OPEC ar putea inunda piaţa cu petrol timp de ani de zile, dacă va opta să nu modifice plafonul de producţie al organizaţiei, la o reuniune mult aşteptată din luna iunie, relatează MarketWatch.  "Dacă nu vor face nimic şi nu vor găsi o cale să se pună de acord, vom pluti cu toţii într-o supraproducţie de petrol pentru foarte mult timp", a avertizat Kevin Kerr, preşedintele Kerr Trading International.  Discuţiile despre producţia de petrol a OPEC au reapărut odată cu apropierea viitoarei reuniuni a organizaţiei, după cea care a avut loc în noiembrie 2014, la care participanţii au decis să nu modifice producţia, provocând scăderea cotaţiilor. OPEC a menţinut în ultimii trei ani nivelul cumulat al producţiei de ţiţei la 30 de milioane de barili pe zi, iar analiştii anticipează că organizaţia va menţine acest plafon şi la reuniunea din 5 iunie de la Viena.  "Dacă OPEC va decide să nu modifice plafonul va da un semnal important că este hotărâtă să continue această politică pentru a nu ceda din cota de piaţă, chiar dacă preţurile scad din acest motiv", a spus Bhushan Bahree, director la IHS pentru cercetări în domeniul OPEC şi al Orientului Mijlociu.  În luna aprilie, OPEC a livrat 30,93 milioane de barili de petrol pe zi, aceasta fiind cea mai mare producţie a organizaţiei după noiembrie 2012. Producţia Arabiei Saudite, cel mai mare producător din cadrul OPEC, este în creştere, depăşind în aprilie 10 milioane de barili pe zi.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi avertizează că este inevitabil ca Italia să renunţe la moneda euro şi să revină la liră, dacă Uniunea Europeană va continua să aplice actualele reglementări economice. "Revenirea la liră va fi inevitabilă, vrând-nevrând, dacă Europa va continua să acţioneze aşa cum a făcut în aceşti ani de criză, impunând reguli şi modele care au agravat situaţia în ţări precum Italia", a declarat Berlusconi într-un interviu pentru publicaţia Giornale di Umbria.
"Moneda euro a fost o idee corectă, născută şi gestionată în mod greşit. Recunosc că în ultimele luni situaţia s-a mai schimbat, mai ales datorită lui Mario Draghi, pe care, după cum ştiţi, eu l-am propulsat la conducerea Băncii Centrale Europene, blocând candidatul cancelarului german Angela Merkel", a mai declarat Belusconi.  "Sigur că Mario Draghi, fiind singur, nu a putut face miracole, dar a luat decizii importante, inclusiv cea de reducere a valorii monedei euro pentru a stimula exporturile şi cea de a injecta lichidităţi. Sunt două decizii care merg în direcţia indicată de noi. Efectul este că Europa a început creşterea economică, după ani de criză: întreaga Europă, cu excepţia Italiei şi a câtorva alte ţări. Poate că premierul Matteo Renzi ar trebui să reflecteze asupra acestei situaţii", a mai spus Berlusconi... in realitate moneda Euro a fost "inventata pentru a facilita preluarea capacitatilor de productie, energetice si a resurselor natural ale tarilor Europei de catre Rusia . Rusii (ststul) este in present actioner majoritar in toate companiile de anvergura din Europa - urma ca Germania sa preia administrarea tuturor tarilor cotropite economic de rusi, iar Grecia a fost un test de inceput prin numirea unui "guvernator german" in persoana lui horst reichenbach - GRECII SE OPUN - EXCELENT !!!!!-  IN CURIND SE VOR ALATURA SI ITALIENII, PORTUGHEZII SI SPANIOLII - ISLANDA SI IRLANDA DEJA FAC OPINIE SEPARATA !!!!

Cele 28 de țări membre ale UE și șase țări din fosta Uniune Sovietică s-au întâlnit la Riga, cu ocazia unui summit privind Parteneriatul estic, subminat de criza ucraineană. Liderii UE, în frunte cu Angela Merkel, au dat asigurări joi că-şi vor consolida cooperarea cu țările din Est, dar au fost evazivi în privinţa speranţelor de aderare, ceea ce potoli setea Rusia, ostilă oricărei "intruziuni" în sfera sa de influență. "Parteneriatul estic nu este un instrument de extindere al Uniunii Europene, ci de apropiere de Uniunea Europeană", a subliniat cancelarul german Angela Merkel, la sosirea în Riga. Ucraina, Republica Moldova şi Georgia doresc să adere la Uniunea Europeană”, mai citim în Le Monde.  „Merkel, Hollande şi Tsipras discută despre catastrofa financiară a Greciei”, titrează The Wall Street Journal.

PUBLICITATE

„Angela Merkel and François Hollande au afirmat, în cursul discuţiilor cu premierul grec Alexis Tsipras că vor sprijini personal, dacă va fi necesar, o soluţie de urgenţă pentru pentru catastrofa financiară a Greciei, potrivit unui oficial de la Atena.”

„Mesaj delirant după ce Palmyra a căzut în mâinile ISIS: Am terminat!”, titrează The New York Times. „În Palmyra, Siria și la Ramadi, în Irak, Statul Islamic a practicat strategia unui război de uzură, slăbirind adversarul, pentru ca apoi să-l strivească.”..„Înainte de summit-ul de la Riga, Angela Merkel trânteşte ușa în nas unei noi extinderi a UE”, scrie Le Monde.

Romania delapidata

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avansat posibilitatea ca Grecia să aibă nevoie de o monedă paralelă alături de euro dacă discuţiile cu creditorii internaţionali eşuează, au declarat vineri pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.Schaeuble a menţionat ideea la o recentă reuniunea dar fără a o susţine, susţin sursele. Oficialul german a citat exemplul statului Muntenegru, care foloseşte euro dar nu este membru al zonei euro.

Declaraţiile sugerează că unii oficiali germani se pregătesc pentru cel mai rău scenariu în cazul Greciei. În timp ce cancelarul Angela Merkel se pronunţă pentru menţinerea Greciei în zona euro, Schaeuble a afirmat că nu exclude ieşirea Greciei din blocul comunitar (Grexit).

'Suntem în mijlocul unor negocieri dificile. Problema este că premierul elen Alexis Tsipras conduce un scuter iar Wolfgang Schaeuble conduce un BMW blindat', susţine Jacob Funk Kirkegaard, de la Peterson Institute for International Economics în Washington.

Introducerea IOU (instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia) ar putea face parte din scenariul în desfăşurare în cazul Greciei, susţin analiştii.

Analiştii Goldman Sachs International susţin că aranjamentele valutare din Muntenegru şi Kosovo ca posibile scenarii pentru 'situaţiile hibride care ar putea apărea în Grecia'. 'IOU ar putea fi folosite la acoperirea cheltuielilor interne şi ar circula alături de euro', se arată în raportul Goldman Sachs.AGERPRES

In primul trimestru al acestui an au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat 6.512 insolvente. Compania Coface a realizat, pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului, o analiza din care reiese ca, raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere. Conform studiului, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in rindul firmelor mici, in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste un milion de euro  este in crestere cu 13%. Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, in top 5 al sectoarelor cu cel mai ridicat nivel al insolventelor raportat la 1.000 de firme active se afla fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HORECA si industria alimentara. Coface a analizat declaratiile financiare ale companiilor intrate in insolventa in perioada 2008 – 2013, observand ca una dintre principalele cauze a fost supraindatorarea. Astfel, companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare ajungand la aproape 95% in 2013), orientate spre investitii pe termen lung. Acestea insa nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii, iar veniturile medii au scazut, fara adaptarea corespunzatoare a cheltuielilor. Companiile care au intrat in insolventa in primul trimestru al anului 2015 au inregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creantelor, crescand gradual de la 82 de zile (2008) pana la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat achitarea din ce in ce mai lenta a facturilor catre furnizori, durata medie de plata aproape triplandu-se in aceeasi perioada, ajungand de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013)

"În perioada iulie-august, Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute de la partenerii Greciei 6,7 miliarde de euro, într-un fel sau altul, pentru răscumpărarea unor obligaţiuni din programul SMP", a spus Varoufakis într-o conferinţă la Atena, referindu-se la obligaţiuni cumpărate de BCE în cadrul Securities Market Programme, în perioada 2010-2011. "Răscumpărarea acestor obligaţiuni ar trebui să fie amânată pentru viitorul îndepărtat. Asta este clar", a apreciat ministrul.

"Este necesar ca aceste obligaţiuni care încă sunt blocate de BCE să fie eşalonate în viitoarul îndepărtat. Cum s-ar putea face acest lucru? Printr-un schimb. Ideea unui schimb între Guvernul Greciei şi BCE umple de teamă inima domnului Mario Draghi. Pentru că ştiţi că domnul Draghi este în conflict cu Bundesbank (Banca centrală a Germaniei), care se opune măsurilor de relaxare cantitativă", a spus Varoufakis în Parlamentul de la Atena.

Grecia a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie a PIB de 0,2%, după un declin de 0,4% în trimestrul anterior. Contracţia economică sporeşte presiunile asupra Guvernului condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, constrâns să adopte măsurile cerute de creditorii ţării pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis marţi să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.

"Deşi li se atrage atenţia să nu dea datele personale, să fie atenţi unde plătesc cu cardul, în foarte multe cazuri vorbeşti la pereţi. Şi se întâmplă (fraude -n.r.) şi atunci spune că nu a ştiut, că nu e treaba lui etc. Aici este unul dintre punctele foarte greu de depăşit. Eu nu am cum să îl văd pe cel care, de bună voie, şi-a dat toate datele şi apoi vine şi spune "nu am fost eu"", a subliniat Septimiu Tulpan reprezentantul ARB.  Septimiu Tulpan a mai menţionat că "în week-end a fost un atac la mai multe bănci, pe carduri de pe Facebook. Le-au luat la rând. Vroiau să transfere de pe Facebook în Israel. Şi asta pentru că se fac plăţi şi pe Facebook. Dar în momentul în care eu văd că un card pe care nu l-am emis deja a fost încercat de cinci ori pe Facebook să se facă o plată (acţionez - n.r.)", a mai spus oficialul ARB.  El mai dat un exemplu de fraudă sofisticată, de data aceasta de crimă organizată. "Ca să poată să fure din nişte conturi de card au intrat cu un soft prin instalaţia de aer condiţionat a unei clădiri ca să se instaleze. Le-au trebuit trei ani de zile ca să ajungă şi să poată să fraudeze cardul", a subliniat Septimiu Tulpan. Potrivit acestuia, băncile din sistemul bancar din România colaborează foarte bine pe această direcţie, pentru a mări viteza de reacţie şi a contracara tentativele de fraudă. Tulpan a menţionat că rezultatele acestei colaborări se văd prin dispariţia din România a unora dintre tentativele de fraudă la ATM.

Articol excelent - adevarat - sursa cotidianul

De când a sosit la guvernare, executivul lui Ponta anunţă creşteri economice continue şi record la nivelul UE. România se pregăteşte de un val de imigranţi din Europa Occidentală şi de peste Ocean. De atâta creştere economică americanii şi germanii au început să îşi pregătească bagajele pentru a pleca în noul El Dorado al planetei, România. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, un dinozaur iluzionist al finanţelor României de 15 ani, afirma recent că această creştere este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Pentru a clarifica, nu e vorba de echilibrul dintre creşterea economică şi mediu, de creşterea eonomică fără epuizarea resurselor disponibile şi cu grijă faţă de mediu, ci de conceptul de dezvoltare durabilă. Aşadar, creştere economică redcord în UE, robustă şi durabilă. Toate bune şi frumoase, dar de ce boul de contribuabil nu simte această creştere?! De ce nu avem investiţii, sute de kilometri de autostradă, alocări sporite la Sănătate, reduceri de taxe şi impozite, putere de cumpărare mai mare, salarii mai mari, consum sporit, locuri de muncă cu duiumul?! Suntem minţiţi în faţă sau boul de contribuabil e un nesimţit şi nu simte ceea ce Ponta şi Isărescu proslăvesc?!

Răspunsul e că realitatea bate hârtia.

Realitatea e că nu avem investiţii, nu avem sute de km de autostrăzi, nu avem reduceri de taxe, ci din contră, nu avem bani pentru spitale şi şcoli, nu avem explozie a segmentului de IMM, aşa că nu avem nici locuri de muncă, nici salarii mai bune şi deci nici consum sporit. Asta e realitatea. Pe hârtie lucrurile stau cum ne amăgesc Ponta şi veşnicul slujitor al guvernelor postdecembriste, Isărescu. Componenta esenţială a unui buget e capitolul Venituri. În funcţie de acest aspect prioritizezi apoi capitolul Cheltuieli, cu o atenţie sporită la Investiţii. Dacă Veniturile sunt făcute din pix, haosul e la el acasă. Iar Guvernul Ponta îşi creează bugetele pe hârtie, nu din încasări realizate, nici măcar din încasări prognozate, ci din încasări fictive. ANAF şi alte instituţii de Control şi abilitate în a lua măsuri pecuniare-financiare întocmesc o puzderie de procese-verbale de amenzi şi, mai ales, Decizii de Impunere. Zeci de milioane la firmele mici, sute de milioane la cele mijlocii, zeci de milioane la PFA-uri. CAS şi CASS calculat din burtă. Un talmeş balmeş de bani scriptici, care se raportează şi sunt cuprinşi apoi la capitolul Venituri. Numai că toate aceste acte sunt apoi contestate în Instanţă, care, cu capul pe umeri, le declară nule. Aşa că banii calculaţi la Venituri din aceste resurse NU EXISTĂ, deşi ei au fost cuprinşi în buget. Mai departe, la Cheltuieli, banii fictivi de mai sus sunt împărţiţi la ministere pentru a face Investiţii şi a fi alocaţi la cheltuieli funcţionale. Pe hârtie avem creştere economică. În realitate, jale! Baza piramidei, cea care cheltuie efectiv banii, e afectată imens, pentru că nu are ce cheltui deşi i s-au făcut alocări. Nu are cum demara Investiţii, pentru că nu are bani să plătească lucrări. Deşi i s-au alocat bani. Scriptici! În Sănătate e durere, autostrăzile sunt doar colorate pe Master Planul ministrului Rus, iar ISU nu are o nenorocită de pernă gonflabilă să salveze o viaţă omenească.

Veţi spune că nu e aşa, pentru că s-ar crea un blocaj imens la nivel naţional. Ei bine, nu se creează, pentru că ministerele nu sunt lăsate să moară. Ci doar să funcţioneze pe ralanti sau la nivel de avarie. Iar banii necesari, care astupă golul lăsat de banii scriptici, vin din… împrumuturi externe şi de pe piaţa interbancară. Nici nu e nevoie să ne credeţi pe noi, ci credeţi-i pe specialiştii care au întocmit Raportul de Audit de Performanţă al Curţii de Conturi privind „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”: “Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunţă Curtea de Conturi. Unde mai e creşterea economică proslăvită de Ponta şi Isărescu?! Tot Curtea de Conturi afirmă că, în numai doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă: nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012 era de 54,38 miliarde euro, iar la finele anului 2014 a ajuns la 65,94 miliarde euro. Adică guvernele Ponta au încălţat România cu 11 miliarde de euro datorie, plus faţă de ceea ce era deja împrumutat. Coroborând cele două idei de mai sus, ne întrebăm unde sunt aceste 11 miliarde euro?! În autostrăzi?! În alte investiţii?! Sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Iar varianta că banii sunt în plata dobânzilor pe sumele împrumutate nu stă în picioare, refinanţarea datoriei publice reprezentând doar 0,1% din PIB! Aşa că unde sunt aceşti bani?! În finanţarea cheltuielilor administrative ale ministerelor, cheltuieli care ar fi trebuit să fie efectuate din banii de la Venituri, încasările de pe hârtie rezultate din puzderia de decizii de Impunere, anulate însă de Instanţe! Şi, normal, pentru Investiţii, pentru Dezvoltare, nu mai rămân bani reali!

În aceste condiţii, normal că Executivul Ponta îşi permite amnistie fiscală la “drepturile de autor”. Banii prognozaţi a figura la Venituri din acest capitol se pot da uitării, pentru că oricum ei nu ar fi apărut acolo, întrucât Instanţa ar fi anulat deciziile de Impunere! Iar la Buget, la Venituri, +5 adunat cu -5 dă oricum zero, banii fizici de cheltuială urmând să vină din împrumuturi!

Extrem de interesant este că deşi guvernatorul BNR îi ţine isonul premierului, cuantumul datoriei României în PIB a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către însăşi Banca Naţională a României!

În aceste condiţii, cu economia noastră în creştere durabilă şi robustă, până una alta, datoria pe locuitor a crescut de la 2.705 euro la 3.313 euro! Atât de robustă şi durabilă ne-a fost creşterea economică că a fost nevoie să mai adăugăm o datorie de 600 euro per cap de locuitor!

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.  Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi. 

 Premierul conservator britanic David Cameron a declarat că își va respecta promisiunea de a organiza referendumul privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, după victoria sa la alegerile parlamentare de ieri, potrivit Reuters. "Da, vom organiza referendumul privind viitorul nostru în Uniunea Europeană", a declarat Cameron presei după întrevederea pe care a a avut-o cu Regina Elisabeta a II-a, care l-a desemnat să înceapă procesul de formare a noului guvern.  Cameron a mai spus că va avansa cât de repede posibil cu planul de a oferi puteri sporite Scoției, care a votat în majoritate covârșitoare cu Partidul Național Scoțian, care este pro-independență.  "Pentru Scoția, planurile noastre sunt de a crea cel mai puternic guvern descentralizat din lume, oferind puteri sporite în ceea ce privește fiscalitatea", a afirmat el.  Partidul Conservator al lui David Cameron a obținut cel puțin 326 de locuri în urma alegerilor legislative pentru Camera Comunelor, ceea ce îi asigură majoritatea absolută, după anunțarea, azi, a rezultatelor în 643 din 650 de circumscripții electorale.

O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene soseşte astăzi la Bucureşti pentru discuţii tehnice referitoare la Codul Fiscal şi la stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu cu cele două instituţii financiare internaţionale, vizita urmând să se încheie în 26 mai.   "Este o misiune tehnică şi eu sper să fie o misiune cu succes la final, astfel încât să putem readuce în discuţie programul cu FMI, Comisia Europeană şi cu Banca Mondială. Am avut chiar săptămâna aceasta la Bruxelles o participare la Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, ECOFIN, unde am reiterat faptul că România este angajată ferm în a-şi readuce în discuţie acest program şi a-l închide cu succes în septembrie", a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, în 15 mai.   El a precizat că scopul misiunii tehnice este acela de a discuta fiecare măsură din Codul Fiscal pe bază de argumente, însă a subliniat că România are nevoie de relaxare fiscală.  Temele asupra cărora România nu a căzut de acord în cadrul discuţiilor anterioare cu instituţiile financiare internaţionale sunt legate de rezolvarea problemelor la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara şi de liberalizarea pieţei gazelor, însă în ambele cazuri s-au făcut progrese, iar discuţiile vor fi reluate începând de marţi cu misiunea tehnică a FMI, CE şi BM care soseşte la Bucureşti.   "Aspectele asupra cărora nu s-a căzut de acord, în acordul discuţiilor anterioare, au fost cele legate de rezolvarea problemelor la CE Oltenia şi Hunedoara şi de liberalizare a pieţei gazelor. În acest caz s-au făcut progrese, le vom discuta cu reprezentanţii misiunii şi le vom anunţa ulterior", a declarat luni Alexandra Cojocaru, director în cadrul Ministrului Finanţelor Publice.   Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internaţional urmează să se încheie în luna septembrie a acestui an. 

Exprimându-se în faţa Consiliului de Securitate al ONU, Federica Mogherini a anunţat că prioritatea Uniunii Europene este de a preveni alte pierderi umane în Marea Mediterană.

Ea a dat asigurări că niciunul dintre refugiaţi sau imigranţi nu va fi trimis în ţara de origine împotriva voinţei sale şi a insistat asupra faptului că nu există o soluţie miracol pentru criza din Mediterana.  În opinia sa, criza imigraţiei în Mediterana este cauzată de sărăcia şi conflictele din Africa şi Orientul Mijlociu şi constituie atât o urgenţă umanitară, cât şi un pericol pentru securitate.

 În acest context, Uniunea Europeană vrea să recurgă la mijloace militare pentru a confisca şi chiar distruge în ape libiene nave aparţinând călăuzelor.

O rezoluţie a Consiliului de Securitate este în prezent în discuţie.

Ambasadorul libian la ONU s-a declarat "foarte îngrijorat" în legătură cu acest proiect de rezoluţie.

El a apreciat că problema traficanţilor de persoane va fi soluţionată doar atunci când Libia, în prezent afectată de război, va fi reunificată.  Retorica UE este foarte periculoasa daca bietii oameni care cauta sa se salveze din iadul creat de occident in Africa, sunt pusi pe lista neagra a "pericolelor de securitate". Sa nu uitam ca "securitatea" este unealta inventata de SUA pentru a justifica agresiunea ilegala si imorala.

Fosti si actuali oficiali guvernamentali romani si bulgari au primit interdictie de calatorie in Statele Unite din cauza coruptiei, dar pe un temei legal diferit decat in cazul functionarilor maghiari din Ungaia, a informat, raspunzand la o intrebare, Hoyt Brian Yee, la audierea de marti din subcomisia pentru afaceri europene si Eurasia din cadrul comisiei de afaceri externe a Camerei Reprezentantilor, transmite site-ul Maszol.  Audierea a avut ca subiect viitorul relatiilor americano-maghiare iar intrebarea a fost adresata de catre Dana Rohrabakherner, care este presedintele republican al subcomisiei.  Aceasta a formulat intrebarea catre Departamentul de Stat daca nu aplica Ungariei un standard diferit in comparatie cu Romania si cu Bulgaria. Diplomatul american a negat faptul ca SUA ar trata in mod diferit Ungaria in comparatie cu alte state. Yee nu a dezvaluit identitatea functionarilor romani si bulgari care au interdictie de calatorie in SUA aratand ca, la fel ca in cazul Ungariei, legea nu ii ofera posibilitatea sa dezvaluie identitatea acestora.

Reamintim ca seful Fiscului din Ungaria a se afla pe lista celor sase responsabili de la Budapesta care au primit interdictie de a intra in Statele Unite. Ildiko Vida a respins insa orice acuzatie de coruptie, si a spus intr-un interviu pentru presa maghiara in luna decembrie 2014 ca pe lista SUA se afla si alte persoane din institutia pe care o conduce, fara a dezvalui numele acestora.

La Budapesta a avut loc in decembrie anul trecut un miting impotriva sefei Fiscului, acuzata de coruptie. Ea a fost insa sprijinita ferm de premierul maghiar Viktor Orban, aflat acum intr-o relatie rece cu Administratia americana. Orban a amenintat-o pe sefa fiscului ungar (NAV) Ildiko Vida cu demiterea in cazul in care nu il da in judecata pe purtatorul de cuvant american Andre Goodfriend care a acuzat-o de coruptie, potrivit Budapestbeacon.com. 

- See more at: http://www.mondonews.ro/interdictie-de-calatorie-in-statele-unite-pentru-oficiali-guvernamentali-romani/#sthash.yPURs9j1.dpuf

Faţă de un faliment iminent al Greciei, „troica”( Germania in fapt din moment ce Horst Rauchenbach este guvernatorul greciei desemnat de "troika") prevede un scenariu pozitiv şi trei scenarii negative. Ce pozitiv prevede ca Grecia să îndeplinească toate obligaţiile asumate în aşa fel ca Atena să obţină banii până la finele celui de al doilea program auxiliar. Primul scenariu negativ presupunea ca un guvern reformator să prezinte propuneri real substanţiale la reuniunea Eurogrup din 11 mai. Al doilea scenariu negativ se derulează – şi presupune că Grecia nu vrea să accepte obligaţiile şi în cursul următoarelor săptămâni statul elen nu va putea plăti FMI şi BCE ratele datoriei. În al treilea scenariu, experţii „troicii” se bazează pe un guvern grec complet ne-cooperativ, care, recunoscând datoria şi neputând plăti salariile şi pensiile justifică introducerea unei monede paralelă.

Guvernul grec de stânga al premierului Alexis Tsipras negociază de luni de zile cu ţările zonei euro pentru continuarea ajutorului financiar dar una condiţiile prealabile, cea de a prezenta o listă de reforme, este încă neonorată. Tsipras a încercat să obţină ajutor de la Moscova, o tentativă care nu a adus banii visaţi la Atena...The Eurogrup s-a reunit la Bruxelles pentru a găsi o ieşire din criza greacă, dar, deşi negocierile merg într-o direcţie bună, drumul spre un acord de finanţare este încă lung. Ministrul de Finanţe elen a amintit că „Grecia riscă să nu mai aibă lichidităţi în două săptămâni”. „Problema lichidităţilor este teribil de urgentă, toată lumea o ştie” a declarat ministrul grec de Finanţe, Iannis Varufakis, prezent la Bruxelles la reuniunea omologilor săi din zona euro. El a precizat că în două săptămâni ţara sa nu va mai avea lichidităţi, cu alte cuvinte intră în faliment, însă Atena şi creditorii externi nu au ajuns la un acord privind finanţarea Greciei. Varufakis, care prin acţiunile sale oscilante şi tergiversări a călcat pe nervi delegaţiile creditorilor Greciei, motiv pentru care a fost înlocuit în echipa elenă de negociatori a datoriei externe, a venit luni din nou cu reproşuri, estimând că Eurogrup nu a „considerat util să menţioneze” astăzi această problemă a lichidităţilor preferând să insiste „public asupra marelor avansări obţinute”. Lipsa lichidităţilor se datorează negocierilor prea îndelungate cu creditorii – UE şi FMI - asupra continuării ajutorului internaţional pentru Grecia, guvernul asigurând mereu că va continua să-şi onoreze obligaţiile atât externe cât şi interne”. Negocierile trenează din februarie, noul guvern elen al stângii radicale căutând să forţeze mâna creditorilor şi instituţiilor europene ameninând iniţial cu o ieşire din sistemul euro. Următoarea rambursare importantă a Greciei va fi la 5 iunie, ceea ce lasă un spaţiu de doar câteva săptămâni pentru găsirea unui acord.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a afirmat, într-un discurs susţinut la sediul FMI, din Washington, că măsurile de stimulare ale instituţiei vor fi menţinute atâta timp cât va fi necesar, astfel încât oficialii zonei euro să fie convinşi că pot atinge ţintele privind inflaţia, informează Mediafax.  Totodată, Draghi a respins temerile că politicile BCE amplifică decalajul dintre bogaţi şi săraci, transmite MarketWatch.  Remarcile şefului BCE au temperat îngrijorarea din pieţele financiare că datele economice relativ pozitive din Europa vor determina banca să încheie programul de achiziţii lunare de obligaţiuni, în valoare de 60 de miliarde de euro, înainte de termenul stabilit, septembrie 2016.  "Am asistat la un efect substanţial al măsurilor noastre asupra preţurilor activelor şi încrederii în economie, dar ce contează în ultimă instanţă este să vedem un efect echivalent asupra investiţiilor, consumului şi inflaţiei", a spus Draghi.  BCE are ca obiectiv o inflaţie de aproape 2% în zona euro.  Luna trecută, inflaţia a stagnat în zona euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în cele şapte luni precedente a fost negativă. "Vom aplica programul integral, aşa cum am anunţat şi, în orice caz, până vom vedea o ajustare susţinută a evoluţiei inflaţiei", a spus Draghi.  Biroul european de statistică, Eurobank, a raportat miercuri o creştere de 1,6% a economiei zonei euro în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi de 0,4% faţă de trimestrul precedent. 

Cotidianul grec Kathimerini relatează că prim-ministrul Alexis Tsipras i-a scris lui Christine Lagarde, avertizând-o că Grecia nu va mai putea să facă plata programată către FMI în luna Mai, în valoare de 762 milioane de euro.  Pensiile și salariile funcţionarilor publici sunt datorate la sfârșitul lunii și în conformitate cu această ştire, Atena ar putea avea greutăţi în a le plăti. Chiar dacă reuşeşte totuşi să plătească pensiile şi salariile, pe 5 Iunie țară trebuie să facă o altă plată de 305 milioane de euro către FMI.  În cele două săptămâni după 5 iunie, există încă trei plăți, aducând totalul lunii Iunie către FMI la peste 1,5 miliarde de euro.

PUBLICITATE

Dacă Grecia nu poate să facă plata de 762 de milioane de euro către FMI în luna Mai este foarte probabil că Guvernul va lupta pentru a efectua plăți de două ori mai mare după o altă rundă de plata pensiilor și salariilor. Dar finanțele publice nu sunt singura problemă - presiunea apare şi în sectorul financiar. Potrivit Bloomberg, presiunile crează o situaţie delicată ca va ţine cu siguranţă capul de afiş al în următoarele câteva săptămâni.

Guvernele din zona euro analizează un plan de susţinere a economiei Greciei în eventualitatea în care ţara ar fi nevoită să iasă din zona euro, potrivit unor persoane apropiate discuţiilor, transmite Bloomberg.  Guvernul elen nu se aşteaptă să aibă nevoie de un astfel de ajutor. Premierul Alexis Tsipras a spus că nu ia în considerare ieşirea din zona euro şi se concentrează pe atragerea ajutorului necesar evitării intrării în incapacitate de plată   Chiar şi aşa, oficialii europeni analizează mecanisme de apărare a Greciei, atât politic cât şi economic, în eventualitatea ieşirii din uniunea monetară, pentru a proteja restul zonei euro, a spus una din surse.  "Întotdeauna există un plan B. Dar trebuie să te întrebi cine are capacitatea să intervină în evenimentul respectiv. Dacă începi să faci o listă îţi dai seama că este foarte scurtă", a spus Filippo Taddei, consilier economic al premierului italian Matteo Renzi.  Miniştrii de Finanţe din zona euro au salutat luni progresele Greciei în discuţiile referitoare la reluarea programului de susţinere financiară, dar oficialii europeni sunt încă îngrijoraţi că Tsipras ar putea să nu fie pregătit să accepte concesiile necesare unui acord.  Înainte ca finanţarea Greciei să fie reluată, statul elen trebuie să prezinte un program cuprinzător de reforme economice, să obţină acordul creditorilor instituţionali, sprijinul miniştrilor de Finanţe din zona euro, precum şi aprobarea Parlamentelor din statele membre. Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat luni că Grecia va rămâne fără lichidităţi în două săptămâni, dacă nu primeşte ajutor.  Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis ieri să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance - ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.  Decizia a venit în urma unui comunicat al miniştrilor europeni de Finanţe, în care aceştia recunosc dorinţa autorităţilor din Grecia de a îndeplini condiţiile de reluare a finanţării ţării.  Grecia mai are dreptul să primească 7,2 miliarde de euro din programul de asistenţă financiară de 240 de miliarde de euro, convenit cu zona euro şi FMI. În lipsa unui acord, deficitul de lichidităţi al Greciei este tot mai mare. Autorităţile de la Atena au fost nevoite în această săptămână să folosească 650 de milioane de euro din rezervele deţinute la FMI, pentru plata unei rate de 750 de milioane de euro către instituţia financiară. Parlamentari ai partidului conservator al cancelarului german Angela Merkel au început să susţină public că ieşirea Greciei din zona euro ar putea fi cea mai bună soluţie atât pentru această ţară, cât şi pentru creditorii acesteia.

Amnistia pentru contributiile la sanatate anuntata de premierul Victor Ponta va fi valabila pentru toti contribuabilii care au de achitat contributii la sanatate pentru sume foarte mici, calculate in baza salariului minim pe economie, nu doar pentru cei care au dat statul in judecata, afirma fostul ministru delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu, citat de Agerpres.
"Inteleg ca va fi o Ordonanta de Urgenta pentru amnistierea pe ce a fost (plati datorate pana la 1 iunie 2015). Va fi valabila pentru toti contribuabilii, cel putin asa a reiesit din discutii. Subiectul a fost discutat in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei. O sa fie pentru toata lumea, pentru ca nu ai cum altfel. O sa mearga toti ceilalti sa dea statul in judecata si va fi un cost suplimentar pentru toata lumea", a declarat Florin Jianu.  In privinta implementarii noului Cod Fiscal, Jianu sustine ca trebuie sa se faca etapizat. "Trebuie sa fim echilibrati. Acum s-a deschis o cutie a Pandorei in care fiecare minister, fiecare agentie vine cu cate o idee de cum ar putea sa dea o scutire, cum ar putea sa dea zero TVA la nu stiu ce ... nu se poate, impactul este urias. Eu vad Codul Fiscal etapizat. Daca pentru anul viitor se scade cota standard de TVA la 20% si ramane neimpozitarea dividendelor, este de ajuns pentru mediul de afaceri", a mai spus Florin Jianu.  In opina sa, neimpozitarea dividendelor este cea mai inteligenta masura din intregul Cod Fiscal pentru ca lasa banii antreprenorului. "Daca o coroboram cu neimpozitarea profitului reinvestit inseamna banii pe care ii iei din dividende si ii reinvestesti in propria companie. Restul, ca vrem sa scutim tot ce inseamna taxe in Romania... intrebarea mea retorica este de ce nu au facut-o toate statele din lume, cum functioneaza statul fara taxe?", a subliniat Florin Jianu.  Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a anuntat, saptamana trecuta, ca a suspendat procesul de emitere si comunicare a deciziilor privind regularizarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2012 pana la clarificarea normelor legale aplicabile in cazul celor care, la finele anului trecut, nu aveau 18 ani impliniti si a celor pentru care baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate este mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara. (sursa Hotnews)

 

Un studiu recent arată că, după opt ani de la prăbuşirea băncii Lehman Brothers, eveniment considerat ca punct de plecare pentru criza mondială, instituţiile de credit din Europa rămân la fel de instabile. "Rezultatele obţinute de noi indică faptul că, în ciuda eforturilor de a asigura stabilitatea băncilor, unele dintre acestea sunt la fel de vulnerabile cum erau şi înaintea crizei. Este posibil că aceste instituţii să se prăbuşească", a spus economistul Nikos Paltalidis, citat de ziarul The Guardian, potrivit Business24.r.  "Am descoperit că, în cazul unui şoc economic sau financiar, aceste bănci vor înregistra pierderi care pot reduce nivelul de capital sub minimul stabilit de instituţiile cu rol de reglementare. Aceasta şi că urmare a faptului că nivelul capitalului social al celor mai mari instituţii de creditare din Europa este insuficient pentru a tempera efectele unei crize sistemice", arată cercetătorul Universităţii din Portsmouth.  Datele colectate de cercetătorii britanici arată că rezervele în obligaţiuni guvernamentale deţinute de băncile din zona euro au atins cel mai mare nivel din 2006 şi până în prezent. "Din rezultate devine evident că sistemul bancar european este extrem de vulnerabil, cu un risc ridicat de contagiune financiară. Înseamnă că noile reguli de capital nu au redus substanţial riscurile sistemice şi, prin urmare, este nevoie de politici suplimentare în vederea creşterii rezistenţei în sector", arată concluziile raportului.

Anchetatorii belgieni au cerut Comisiei Europene să ridice imunitatea diplomatică unor oficial din cadrul OLAF pentru că aceștia ar fi făcut înregistrări ilegale.  O înregistrare se referă la o conversație între Silvio Zammait, reprezentant al lui Dalli, și Inge Delfosse, reprezentantă a ESTOC (European Smokeless Tabacco Council). În timpul discuției, Zammit ar fi cerut zece milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între Dalli și șeful lui Delfosse, transmite Malta Today. Un raport al comisiei de supervizare a OLAF arată că înregistrarea a fost făcută fără ca Zammir să știe.
"Acuzaţiile sunt grave. Înregistrarea secretă a unor conversaţii private fără mandat judiciar este ilegală în această ţară", a susținut o sursă apropiată anchetei. Giovanno Kessler, șeful italian al OLAF ar putea fi tras la răspundere dacă se va dovedi că a ordonat interceptările. Kessler este acuzat și că  a deschis mai multe cazuri minore doar pentru a crește rata de succes a instituției. Conform aceluiași raport, el a deschis 423 de astfel de cazuri numai într-o zi, multe împotriva unor companii din România și Bulgaria în privința fondurilor europene. Acestea au fost trecute automat pe lista neagră chiar dacă anchetele împotriva lor au fost întrerupte și acum cer compensații pentru că au pierdut accesul la fondurile UE, scrie Mediafax.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. "De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri ", a declarat preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem. "Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluţionate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realişti", a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea şedinţă a miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro. Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.  Germania va face tot posibilul, în "condiţii justificate", pentru menţinerea Greciei în zona euro, afirmă ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, acuzând Guvernul de la Atena că pare să înţeleagă greşit obiectul negocierilor şi că este incapabil să îşi gestioneze situaţia financiară.  Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro se vor reuni luni, pe fondul stagnării negocierilor între Grecia şi reprezentanţii Comisiei Europene / Băncii Centrale Europene / Fondului Monetar Internaţional.  "Nu cred că problemele se vor clarifica până luni", a spus Schauble într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, notând că negocierile au înregistrat progrese, dar nu substanţiale.   "Cancelarul Angela Merkel ştie că noi trebuie să facem totul pentru a ţine Grecia în zona euro în condiţii justificate. Negocierile nu trebuie să eşueze din cauza noastră", a explicat ministrul german al Finanţelor, potrivit AP.  Grecia speră să obţină un acord rapid pentru primirea ultimei tranşe - de 7,2 miliarde de euro - din împrumutul total de 240 de miliarde de euro.  "Partea greacă pare să înţeleagă greşit obiectul negocierilor: aici nu este vorba de constituirea unui nou program de asistenţă financiară. Este vorba de îndeplinirea condiţiilor actualului program", a spus Schauble, notând că premierul grec, Alexis Tsipras, a subliniat că nu are nevoie de un nou plan de creditare.  "Dacă Grecia îşi îndeplineşte actualele obligaţii şi va avea nevoie de ajutor suplimentar, vom analiza posibilitatea unui al treilea plan de asistenţă. Dar criteriile sunt departe de a fi îndeplinite", a spus Schauble. 

Potrivit unui recent raport al Curţii Europene de Conturi, au existat finanţări europene, în valoare de 700 de milioane de euro, care nu au mai ajuns în România. Asta deoarece fermierii nu au reuşit să facă rost de cofinanţare, cu toate că proiectele primiseră undă verde.  Relaţia dintre fermieri şi bănci a fost de vină, arată raportul Curţii Europene de Conturi.  Cum aderarea României la Uniunea Europeană a coincis cu declanşarea crizei financiare mondiale, băncile au devenit mult mai reticente la acordarea creditelor. Nu au avut suficientă încredere în agricultori, mai ales că mulţi dintre aceştia erau la primul credit de afaceri, aşa că nu puteau demonstra dacă sunt sau nu bun-platnici.  Tocmai pentru a elimina această neîncredere, au apărut scheme guvernamentale de garantare a împrumurilor luate de agricultori. Însă, potrivit raportului Curţii Europene de Conturi, nici în România şi nici în alte ţări europene aceste garanţii de stat nu au fost eficiente.  Curtea de Conturi nu oferă prea multe detalii despre motivul care a dus la eşecul parţial al acestor garanţii. Însă remarcă o situaţie ironică. Garanţiile pe care fermierii nu le-au atras au fost depuse de stat tocmai în conturi deschise la băncile care nu s-au grăbit să îi crediteze pe fermieri.  Aşa că banii care ar fi trebuit să fie acordaţi drept garanţie pentru afacerile agricole au generat pentru stat dobânzi de aproximativ 50 de milioane de euro.  În ciuda gradului ridicat de absorbţie al fondurilor europene din agricultură, pierderea celor 700 de milioane de euro reprezintă o oportunitate importantă pe care a ratat-o România. Aceşti bani nu ar fi luat forma unor ajutoare, ci a unor investiţii. Aşa că ar fi putut genera locuri de muncă şi ar fi putut ajuta fermele româneşti să lucreze mai eficient.
Sursa: digi24.ro

Sub titlul "Marea înşelăciune", Bild arată că "ţara a evitat astăzi (n.a. marţi, 12 mai 2015) falimentul total cu ajutorul unui credit ascuns".
Deşi banii nu existau în Trezoreria statului, Grecia a utilizat fondurile dedicate creşterii cotei în cadrul FMI pentru plata datoriilor scadente către FMI.  În prezent, cota Greciei la FMI este de 1,1 miliarde DST, după o majorare de circa 273 milioane DST în aprilie 2011, iar valoarea programelor de asistenţă financiară stand-by şi extinse reprezintă 1617,7% din cota ţării.   Informaţia din Bild a fost confirmată de surse guvernamentale de la Atena, iar creditorii internaţionali au aprobat "ingineria financiară", deoarece un default faţă de FMI ar fi determinat ieşirea necontrolată din zona euro. Deşi, din punct de vedere tehnic, Grecia a plătit 750 de milioane de euro către FMI, însă o datorie similară a rămas neacoperită. Pe vremea când era doar şef al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, actual preşedinte al Comisiei Europene, a declarat că "atunci când situaţia devine serioasă trebuie să minţi".  După cum se observă, "principiile" sale au devenit un pilon de bază al construcţiei europene. Rămâne de văzut până când minciuna va fi acceptată ca mijloc legitim de plată al datoriilor suverane. 

Ceva diferit ...

Technically, I'm a Millennial as well.  But just barely.  Cut off between Gen-Xers and Millennials is 1981.  I'm '64.  Those of us between '47 and '84 got caught between the markers of two generations. We're the last to know of the world before Internet and adaptable enough to understand the new world with the Internet.  My advantage is being able to understand both sides of the older crowd who know something was lost with the constant connection but know that the Millennials don't know what it is and simply that the world has changed and the digital component of life is still being absorbed into our lifestyle.  The digital universe doesn't have to mark the end, it's more of the energy crisis and the political paralysis that's doing that.   I might ask who shoved an iPhone and an iPad at their kids to get some quiet time, by the way.  Somehow it's youths' fault that their parents bought gadgets for them so they could have free time back.  It's almost as if these people believe they would have resisted the technology if it had been available to them when they were younger.  Or as if they're immune to it now when I spot just as many older people addicted to their phones and iPads.   The hypocrisy of the baby-boomer generation defies comprehension, to me.  But there I go grouping them all together, you see?  It's way too easy to do.  But I know what happened to those who stuck it out with the idealism of the 60s, the rest of their generation took a steaming dump on them for "not growing up" ever.   Can't tell you how many times I've seen the idealistic baby-boomers get marginalized for not leaving the 60s in the past (in terms of the idealism).

Cutremur mare din nou in Nepal...

Magnitudinea preliminară a cutremurului anunţată de institutul american a fost de 7,1. Seismul s-a produs la ora locală 12.05 (10.05 ora României), în apropierea taberei de bază pentru Everest, la o adâncime de 18,5 kilometri, potrivit site-ului USGS.

Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 s-a produs la 25 aprilie în Nepal, provocând moartea a cel puţin 8.046 de persoane şi rănirea altor peste 17.800, relatează Reuters, în pagina electronică.

Potrivit BBC News Online, cutremurul de marţi a fost resimţit atât în capitala indiană Delhi, precum şi la Dhaka, capitala Bangladeshului.

 "A fost unul mare", a declarat Prakash Shilpakar, proprietarul unui magazin artizanal din Kathmandu, pentru Reuters.

"Amintiţi-vă cât de fragilă era lumea în 1939 şi remarcaţi cât de fragilă este în 2015. Există un conflict între dorinţă şi politică, între valori şi interese materiale şi trebuie să facem totul pentru ca erorile din anii '30 să nu se repete. Conflictul pe scară largă în Europa pare mult mai aproape acum decât era atunci", a avertizat Petro Poroșenko, aflat ieri la Gdansk, în nordul Poloniei, orașul unde, pe 1 septembrie 1939, au avut loc primele schimburi de focuri din cel de-al Doilea Război Mondial.

Președintele Ucrainei a mai apreciat că, în opinia sa, Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai dificilă provocare din istoria sa, care necesită un "test de solidaritate".

"Este foarte important ca în aceste timpuri dificile să nu mai permitem ceea ce s-a întâmplat acum 70 de ani", a insistat şeful statului ucrainean, care a cerut din nou ca ONU să mobilizeze un contingent de menţinere a păcii în estul Ucrainei...Sa te uiti azi in gura acestui imbecil este o mare prostie. Ukraina nu a fost invadata de rusi ci doar de acesti puccisti manevrati de america. Daca exista un pericol, acest pericol este tocmai acest individ si imbecilitatile guvernului sau. Insa rusul are inteligenta sa le cunoasca jocul si stiu sa nu intre in hora lor prosteasca. America si occidentalii acum isi ard ultimele magarii cu privire la presupusa amenintare rusa si se vor duce cu toti in alte mocirle tot de ei create...din pacate .... cam are dreptate. si tragedia nu consta in razboi ci in faptu ca in acesta sacrificiile sunt facute, ca de fiecare data de "prostime" , si nu de cei de decid aceasta traiectorie.  Adevaratii vinovati consuma bauturi si mancaruri alese in timp ce oamenii de rand mor ( fie pe linia frontului fie in propriile case ca urmare a "efectelor secundare" ). iar la sfarsit tot cei care o duc bine in razboi primesc aplauze ca semneaza un tratat de pace ce condamna din nou muritorii de rand la "penalizari" pt ca a fost razboi.
mda ... oamenii se nasc egali ( daca nr gandim totusi ca inca mai exista regalitate nici asta nu prea pare adevarat ) insa dupa ce se nasc ..... egalitatea este doar pe hartie

Uniunea Europeană a decis să suspende finanţări în valoare de 1 miliard de euro pentru mai multe proiecte româneşti, în urma unor acuzaţii privind existenţa unor nereguli şi a corupţiei, a declarat joi premierul Victor Ponta la o întâlnire cu jurnaliştii străini, transmite AP.

Potrivit premierului, există o 'problemă mare' cu numărul mare de plângeri care sunt investigate în mod automat de Oficiul European de Luptă Antifraudă, Olaf, organism în cadrul Comisiei Europene, care apără interesele financiare ale UE.

'Dacă există suspiciuni în legătură cu un dosar atunci acesta este oprit şi nu putem cere bani de la UE', a explicat premierul Victor Ponta. Potrivit acestuia, în cazul în care nu va exista o decizie până la data de 31 decembrie cu privire la aceste dosare, proiectele vor fi finanţate de la buget. Şeful Executivului a precizat că acuzaţiile vizează o serie de proiecte în domeniul resurselor umane, aprovizionarea cu apă potabilă şi proiecte în valoare de 400 milioane de euro vizând extinderea reţelei de metrou. Recent, România a demarat o campanie de combatere a corupţiei la nivel înalt, comentează AP.

Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, intenţionează să se retragă din mai multe ţări!  Compania se va retrage din statele unde realizează o producţie de hidrocarburi mai mică de 20.000 de barili pe zi, a declarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss, pentru revista Forbes Austria, transmite APA, preluată de Agerpres.   ''În paralel cu extinderea marilor depozite din Norvegia sau România va avea loc şi o consolidare, adică o retragere de pe micile pieţe, unde realizăm o producţie mai mică de 20.000 de barili pe zi'', a declarat Gerhard Roiss, cel care începând din luna iulie va fi înlocuit de Rainer Seele.  Întrebat care sunt, concret, ţările vizate de o posibilă retragere, Roiss a refuzat să dea un răspuns precis. 'Nu vreau să menţionez nicio ţară anume pentru că acolo lucrează oameni şi trebuie procedat cu atenţie', a spus Roiss.   În perioada ianuarie-martie 2015, OMV a avut o producţie de hidrocarburi de 303.000 de barili echivalent petrol pe zi, faţă de 318.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul patru din 2014 şi 311.000 de barili echivalent petrol pe zi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

'Ne aşteptăm ca ţările din ECA să aibă cea mai slabă evoluţie economică din întreaga lume, cu o creştere aproape inexistentă în 2015', a declarat Laura Tuck, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru ECA. Pentru ţările membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală şi de Est (EU-CSEE), grup din care face parte şi România, Banca Mondială estimează o creştere a economiilor în 2015 similară cu cea din 2014, de aproximativ 2,7%. Această evoluţie reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de precedenţii doi ani, când creşterea a fost modestă, de 0,5% în 2012 şi 1,2% în 2013, dar rămâne mult sub potenţial. Rata şomajului nu vrea să coboare sub 10% în multe ţări din regiune, iar creşterea consumului este lentă.  Banca Mondială se aşteaptă la o creştere modestă pentru Balcanii de Vest, de 1,2% în 2015, în creştere faţă de 0,7% în 2014, ca urmare a revenirii exporturilor care va compensa scăderea investiţiilor şi a consumului. Ţările din regiune se confruntă, încă, cu o lipsă a creditării şi cu o rată a creditelor neperformante de peste 16%, cea mai înaltă din ECA. 'Aceste ţări (din EU-CSEE şi Balcanii de Vest - n.r.) care au legături strânse cu zona euro, beneficiază de o îmbunătăţire a exporturilor. Zona euro experimentează debutul unei reveniri modeste, datorită unei politici monetare expansioniste şi scăderii preţului produselor petroliere, care stimulează consumul şi încrederea mediului de afaceri', subliniază reportul Băncii Mondiale.

Pentru Rusia, Banca Mondială se aşteaptă la o contractare a economiei, de 3,8% în 2015, şi de 0,3% în 2016, după creşterile de 0,6% în 2014, 1,3% în 2013 şi 3,5% în 2012. 'Aceste estimări se bazează pe aşteptările privind preţurile produselor petroliere (să rămână în intervalul 50 - 60 de dolari pe baril) şi pe o amânare a rezolvării tensiunilor geopolitice', menţionează Banca Mondială. Introducerea unui regim de curs de schimb flexibil, din cauza deprecierii cu aproape 40% a rublei în ultimii ani, a permis Rusiei să evite o criză a balanţei de plăţi şi să redirecţioneze cererea şi producţia de la import către producţia internă şi export.  În Turcia, creşterea economică a încetinit la 2,9% în 2014, dar Banca Mondială se aşteaptă la o creştere de 3% în 2015. AGERPRES

Deficitul guvernamental ajustat sezonier din Uniunea Europeană (UE) a scăzut uşor în trimestrul al patrulea din 2014, la 2,6% din PIB, de la 2,8% din PIB în cele trei luni precedente, anunţă Eurostat.

Veniturile guvernamentale totale ale regiunii au sporit până la 45,5% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2014, de la 45,2% din PIB în trimestrul al treilea, iar cheltuielile totale au ajuns la 48,1% din PIB, de la 47,9% din PIB.

Deficitul guvernamental al zonei euro a urcat la 2,4% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut, sub limita oficială de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Deficitul guvernamental ajustat sezonier al zonei euro s-a situat la 2,2% din PIB, în trimestrul al treilea din 2014.

În uniunea monetară, veniturile totale guvernamentale au fost de 46,7% din PIB în ultimele trei luni din 2014, comparativ cu 46,6% în trimestrul al treilea. În acelaşi interval, cheltuielile guvernamentale din zona euro au fost de 49,1% din PIB, faţă de 48,8% în perioada iulie-septembrie 2014.

  Preşedintele german, Joachim Gauck, s-a exprimat vineri în favoarea acordării unor despăgubiri Greciei, reclamate de Atena pentru distrugerile provocate de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial, transmite Reuters.  Joachim Gauck a declarat într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung că Germania va trebui să îşi asume responsabilitatea faţă de Grecia.   "Nu suntem doar oameni care trăiesc astăzi, în această epocă, ci suntem urmaşii celor care au lăsat ca moştenire distrugeri în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în Grecia", a spus el.  "Pentru o ţară conştientă de istoria sa, precum cea a noastră, este just să se ia în calcul posibilitatea unor despăgubiri", a afirmat el.  Grecia reclamă Berlinului despăgubiri în valoare de 278,7 miliarde de euro, iar unii jurişti apreciază că această solicitare este întemeiată. Însă, luna trecută, ministrul Economiei şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel a calificat această cerere ca fiind "stupidă".   Potrivit unor oficiali germani, ţara lor şi-a onorat deja obligaţiile faţă de Grecia, prin plata a 115 milioane de mărci în 1960.

Peste 330 de milioane de europeni folosesc zilnic moneda euro. Euro este moneda oficială în 19 din cele 28 de state ale Uniunii Europene. Acestea sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Leronia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.  Pentru a trece la euro, statele trebuie să îndeplinească anumite condiţii, cunoscute sub numele de criteriile de la Maastricht. Acestea se referă la rata inflaţiei, deficitul bugetar, datoria publică, rata dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului valutar.  Trecerea la moneda euro presupune avantaje, dar şi dezavantaje pentru locuitorii unui stat. De exemplu, salariile vor fi plătite în euro, dobânzile la bănci vor scădea, pentru că vor fi stabilite în funcţie de rata stabilită de Banca Centrală Europeană. Creditele în lei vor fi transformate în credite în euro.  Cât priveşte preţurile, odată cu trecerea la euro acestea vor creşte, fiind ajustate crescător, ca urmare a trecerii la euro.  “ Nu a existat ţară europeană în care locuitorii să iasă în stradă de bucurie că s-a trecut la euro”, comenta la un moment dat un bancher.  Între efectele negative după trecerea la euro se numără şi o scădere a exporturilor din cauza necompetitivităţii produselor româneşti.  România ar putea trece la moneda euro în 2019, obiectivul fiind considerat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, drept unul  "foarte ambiţios". 

  Ministrul Finanţelor anunţa, pe 21 aprilie, că o misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene va veni la Bucureşti în perioada 19 - 26 mai, pentru discuţii pe Codul fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu FMI şi Comisia Europeană.

 "În luna mai vor veni la Bucureşti. Între 19 şi 26 mai va avea loc la Bucureşti o misiune tehnică, discuţii tehnice pe Codul Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Au fost deja câteva acţiuni pe care le-am întreprins la întoarcerea de la Washington, măsuri care erau oarecum întârziate în programul cu FMI şi CE. O să le aflaţi. Trebuie discutate în Guvern şi aprobate", a spus Teodorovici.  Pe 16 aprilie, o delegaţie din România, condusă de Eugen Teodorovici, a fost la Washington, pentru a discuta cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.  Anterior, în perioada 27 ianuarie-10 februarie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter, s-a aflat în România pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.  Premierul Victor Ponta a anunţat pe 9 februarie că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.  Potrivit premierului, acordul cu FMI a rămas în vigoare, iar cele două probleme nesoluţionate urmau să fie rediscutate în luna aprilie. România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autorităţile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. 

La sfârşitul lui 2014, cea mai scăzută datorie publică, ca procentaj din PIB, se înregistra în Estonia (10,6%), Luxemburg (23,6%), Bulgaria (27,6%), România (39,8%) şi Letonia (40%). În 2013, România înregistra o datorie de 38% din PIB.  Un număr de 16 state membre ale UE înregistrau anul trecut un nivel al datoriei mai ridicat decât plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană, cel mai mare fiind în Grecia (177,1%), Italia (132,1%), Portugalia (130,2%), Irlanda (109,7%), Cipru (107,5%) şi Belgia (106,5%).

În 2014, cheltuielile guvernamentale în zona euro se ridicau la 49% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 46,6% din PIB. În UE28, cheltuielile guvernamentale se ridicau, anul trecut, la 48,1% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 45,2% din PIB.

În cazul României, cheltuielile guvernamentale în 2014 se ridicau la 34,9% din PIB, iar veniturile guvernamentale la 33,4% din PIB. AGERPRES

"Sâmbătă, 9 mai, în mai multe oraşe din ţară va avea loc primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989.  Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în România există jumătate din suprafaţa totală de pădure virgină din Uniunea Europeană, iar la nivelul clasei politice există numai complicitate cu beneficiarii despăduririlor abuzive, aşa cum ne indică chiar gestul recent al preşedintelui Klaus Iohannis se întoarcere către Parlament a legii care punea capăt monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie.  În Bucureşti avem ocazia, tocmai pentru că are loc cel mai amplu eveniment al societăţii civile de peste an, ONGFest (http://www.ongfest.ro/), să aducem problema pădurilor în agenda publică.  Vă aşteptăm aşadar la intrarea în Parcul Herăstrău de la Piaţa Charles de Gaulle", este mesajul postat pe pagina de Facebook a evenimentului din București.  Cu o săptămână înainte de protest, aproape 2.000 de oameni își anunțaseră prezența la evenimentul din Capitală.   Mitinguri sunt programate și la Alba-Iulia, Braşov, Cluj, Focșani, Iași, Ploiești, Oradea, Sibiu, Suceava, dar și la Viena, Paris sau Montreal. (sursa :realitatea.net)

BCE se bucură de independenţă în ceea ce priveşte mandatul şi atribuţiile sale. În acelaşi timp, unul dintre principiile de bază ale societăţilor democratice rezidă în faptul că orice instituţie independentă căreia i-a fost încredinţată o funcţie publică are obligaţia de a răspunde în faţa cetăţenilor şi a reprezentanţilor aleşi ai acestora pentru politicile aplicate. Prin urmare, asumarea responsabilităţii constituie o contraparte importantă a independenţei băncii centrale.

Angajamentul BCE privind asumarea responsabilităţii este ilustrat de decizia sa de a merge dincolo de obligaţiile statutare referitoare la raportările periodice. De exemplu, BCE publică un Buletin lunar, în locul raportului trimestrial care îi este solicitat, iar membrii Consiliului guvernatorilor susţin numeroase discursuri pe teme relevante pentru publicul larg. De asemenea, preşedintele şi vicepreşedintele BCE explică în detaliu, în cadrul conferinţelor de presă periodice organizate imediat după prima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din fiecare lună, evaluarea BCE privind situaţia economică şi motivele care stau la baza deciziilor de politică monetară.

Noile atribuții și responsabilități în materie de supraveghere ale BCE fac, de asemenea, obiectul cerințelor privind asumarea responsabilității. Citiți mai multe despre modalitatea de punere în practică a acestor cerințe pe website-ul privind supravegherea bancară.

În conformitate cu Statutul SEBC şi al BCE, BCE are obligaţia de a publica rapoarte trimestriale privind activităţile SEBC, precum şi o situaţie financiară săptămânală consolidată. În plus, BCE trebuie să elaboreze un Raport anual privind activităţile SEBC şi politica monetară pentru anul precedent şi cel curent. Raportul anual este supus atenţiei Parlamentului European, Consiliului UE, Comisiei Europene şi Consiliului European. În vederea îndeplinirii cerinţelor din Statut, BCE publică:  Buletinul lunar; Situaţia financiară săptămânală consolidate; Raportul anual.

Pe lângă acestea, BCE elaborează o gamă largă de alte publicaţii privind atribuţiile sale.

Aparţin ei în casa noastră ?

Aşa-zisul guvern al României, condus de un falsificator alogen (naum zis ponta) duce o politică de de-românizare bazată pe 3 puncte:

 

1.  Încurajarea emigrării românilor înafara ţării prin măsurile aberante luate (taxe de autor acum ??),  lipsa de verticalitate în faţa organismelor străine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinţei de a redresa ţara cu adevărat şi nu în ultimul rand, prin tolerarea corupţiei.  Decât să îndure batjocură şi foame, oamenii pleacă. Că îşi fac rău pe termen lung atât lor cât şi ţării e altceva, dar rezultatul concret este de-popularea României de români.

 

2. Încurajarea românilor din diasporă să rămână acolo unde sunt, cu condiţia să continue să trimită banii cu care guvernul marionetă s-a obişnuit, pentru a mai balanţa cât-de-cât, deficitul de cont al ţării. De parcă oamenii s-ar întoarce înapoi ca să cerşească – ce rusine!

 

3. Demararea în trombă a unui program de aducere în ţară a străinilor, având ca rezultat doar anul acesta, încetăţenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu.

 

Toate sunt îngrijorătoare căci puse laolaltă, dovedesc o agendă de depopulare a României, una aplicată prin cele mai insidioase mijloace.  Dacă-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de străini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credinţa, valorile şi tradiţiile noastre, anual şi încă ar fi rău destul. Se pare însă că prin amploarea activităţii, e vorba de ceva cu mult mai grav de atât:  Ce-ar fi dacă-am afla că membrii unei anumite etnii, primesc câteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili în România? Mai vin ei ca  contributori in societatea românească, sau ca stăpâni de-a gata ?