofensive» din ultimii ani nu au dus nicăieri ", a spus el.

Uniunea Europeana nu are nevoie de o Rusie "izolata, fragila si destabilizata", a apreciat luni sefa diplomatiei europene, Federica Mogherini, sustinand totodata ideea de a se continua colaborarea cu Moscova, care a dat "rezultate inimaginabile".  "O Rusie izolata, fragila si destabilizata nu este in interesul nostru. Interesele noastre converg sub multe aspecte. In unele ocazii recente, cooperarea intre Europa, Rusia si alti actori internationali a dat rezultate care inainte erau inimaginabile", a sustinut Federica Mogherini la Roma, in timpul ceremoniei la care a primit premiul Ispi 2014, acordat personalitatilor care au contribuit la consolidarea imaginii Italiei in lume. Ea a mentionat in continuare ca Rusia s-a straduit de-a lungul anilor sa coopereze acolo unde, la sfarsitul Razboiului Rece, "a existat competitie si confruntare", dand exemplul acordului preliminar in dosarul nuclear iranian sau neutralizarea arsenalului chimic al Siriei. In discursul intitulat "Provocarile de la marginea Europei. Cum sa impulsionam politica externa si de securitate comuna?", Mogherini s-a referit si alte fenomene, cum ar fi imigratia si ascensiunea gruparii jihadiste Statul Islamic.  In opinia ei, actiunea militara impotriva jihadistilor este "necesara, dar nu si suficienta", aceasta grupare putand fi invinsa numai daca vor fi avute in vedere "cauzele profunde ce au provocat aparitia ei" si daca Irakul va deveni "o tara solida si democratica", iar Siria "va porni in sfarsit pe drumul tranzitiei politice si reconcilierii".

Un ministru grec a declarat ieri că guvernul de la Atena va trimite noi propuneri către creditorii internaţionali înaintea summitului UE planificat pentru mâine, transmite BBC. Ministrul de stat grec Alekos Flambouraris a mai spus presei greceşti că, în opinia sa, Banca Centrală Europeană nu va permite un colaps grecesc, potrivit HotNews. Presa elenă relatează că miliarde de euro au fost retrase din băncile greceşti în ultima săptămâna. BCE a majorat vineri finanţarea băncilor elene, pentru ca acestea să-şi poată continua activitatea.  Miercuri, Banca Centrală a Greciei a avertizat că, în cazul în care Atena nu va reuşi să obţină din partea creditorilor săi internaționali o asistență financiară suplimentară, țara ar putea intra în incapacitate de plată şi ar putea părăsi zona euro.   Grecia nu va beneficia de o perioadă de graţie dacă nu va plăti datoria de aproape 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă pe 30 iunie, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, presând astfel statul elen să ajungă la un acord cu creditorii. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, se încheie pe 30 iunie, în aceeaşi zi în care statul elen trebuie să facă plata către FMI.  Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). 

O misiune a Comisiei Europene pentru evaluarea situației economiei românești  a sosit  la București, iar misiunea Fondului Monetar Internațional va veni pe 15 iulie, în funcție de rezultatul discuțiilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană, a declarat luni, pentru Agerpres ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.  "Misiunea FMI vine pe 15 iulie. Mâine vine Comisia Europeană. Acum vin separat. Mai întâi Comisa Europeană, până la finalul lunii, iar din 15 iulie vine Fondul Monetar Internațional. Dar este foarte important pentru că acea misiune depinde de aceasta a Comisiei Europene", a precizat Ministrul Finanțelor.  La începutul acestei luni, reprezentantul Fondului Monetar Internațional în România, Guillermo Tolosa, a arătat că proiectul de Cod Fiscal aflat în prezent în dezbatere parlamentară va trebui revizuit semnificativ pentru că, altfel, Guvernul nu va reuși să se încadreze în țintele de deficit stabilite cu instituțiile financiare internaționale pentru 2016.  El a precizat că discuțiile din cadrul misiunii tehnice, care a avut loc la finalul lunii mai, au mers bine, însă FMI așteapă de la Guvernul României decizii care să ducă la îmbunătățirea situației viitoare, astfel încât să se poată modifica proiecția asupra deficitului și să se încadreze în ținte, pentru ca programul să continue cu succes.  Pe de altă parte, GuillermoTolosa a spus că au existat discuții intense și în ceea ce privește reformele structurale. "Am văzut ceva progrese în ceea ce privește prețul la energie și situația companiilor de stat din sectorul energiei, unde au fost recent luate niște decizii. Cu certitudine, sectorul de energie este în mijlocul preocupărilor noastre, are pierderi mari și credem că trebuie să avem o înțelegere profundă de ce există aceste pierderi și să se ia măsuri pentru a rezolva problemele", a mai spus reprezentantul FMI.  Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internațional urmează să se încheie în luna septembrie a acestui an.

Deputatul PNL Daniel Zamfir dar si Societatea Civla, îi solicită ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, ca şef al ministerului care este şi acționar majoritar al CEC Bank, să determine "instant" demiterea vicepreședintelui Mirela Iovu după "declarațiile delirante" făcute la adresa românilor care au datorii la bănci. "Altfel, îi veți gira afirmațiile de o rea-credință maladivă și de o batjocură de neînchipuit la adresa oamenilor cinstiți care, în nume personal sau cu firmele pe care le dețin, au contractat credite, fiind unul dintre motoarele economiei, ca să nu mai spun, principalul motor al sistemul bancar", arată Zamfir în scrisoarea deschisă remisă redacţiei.  "Statul român, pe care îl reprezentanți, domnule Ministru, nu își poate asuma, în 2015, să «regrete» că azi vorbim de debitori onești în loc să-i tăiem bucăți ca în Roma Antică sau să-i legăm de catarg în piața publică, precum în Evul Mediu, așa cum consideră doamna Iovu că ar trebui făcut. Vă amintesc că, recent, guvernatorul Isărescu aprecia că, în România, creditarea a murit nu din cauza crizei economice, ci din cauza relației rupte între bancheri și cetățeni. Nu cred că păstrarea în funcție a doamnei Iovu va ajuta la restabilirea acestei încrederi. În calitatea mea de deputat nu pot face mai mult decât să vă adresez luni o interpelare care să conțină toate rândurile de mai sus. Consider însă că, din respect pentru cetățenii acestei țări, fie că au sau nu credite la banca statului, demiterea doamnei Iovu nu mai poate aștepta ziua de luni", transmite Zamfir...  În Roma antică, faliţii erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau, în Evul Mediu erau legaţi la stâlpul infamiei, iar în epoca modernă erau băgaţi la închisoarea datornicilor, a declarat vicepreşedintele CEC Bank, Mirela Iovu, vorbind despre legile insolvenţei, chiar în ziua în care preşedintele ţării promulga legea insolvenţei persoanelor fizice.  "Practica a arătat că, dacă se ajunge în insolvenţă, se pune în mişcare un mecanism atât de complex şi de imprevizibil încât rişti ca la final să constaţi că, de fapt, garanţiile tale sunt fără valoare sau au fost utilizate pentru alte plăţi", a declarat doamna Iovu, potrivit Hotnews, adăugând: "Pentru a salva afacerile de la faliment, poate este bine să avem... aşa.. un mic semn de întrebare faţă de onestitatea celor pe care îi finanţăm.

Preşedintele Romaniei  Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care persoanele care au lucrat în grupa I de muncă, cu o vechime mai mică de şase ani, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Noul act normativ prevede reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în grupa I de muncă.  De asemenea, se reglementează ca perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001 în grupa I de muncă, în condiţii speciale şi în alte condiţii de muncă, mai mici de doi ani, să constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.  Până acum, cei care lucraseră 6 ani în grupa I de muncă puteau ieși cu 3 ani mai repede la pensie, adică pentru un an lucrat în grupa I se acorda o reducere de 6 luni. ... Până acum, cei care lucraseră 6 ani în grupa I de muncă puteau ieși cu 3 ani mai repede la pensie, adică pentru un an lucrat în grupa I se acorda o reducere de 6 luni. 

România a fost lider la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană în luna mai, alături de Malta, arată datele furnizate de Oficiul European de Statistică.   Conform Eurostat, România şi Malta au avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei pentru luna mai, cu 1,3 la sută, urmate de Letonia cu 1,2 la sută rată a inflaţiei.   Pentru România, inflaţia pe luna mai este în creştere, după ce procentul pe aprilie a fost de 0,6 la sută, însă este la acelaşi nivel cu inflaţia din luna mai a anului trecut.  Datele Eurostat arată că, atât în zona euro cât şi in Uniunea Europeană, rata anuală a inflaţiei a urcat la 0,3% în luna mai, faţă de 0% în aprilie. Conform statisticii, opt state membre ale blocului comunitar au înregistrat în luna mai rate anuale negative ale inflaţiei. Printre aceste ţări se numară Cipru cu 1,7%, Grecia cu 1,4% şi Slovenia cu 0,8%.   Asta în pofida faptului că Banca Centrală Europeană a luat mai multe măsuri pentru a contracara efectele economice care se profilează în zona euro.   Estimările arată ca rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor, sub ţinta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat cu 2,3 miliarde de euro, la 83 de miliarde de euro, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia, spun oficiali bancari eleni citaţi de presa internaţională. Aceasta este cea mai mare majorare săptămânală a asistenţei financiare de urgenţă (ELA) după 18 februarie. Suplimentarea fondurilor puse la dispoziţia băncilor elene nu modifică mult situaţia lichidităţilor, care se află la cel mai redus nivel de la debutul crizei. Totuşi, aceasta este suficientă pentru compensarea banilor retraşi din conturile bancare greceşti.  Băncile din Grecia au avertizat, însă, că în lipsa unui acord cât mai rapid între autorităţile de la Atena şi creditorii instituţionali, situaţia instituţiilor financiare se va înrăutăţi.  Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a retrogradat ratingul Greciei cu o treaptă, la "CCC", cu perspectivă negativă, considerând că datoria ţării nu este sustenabilă după ce Guvernul a amânat pentru sfârşitul lunii iunie plata unei datorii de 1,6 miliarde euro către FMI, care ar fi trebuit să aibă loc în patru rate pe parcursul lunii. S&P consideră că situaţia lichidităţilor Guvernului, a băncilor şi economiei elene, în general, riscă să se înrăutăţească.  Însă, potrivit S&P, eventuala ratare de către Grecia a rambursării unei datorii către FMI sau alt creditor oficial nu reprezintă o "intrare în incapacitate de plată".   Amintim că, miercuri seara, Comisia Europeană a anunţat că ultimele propuneri de reformă depuse de Grecia pentru obţinerea ultimei tranşe, de 7,2 miliarde de euro, din ajutorul financiar de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, nu corespund înţelegerilor convenite în urmă cu o săptămână şi, în prezent, mingea este "în mod clar" în terenul Guvernului condus de Alexis Tsipras.

Şansa ajungerii la un acord asupra datoriei Greciei a devenit tot mai mica, în urma plecării de la Bruxelles atât a echipei de negociatori a Fondului Monetar Internaţional (FMI), cât şi a echipei Guvernului grec, FMI evocând "divergenţe majore" între Atena şi creditorii săi, relatează Reuters. În plus, întâlnirea dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunţ, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de "ultima tentativă de ajungere la un acord".  Această situaţie care anunţă un posibil blocaj, conjugată cu avalanşa de avertizări la adresa Guvernului grec, a redus brusc optimismul apărut în urma reuniunilor organizate miercuri. Joi, un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a declarat pentru jurnalişti, la Washington, că "există divergenţe majore (între creditori şi Grecia) în majoritatea domeniilor importante". "Nu s-a înregistrat niciun progres pentru a acoperi aceste divergenţe şi suntem, prin urmare, departe de un acord", a adăugat el, anunţând plecarea de la Bruxelles a echipei de negociatori a FMI  În schimb, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a declarat ulterior că Atena este pregătită să intensifice discuţiile în vederea ajungerii la un acord "chiar în următoarele zile".  "Problema bugetară şi viabilitatea datoriei" sunt două puncte care necesită discuţii, a precizat el.  Însă purtătorul de cuvânt al FMI a menţionat că blocajul este cauzat de neînţelegerile existente în privinţa pensiilor, ţintelor fiscale şi finanţarea unor măsuri luate în calcul.  "Nu mai avem timp să ne certăm. Mă tem că se apropie ziua în care cineva va spune că jocul s-a terminat", a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul unei conferinţe de presă.  "Este foarte clar că avem nevoie de decizii, nu de negocieri", a adăugat el, cerându-le grecilor să se arate "mai realişti".  Într-un discurs susţinut la Londra, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a apreciat că "timpul presează" şi riscul ca Grecia să ajungă în incapacitate de plată "creşte în fiecare zi".  Potrivit unor oficiali europeni, un compromis ar putea fi posibil doar dacă Guvernul Tsirpas va prezenta noi propuneri de economii bugetare şi venituri fiscale. Aceste propuneri ar trebui să înlocuiască tăierea pensiilor şi creşterile de taxe, pe care le refuză categoric, cu scopul de a asigura un excedent bugetar primar.

   

PSD - Perioada Victor Ponta este în cea mai nefastă perioadă din cariera sa politică ca partid . Contestat vehement de oamenii politici, presă şi opinia publică pentru că nu şi-a dat demisia din fruntea Guvernului în urma scandalului în care este învinuit de DNA de fapte penale, Victor Ponta a trecut totuşi de moţiunea de cenzură din Parlament.  Asta nu înseamnă că problemele sale s-au terminat, cel puţin din punct de vedere al imaginii liderul PSD fiind în cădere liberă. Site-urile care analizează lumea politică din România au scos de la naftalină o înregistrare făcută în urmă cu doar câţiva ani, când, e adevărat, Ponta nu era prim ministru. În dialogul purtat de Vântu şi Sebastian Ghiţă (fostul patron al echipei de baschet Asesoft), Ponta este prezentat de acesta din urmă ca o marionetă, pe care o foloseşte pentru rating şi audienţă la RTV.

Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au situat, luni, la aproximativ 400 de milioane de euro, din cauza temerilor privind incapacitatea ţării de a-şi achita datoriile, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, informează Agerpres.  Ieşirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro în ianuarie, 7,57 miliarde de euro în februarie, 1,91 miliarde de euro în martie şi 4,89 miliarde de euro în aprilie.   Accelerarea retragerilor din ultimele luni a fost provocată şi de speculaţiile privind introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, deşi autorităţile de la Atena au dezminţit un astfel de scenariu.  Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte mult să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii şi condiţionată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.

Negocierile Greciei cu reprezentantii Comisiei Europene, ai Bancii Centrale Europene si ai Fondului Monetar International au intrat intr-un nou impas, astfel ca economia Greciei ar urma sa intre in incapacitate de plati de la 1 iulie. "Trebuie sa elaboram un plan de urgenta pentru ca Grecia ar urma sa ajunga intr-o stare de urgenta", a atras atentia Guenther Oettinger. "Sursele energetice, salariile sefilor politiei, resursele medicale si produsele farmaceutice trebuie asigurate", a adaugat reprezentantul Germaniei in Comisia Europeana.  Insa premierul de extrema-stanga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austeritatii, le-a cerut liderilor europeni sa isi schimbe atitudinea. "Vom astepta cu rabdare pana cand institutiile financiare vor deveni realiste", a declarat Tsipras pentru cotidianul grec Efimerida ton Syntakton. "Nu avem dreptul de a ingropa democratia europeana in locul unde s-a nascut", a adaugat Tsipras. In cazul intarii in incapacitate de plati, Grecia risca sa fie exclusa din zona euro si sa organizeze alegeri legislative anticipate. Functionari ai Uniunii Europene au avut, vineri, primele discutii oficiale despre cel mai pesimist scenariu in cazul Greciei. Reprezentanti ai tarilor din zona euro, reuniti la Bratislava, au stabilit ca exista trei scenarii in cazul Greciei, dintre care cel mai bun, cel al ajungerii la un acord rapid cu creditorii, este cel mai improbabil. Al doilea scenariu ar fi prelungirea actualului program de asistenta financiara, care expira la sfarsitul lunii iunie, exact in momentul in care Grecia trebuie sa achite catre FMI 1,6 miliarde de euro. Functionarii europeni au abordat pentru prima data la nivel oficial al treilea scenariu - cel mai pesimist - cel al intrarii Greciei in incapacitate de plati. Reprezentantul Greciei prezent la reuniune a dat asigurari ca Guvernul condus de premierul de extrema-stanga Alexis Tsipras va face totul pentru ajungerea la un acord cu Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Acordul ar debloca ultima transa, de 7,2 miliarde de euro, solicitata de Atena in cadrul actualului plan de asistenta financiara, in valoare de 240 de miliarde de euro.

Creşterea economică există, dar atât timp cât ea se face pe datorie, practic sacrifică evoluţiile ulterioare, rambursarea urmând fie suportată din taxele viitoare, a menţionat Păun.

El a amintit, citând statisticile oficiale, că datoria publică nominală a urcat cu 15% în 2012, 8,7% în 2013, 9,5% în 2014. "Ritmurile sunt de două-trei-patru ori mai mari decât creşterea economică. În această perioadă avem un nivel cumulat de 37,3%. Datoria publică se situează la 650 euro pe cap de locuitor, sau 2.400 euro pe familie", a declarat economistul.  Guvernanţii au prezentat o evoluţie pozitivă şi la investiţiile străine directe, comparativ cu anul trecut. Dar în 2014 cea mai mare parte din ISD o reprezentau investiţiile de capital, iar în 2015 balanţa înclină către credite, a spus Păun.  "Nu avem nicio privatizare de succes de câţiva ani buni, nu avem o reducere semnificativă a arieratelor venite dinspre companiile de stat", a punctat Cristian Păun. El crede că aşa cum operatorii privaţi sunt obligaţi la transparenţă, şi guvernanţii ar trebui respecte acest principiu, însă cele mai recente date publice privind arieratele sunt din 2013.  "Lipsa reformelor face ca ponderea cheltuielilor publice în Produsul Intern Brut să fie ridicată, de 35%, după ce în criză a fost de 39%, în timp ce media ţărilor emergente se plasează în jur de 30%", a afirmat Păun. El a arătat că o cotă destul de mare din totalul cheltuielilor publice, circa 32%, se duce în asistenţă social, astfel că rămân foarte puţini bani pentru investiţii.  Cristian Păun a făcut referire şi la scandalul iscat de fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus, care a jignit românii din diaspora. "Îl înjuri pe omul acela de rând fiind politician, fiind cauza plecării lui de lângă familie. Aceşti oameni nu se întorc din cauza politicienilor care ţin ţara săracă în continuare. Ei decid totul – ce şosea se asfaltează, ce contract se acordă. Totul e calculat, inclusiv ce procent din valoarea contractului se dă", a spus profesorul de economie.

Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că România nu a transpus în dreptul naţional legislaţia revizuită a UE cu privire la vehiculele scoase din uz, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.  Directiva în cauză vizează să facă mai ecologice demontarea şi reciclarea vehiculelor, interzicând utilizarea anumitor substanţe periculoase în vehicule puse pe piaţă după 1 iulie 2003.   ”Actul normativ revizuit prelungește o exceptare de la această interdicție, și anume utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor”, se arată în comunicatul citat.  CE arată că statele membre UE trebuiau să adopte dispoziţiile legislative necesare pentru a se confroma acestei directive până cel mai târziu la 22 august 2013, termen pe care România nu l-a respectat. Astfel, țara noastră a primit o scrisoare de avertisment pe 27 septembrie 2013, urmată de un aviz motivat pe 11 iulie 2014, se arată în comunicat.  ”La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislația națională, în ciuda eforturilor depuse de România. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE în legătură cu România”, se mai arată în comunicatul Comisiei.  Directiva referitoare la vehiculele scoase din uz se înscrie într-un demers destinat să transforme Europa într-o economie în care deşeurile să fie valorizate, reutilizate sau reciclate în mod sistematic.

Propunerea de compromis trimisă ieri de autorităţile din Grecia creditorilor ţării, ca parte a efortului menit să deblocheze impasul dintre părţi cu privire la finanţarea Atenei, a primit un răspuns rapid şi negativ de la oficialii Comisiei Europene, conform unor surse citate de presa internaţională. Guvernul Greciei le-a trimis creditorilor noi propuneri pentru încheierea acordului care să permită acordarea de finanţare, dar acestea se referă doar la ţintele fiscale, ceea ce nu este pe placul creditorilor. Autorităţile elene le-au trimis creditorilor şi o notă separată, care se referă la acoperirea necesarului de finanţare, Guvernul solicitând folosirea de fonduri din Mecanismul European de Stabilitate pentru răscumpărarea de la Banca Centrală Europeană (BCE) a unor obligaţiuni în valoare de circa 6,7 miliarde de euro, care ajung la scadenţă în iulie şi august.  Un oficial european a spus, sub condiţia anonimatului, că noul plan al Greciei este doar o revizuire vagă a propunerilor anterioare şi nu este considerat credibil. "Ţintele nu sunt negociabile. Instituţiile au ajuns la o înţelegere privind ţintele fiscale. Ceea ce am primit nu reprezintă o bază pentru viitoare discuţii politice", a menţionat sursa, adăugând că noile propuneri ale Greciei "sunt inacceptabile".  Alte surse spun, însă, că reprezentanţii creditorilor analizează planul primit. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a afirmat: "Circulă diverse propuneri, inclusiv noi sugestii care au fost primite în această dimineaţă (ieri - n.r.). Cele trei instituţii analizează cu atenţie aceste sugestii". Între timp, premierul elen Alexis Tsipras a declarat că Grecia poate ajunge la un acord cu creditorii internaţionali dacă aceştia renunţă la anumite condiţii, printre care tăierea pensiilor. Tsipras a spus că nu este dispus să accepte solicitările creditorilor pentru reducerea pensiilor sau a altor cheltuieli sociale.  "Cred că suntem foarte aproape de un acord asupra excedentului bugetar primar pentru următorii câţiva ani. Este nevoie de o atitudine pozitivă privind propunerile alternative la reducerea pensiilor sau impunerea unor măsuri recesioniste", a declarat Tsipras, citat de publicaţia italiană Corriere della Sera. Tsipras urma să se întâlnească ier cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, ca să încerce să deblocheze impasul din negocieri. Franţa şi Germania cer un acord rapid pentru eliminarea riscului ieşirii statului elen din zona euro.  Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, este dispus să lase Grecia să iasă din zona euro, dacă Tsipras refuză să ia măsuri care să redreseze economia şi să reducă datoria ţării, potrivit surselor citate de presa străină. Poziţia lui Schaeuble este diferită de cea a cancelarului Merkel, care este gata să ofere concesii ca să menţină Grecia în uniunea monetară.  Grecia mai are de primit de la creditori 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, însă deblocarea tranşei este condiţioată de impunerea anumitor reforme.                                                                                        

Romania se pozitioneaza pe primul loc in UE privind fraudele cu fonduri europene. Potrivit unui raport OLAF, in tara noastra au fost deschise 36 de dosare cu suspiciuni de frauda cu bani europeni din fondurile pe agricultura, cele structurale si cele cuprinse in noile instrumente financiare. Din Romania, OLAF a primit anul trecut 79 de reclamatii privind posibile fraude dintre care 6 sunt venite de la autoritatile nationale, iar restul de 73 din sursa privata, doar in jumatate dintre cazuri fiind inceputa ancheta, scrie ziare.com De la momentul integrarii europene, OLAF a trimis Bucurestiului 89 de recomandari de incepere a umaririi penale dintre care 16 s-au incheiat cu trimitere in judecata si condamnare, iar 37 au fost clarificate de DNA cu neinceperea urmaririi penale. Un numar de 11 se afla in atentia procurorilor, in timp ce 25 sunt inca sub ancheta la Bruxelles.

Membrii "Grupului de la Bruxelles" erau din nou izolaţi miercuri după-amiază, în birourile discrete de la Bruxelles, pentru a încerca să iasă din impasul negocierilor dintre Atena și creditorii săi - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană  şi FMI, o criză care durează de patru luni. Grecii, care speră la un acord în următoarele câteva zile, a sosit la Bruxelles cu un proiect de memorandum de douăzeci de pagini, iar premierul grec Alexis Tsipras, foarte implicat în negocieri, a declarat că va participa personal la reuniune, potrivit Atenei. Toată lumea este acum conștientă, la Atena, Paris, Berlin sau Washington, că aceste discuții îndelungate ar trebui încheiate foarte repede pentru a se evita o incapacitate de plată a statului grec. "Zilele utile", cum se spune la Bruxelles, sunt acum numarate: zece, cel mult, spun surse apropiate negocierilor. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru scenariul "optimist" care încă are o șansă de a fi realizat?”, mai scrie Le Monde.

Trupele ONU de mentinere a pacii si-au facut un obicei din a solicita sex in schimbul ajutoarelor umanitare in tarile pe care organizatia le ajuta, releva un proiect de raport.  Documentul intocmit de Biroul de Supraveghere a Serviciilor Interne ONU (OIOS) releva ca sute de femei din Haiti si Liberia au fost motivate de saracie si foame pentru a face sex cu angajatii ONU, scrie BBC.  Femeile au fost platite cu bani, bijuterii, telefoane mobile si alte bunuri. In raport se mentioneaza ca in perioada 2008-2013 au fost depuse 480 de plangeri de exploatare sexuala si abuz. O treime din acuzatii se refereau la copii.   Proiectul de raport sustine ca "dovezile din doua tari unde exista misiuni de mentinere a pacii demonstreaza ca tranzactionarea sexului este comuna, dar putin raportata in misiunile de mentinere a pacii".  Agentiile de presa internationale au reusit sa obtina documentul si citeaza existenta plangerilor a 231 de persoane in Haiti in 2014. In document se mai arata ca unele femei au retinut insignele trupelor ONU pentru ca, in caz de neplata, sa le poata face publica infidelitatea prin intermediul retelelor de socializare.  Departamentele ONU pentru Operatiuni de Mentinere a Pacii si Sustinere pe teren nu au contestat concluziile raportului, insa au aratat ca in ultimii zece ani s-a constatat o crestere a numarului de trupe detasate in misiuni de mentinere a pacii si o scadere a acuzatiilor de exploatare si abuz sexual.

După primul an de la lansare, fondul OTP Premium Return a obţinut un randament de 8,6%, cu 5.96% peste benchmark-ul (reperul minim) stabilit, ROBID 12M+1%. Fondul este de tip  absolute return, şi promite câştig, indiferent de creşterile şi scăderile de pe pieţele financiare. Fondul este de tip închis, adică, spre deosebire de fondurile deschise (mutuale) nu face emisiuni şi răscumpărări continue de titluri, ci doar periodic. Managementul fondului  este foarte flexibil şi oportunist, deplasând banii de la un tip de instrumete la altele (de la obligaţiuni la acţiuni, de pildă)  în funcţie de oportunităţi. Fondul are în portofoliu depozite bancare, dar şi titluri de stat în EUR emise de România şi Muntenegru, obligatiuni corporative ale  BCR, RCS&RDS, acţiuni străine (precum Renault, Rio Tinto, ING Bank, Barclays, Arcelor Mittal, SAP, Vinci, Credit Agricole, Axa), acţiuni româneşti (Fondul Proprietatea, Amplo Ploieşti, Biofarm, Transgaz, Romgaz, BVB)şi produse dertivate care urmăresc evoluţiile indicilor marilo rpieşţe străine (Certificate Index pe  DAX (long/short), TOPIX, SPX (long/short), DJ Titans Healthcare, DJ Titans Technology, Eurostoxx 50).

Investitorii pot subscrie în primele cinci zile ale fiecărei luni și pot răscumpăra, începând cu luna următoare celei în care au subscris. Odată cu redeschiderea aniversară, clienţii care vor subscrie ȋn fond ȋn urmatoarele trei luni nu vor plăti comision de subscriere.

Parlamentul European ESTE PARLAMENTUL HOTILOR SI DELAPIDATORILOR ca si cel al Romaniei !

Parlamentul European îşi reevaluează relaţia cu premierul Victor Ponta, iar situația României va fi discutată joi în Conferinṭa Preṣedinṭilor de grup din Parlamentul European. Se va pune în discuție necesitatea unei rezoluṭii privind respectarea statului de drept în ţara noastră, scrie RFI.
Şefului grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Gianni Pittella, a declarat că justiṭia română va dovedi vinovăṭia sau nevinovăṭia Premierului Ponta. De altfel, grupul social-democraṭilor are aceaṣi atitudine faṭă de şeful Guvernului român pe care a avut-o ṣi în timpul crizei politice din 2012: adică una de susṭinere.

PUBLICITATE

 

 

Pe de altă parte, grupul PPE a exprimat îngrijorare ṣi indignare faṭă de situaṭia de la Bucureṣti.
Preṣedintele grupului PPE Manfred Weber, i-a cerut lui Victor Ponta "acṭiuni concrete".
"După cum am spus deja, suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia din România şi faptul că o anchetă nu este lăsată să-şi continue cursul este o mare problemă. Suntem îngrijoraţi legat de acest aspect şi avem nevoie de acţiuni concrete din partea lui Ponta.", a spus acesta.
Preṣedintele PE, social democratul Martin Schulz, care se descria drept prietenul lui Victor Ponta în 2012, acum se arată mult mai reṭinut. Scultz a expediat încercarea creṣtin democrată de a dezbate cazul Ponta în plenara Parlamentului, la Strasbourg, pe motivul că subiectul nu era pe agendă.
El a acceptat însă să-l adauge pe agenda Conferinṭei Preṣedinṭilor, pentru a împăca pe toată lumea. Jurnaliştii de la RFI spun că în Parlamentul European este acum o înfruntare.

"Sperăm că într-un interval foarte scurt vom avea pe masa Guvernului proiectul noi legi, astfel încât implementarea produselor să poată să intre pe linie dreaptă în a doua parte a anului. (...) Vorbim de Bancă de Dezvoltare ca o instituţie specializată, creată de un guvern pentru a finanţa dezvoltarea economiei furnizând finanţare pe termen lung în special pentru acele zone care sunt evitate de băncile comerciale", a declarat marţi Paul Ichim, în cadrul conferinţei "Viitorul Modelelor de Business Bancar".  El a precizat că noua bancă va finanţa zonele care nu sunt acoperite de băncile comerciale, cum ar fi IMM-urile, în special start-up-urile, care sunt ignorate sau văduvite de finanţare. "Este adevărat că şi reglementările sunt foarte dure. Totuşi, motorul unei economii este reprezentat de aceste mici companii care trebuie să reprezinte baza unei economii", a explicat Ichim.

PUBLICITATE

Reprezentantul EximBank a spus că şi absorbţia fondurilor europene va reprezenta o zonă de finanţare pentru Banca de Dezvoltare. "Vorbim de 2,5 miliarde de euro pentru finanţarea operatorilor regionali pe zona de apă canal, foarte greu de finanţat. Vorbim de finanţarea acelor ONG-uri care preiau serviciile sociale ale grupurilor vulnerabile, 2,2 miliarde de euro. Vorbim de 1,3 miliarde de euro care trebuie să vină în perioada următoare pentru finanţarea IMM-urilor şi a companiilor mari inovative", a subliniat vicepreşedintele băncii.  În opinia sa, şi asociaţiile de municipalităţi care desfăşoară anumite proiecte găsesc foarte greu finanţare şi, fără nişte produse specifice foarte clare pentru aceste entităţi, este foarte greu să fie finanţate şi implementate proiectele.  Pe de altă parte, Ichim a atras atenţia asupra faptului că noua instituţie nu va acoperi în integralitate ceea ce înseamnă potenţiali clienţi respinşi de băncile comerciale. "Este foarte bine să nu dăm expectaţii false nici pentru bănci şi nici pentru clienţii care aşteaptă înfiinţarea acestei bănci de dezvoltare. Ştim că foarte multe din acele proiecte (respinse de celelalte bănci - n.r.) nu sunt viabile din punct de vedere economic. Vrem doar să intrăm pe o nişă foarte clară, care aduce avantaje pentru economie, unde riscurile sunt ceva mai mari decât în cazul proiectelor acceptate de băncile comerciale, dar care sunt controlabile", a mai spus reprezentantul băncii.  Paul Ichim a adus în discuţie şi nivelul de reglementare din România care ar putea fi excesiv pentru o Bancă de Dezvoltare. "În opinia noastră, zona de reglementare a Băncii de Dezvoltare, adică a activităţii pe care EximBank urmează să o desfăşoare în mandat în numele statului român, ar trebui să nu se supună tuturor acestor cerinţe de prudenţialitate, pentru că altfel ajungem exact în zona băncilor comerciale şi a problemelor pe care le au în a finanţa astfel de entităţi. Este o discuţie care a fost ridicată şi la nivelul parteneriatului cu Ministerul Finanţelor şi se poartă şi cu Banca Naţională, pentru eficientizarea activităţii viitoarei bănci", a subliniat Ichim.  Potrivit acestuia, în momentul în care s-a decis înfiinţarea Băncii de Dezvoltare s-a ales varianta EximBank pentru că înfiinţarea unei entităţi noi ar fi presupus eforturi financiare şi ar fi durat foarte mult timp până la punerea în funcţiune. Pe de altă parte, EximBank funcţionează în baza unei legi speciale şi desfăşoară deja activităţi în mandat în numele şi contul statului roman.

Operațiunea cu nume de cod Neptun, care înseamnă cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața românească, a ajuns săptămâna aceasta în faza depunerii ofertelor neangajante, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Mai mulți investitori americani și europeni au accesat camera de date a tranzacției prin care BCR vinde un pachet de credite neperformante în valoare de 2,7 mld. euro. Astfe, documentele tranzacției au fost studiate de către o listă de potențiali cumpărători care cuprinde Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și de către un consorțiu din care fac parte Lone Star Funds (SUA) și APS (Cehia), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția ar putea atrage interesul și altor investitori, inclusiv firme specializate în administrarea de portofolii de datorii cum este cazul firmelor poloneze Kredyt Inkaso sau Kruk. Ambele firme, precum și Deutsche Bank, Lone Star sau BCR – vânzătorul pachetului de credite nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții până în acest moment. Nici reprezentanții PwC, consultanții care au mandatul BCR pentru tranzacție, nu au dorit să facă niciun comentariu la solicitările adresate anterior de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Surse din piață susțin că portofoliul vândut de BCR cuprinde credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice), acordate IMM-urilor, corporate (acordate companiilor mari) și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Mai mult de jumătate din portofoliu reprezintă credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor. Portofoliul cu o valoarea nominală de 2,7 mld. euro vândut de BCR dispune de garanții care acoperă până în jurul a 75% din pachetul de credite, ceea ce înseamnă că este posibil ca discountul să fie mai mic față de alte tranzacții încheiate pe piața de profil de către BCR, Volksbank și alte bănci unde prețul plătit ar fi reprezentat între 5% și 15% din valoarea nominală a portofoliului. Operațiunea Neptun are ca scop eliminarea rapidă din bilanțul celei mai mari bănci locale, aflate sub controlul austriecilor de la Erste, a portofoliilor de datorii care au pus presiune puternică pe profit.

premierul PENAL al Romaniei ...Victor Ponta

Liderul grupului popular european, Manfred Weber, a propus discutarea situației politice din România referitoare la cazul premierul Victor Ponta în Parlamentul European. Anunțul a fost făcut pe contul său de Twitter și a fost preluat de europarlamentarul PMP, Siegfried Mureșan. ”Acum o oră noi am avut la Strasbourg începerea sesiunii plenare și în deschidere, domnul Weber a solicitat discutarea situției din România, ca urmare a deciziei parlamentului de a obstrucționa actul de justiție. Președintele Parlamentul European a propus două lucruri: comisia pentru ibertăți care va elabora un raport care va fi supus dezbaterii plenului și conferința președinților liderilor politici care vor discuta situația din România, joi. Comisia pentru libertăți europene va întocmi un raport. Când președintele grupului popular european face o asemenea afirmație, are susținerea grupului său politic”, a declarat europarlamentarul PMP, Siegfried Mureșan, într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii ”X-Press”, difuzată la B1 TV și moderată de Sabin Orcan.

Banca Centrală Europeană menţine ratele dobânzilor la minimul istoric pe fondul datelor privind scăderea riscului de deflaţie în zona euro, potrivit Bloomberg. "În ședința de astăzi, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% și, respectiv, -0,20%", arată un comunicat emis astăzi de BCE.  Președintele BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza acestor decizii în cadrul unei conferințe de presă organizate astăzi, începând cu ora locală 14:30 (ora Europei Centrale). 

Guvernul și Comisia Europeana au convenit, recent, un calendar de scum pire a gazelor naturale până în 2018, care prevede creșteri anuale de prețuri de câte șase lei începând cu iulie 2015 pentru prețul gazelor din producția internă, au declarat pentru EVZ surse apropiate ANRE.

Factura se scumpește cu 9% .  Potrivit noului calendar, prețurile la gazele din producția internă ar urma să crească de la 53 lei/MWh cât sunt acum, la 60 lei/MWh, în iulie 2015, la 66 lei/MWh, în 2016, la 72 lei/MWh lei, în 2017 și 78 lei/MWh, în 2018. Între 2015 și 2018, vom avea un plus de 24 de lei.  „Prețul va fi de 60 lei/MWh pentru gazele din producția internă începând de la 1 iulie 2015. Acesta reprezintă circa 60% din prețul total, restul fiind costurile cu transportul. Creșterea tarifului pentru gazele din producția internă va fi de peste 13%, de la 53 lei/MWh, dar factura se va scumpi cu circa 8-9% în acest an. Din acest procent, 1-2% reprezintă costurile de înmagazinare a gazelor de care vom avea nevoie la iarnă. La tariful de transport, nu va fi creștere în acest an. Pentru 2016, nu știm exact care va fi evoluția prețului”, au declarat surse apropiate ANRE. Potrivit surselor citate, Comisia Europeană ar fi dorit o creștere mai agresivă a prețurilor, dar autoritățile române au insistat asupra sustenabilității din punct de vedere al populației.

Ceva diferit ....bun pentru suflet ...

Berlinul și Parisul au decis să aibă o inițiativă comună pentru a strânge legăturile în interiorul zonei euro, și care duce la o izolare a premierului britanic David Cameron, anchilozat în proiectul său cu referendumul pentru UE.  Într-un document de câteva pagini adresat președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, Merkel și Hollande se pronunță în favoarea creării unui guvern economic al zonei euro. Aceasta este o solicitare mai veche a Franței, însă pentru Germania este o premieră, scrie Le Nouvel Observateur.  Înainte ca problema Greciei să fie rezolvată, cei doi lideri au decis să facă planuri pentru o Europă post-criză. Merkel și Hollande încearcă să tragă învățăminte din acești ultimi ani dificili în care au trebuit găsite soluții de urgență pentru salvarea de la faliment a Irlandei, Portulgaliei, Greciei.  Cei doi consideră că nu mai trebuie lăsată fiecare țară să-și conducă economia așa cum crede de cuviință. În fiecare an, unul sau mai multe summit-uri ar putea fi consacrate definirii unei politici economice commune.

Propunerea, care urmează să fie prezentată la summitul UE din iunie, vine ca o palmă grea pentru David Cameron.  Germania și Franța au încheiat un acord pentru o zonă euro mai strânsă, fără modificarea tratatului.  Premierul britanic urma să prezinte cererile dinaintea referendumului în aceeași ședință. Acordul dintre Francois Hollande și Angela Merkel este o lovitură grea pentru campania de referendum a lui David Cameron.

PUBLICITATE

Ignorând cererile Marii Britanii de a renegocia Tratatul de la Lisabona și locul Marii Britanii în UE, Merkel și Holland au încheiat un acord prin care se creează o unitate politică strânsă între țările cu o singură valută, țările din zona euro. 

Acordul franco-german a fost dezvăluit în ziarul "Le Monde", potrivit theguardian.com. Merkel și Hollande au bătut palma pentru reforme din patru domenii din zona euro. Membrii UE și înalți oficiali din Uniune și-au exprimat întotdeauna reticența cu privire la redeschiderea Tratatului de la Lisabona, propusă de David Cameron. 

Comunicatul DNA. referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

Comunicatul DNA.  referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 494/VIII/3 din 13 martie 2015, privind presupuse acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

1.Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni)
- complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
- spălarea banilor

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.
Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.
Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.
Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.
În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

2.În aceeași cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Premierul Victor Ponta a ajuns, vineri dimineaţă, la DNA, însoţit de un avocat, declarând că a fost citat pentru ora 11.00, pentru a da declaraţii într-un dosar, fără a preciza despre ce este vorba.

"Domnul procuror Cheşeru m-a chemat la ora 11,00. La final vă spunem de ce şi cum", le-a declarat Ponta jurnaliştilor înainte să intre în sediul DNA.

În contextul în care astăzi a fost depusă moţiunea de cenzură, Victor Ponta a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: "E foarte bine că PNL-PDL depun azi moţiunea de cenzură! Într-o ţară democratică europeană bătălia politica se duce în Parlament (nu la DNA sau pe siteuri)! Majoritatea actuală este unită şi are proiecte importante de realizat în perioada următoare - Cod Fiscal, Legea Salarizarii,etc."