De când a sosit la guvernare, executivul lui Ponta anunţă creşteri economice continue şi record la nivelul UE. România se pregăteşte de un val de imigranţi din Europa Occidentală şi de peste Ocean. De atâta creştere economică americanii şi germanii au început să îşi pregătească bagajele pentru a pleca în noul El Dorado al planetei, România. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, un dinozaur iluzionist al finanţelor României de 15 ani, afirma recent că această creştere este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Pentru a clarifica, nu e vorba de echilibrul dintre creşterea economică şi mediu, de creşterea eonomică fără epuizarea resurselor disponibile şi cu grijă faţă de mediu, ci de conceptul de dezvoltare durabilă. Aşadar, creştere economică redcord în UE, robustă şi durabilă. Toate bune şi frumoase, dar de ce boul de contribuabil nu simte această creştere?! De ce nu avem investiţii, sute de kilometri de autostradă, alocări sporite la Sănătate, reduceri de taxe şi impozite, putere de cumpărare mai mare, salarii mai mari, consum sporit, locuri de muncă cu duiumul?! Suntem minţiţi în faţă sau boul de contribuabil e un nesimţit şi nu simte ceea ce Ponta şi Isărescu proslăvesc?!
Răspunsul e că realitatea bate hârtia.
Realitatea e că nu avem investiţii, nu avem sute de km de autostrăzi, nu avem reduceri de taxe, ci din contră, nu avem bani pentru spitale şi şcoli, nu avem explozie a segmentului de IMM, aşa că nu avem nici locuri de muncă, nici salarii mai bune şi deci nici consum sporit. Asta e realitatea. Pe hârtie lucrurile stau cum ne amăgesc Ponta şi veşnicul slujitor al guvernelor postdecembriste, Isărescu. Componenta esenţială a unui buget e capitolul Venituri. În funcţie de acest aspect prioritizezi apoi capitolul Cheltuieli, cu o atenţie sporită la Investiţii. Dacă Veniturile sunt făcute din pix, haosul e la el acasă. Iar Guvernul Ponta îşi creează bugetele pe hârtie, nu din încasări realizate, nici măcar din încasări prognozate, ci din încasări fictive. ANAF şi alte instituţii de Control şi abilitate în a lua măsuri pecuniare-financiare întocmesc o puzderie de procese-verbale de amenzi şi, mai ales, Decizii de Impunere. Zeci de milioane la firmele mici, sute de milioane la cele mijlocii, zeci de milioane la PFA-uri. CAS şi CASS calculat din burtă. Un talmeş balmeş de bani scriptici, care se raportează şi sunt cuprinşi apoi la capitolul Venituri. Numai că toate aceste acte sunt apoi contestate în Instanţă, care, cu capul pe umeri, le declară nule. Aşa că banii calculaţi la Venituri din aceste resurse NU EXISTĂ, deşi ei au fost cuprinşi în buget. Mai departe, la Cheltuieli, banii fictivi de mai sus sunt împărţiţi la ministere pentru a face Investiţii şi a fi alocaţi la cheltuieli funcţionale. Pe hârtie avem creştere economică. În realitate, jale! Baza piramidei, cea care cheltuie efectiv banii, e afectată imens, pentru că nu are ce cheltui deşi i s-au făcut alocări. Nu are cum demara Investiţii, pentru că nu are bani să plătească lucrări. Deşi i s-au alocat bani. Scriptici! În Sănătate e durere, autostrăzile sunt doar colorate pe Master Planul ministrului Rus, iar ISU nu are o nenorocită de pernă gonflabilă să salveze o viaţă omenească.
Veţi spune că nu e aşa, pentru că s-ar crea un blocaj imens la nivel naţional. Ei bine, nu se creează, pentru că ministerele nu sunt lăsate să moară. Ci doar să funcţioneze pe ralanti sau la nivel de avarie. Iar banii necesari, care astupă golul lăsat de banii scriptici, vin din… împrumuturi externe şi de pe piaţa interbancară. Nici nu e nevoie să ne credeţi pe noi, ci credeţi-i pe specialiştii care au întocmit Raportul de Audit de Performanţă al Curţii de Conturi privind „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”: “Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunţă Curtea de Conturi. Unde mai e creşterea economică proslăvită de Ponta şi Isărescu?! Tot Curtea de Conturi afirmă că, în numai doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă: nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012 era de 54,38 miliarde euro, iar la finele anului 2014 a ajuns la 65,94 miliarde euro. Adică guvernele Ponta au încălţat România cu 11 miliarde de euro datorie, plus faţă de ceea ce era deja împrumutat. Coroborând cele două idei de mai sus, ne întrebăm unde sunt aceste 11 miliarde euro?! În autostrăzi?! În alte investiţii?! Sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Iar varianta că banii sunt în plata dobânzilor pe sumele împrumutate nu stă în picioare, refinanţarea datoriei publice reprezentând doar 0,1% din PIB! Aşa că unde sunt aceşti bani?! În finanţarea cheltuielilor administrative ale ministerelor, cheltuieli care ar fi trebuit să fie efectuate din banii de la Venituri, încasările de pe hârtie rezultate din puzderia de decizii de Impunere, anulate însă de Instanţe! Şi, normal, pentru Investiţii, pentru Dezvoltare, nu mai rămân bani reali!
În aceste condiţii, normal că Executivul Ponta îşi permite amnistie fiscală la “drepturile de autor”. Banii prognozaţi a figura la Venituri din acest capitol se pot da uitării, pentru că oricum ei nu ar fi apărut acolo, întrucât Instanţa ar fi anulat deciziile de Impunere! Iar la Buget, la Venituri, +5 adunat cu -5 dă oricum zero, banii fizici de cheltuială urmând să vină din împrumuturi!
Extrem de interesant este că deşi guvernatorul BNR îi ţine isonul premierului, cuantumul datoriei României în PIB a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către însăşi Banca Naţională a României!
În aceste condiţii, cu economia noastră în creştere durabilă şi robustă, până una alta, datoria pe locuitor a crescut de la 2.705 euro la 3.313 euro! Atât de robustă şi durabilă ne-a fost creşterea economică că a fost nevoie să mai adăugăm o datorie de 600 euro per cap de locuitor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu