Sursa - mediafax ...neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate...

Directorul direcţiei Supraveghere a adăugat că, din fericire, CEC este o bancă mare, cu lichiditate suficientă, care nu atrage ci furnizează bani pe piaţa interbancară.   "Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplatr cu Marfin şi celelalte bănci în perioada Bank of Cyprus. Începuse lumea să retragă bani. Acolo avea bani un fond de garantare care dăduse garanţii unor bănci", a explicat Cinteză.   Întrebat dacă schimbarea conducerii de la Fondul de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi de la Fondul Român de Contragarantare au avut efecte asupra stiuaţiei acestora, oficialul BNR a răspuns că s-a observat foarte repede o presiune din partea băncilor.    "Din păcate da, neperformanţa a crescut brusc, ca urmare a faptului că după evenimentele mediatizate puternic, băncile nu au mai restructurat nişte credite şi au trecut la executarea garanţiilor. La rândul lor, fondurile de garantare se îndreaptă către fondurile de contragarantare", a spus Cinteză.   Directorul BNR a completat că în lumea financiară orice vorbă aruncată produce mişcări de fonduri şi poate fi foarte periculoasă.   "Nu presa este vinovată, pentru că presa mediatizează ceea ce primeşte. Îşi face treaba şi este rostul ei să redea declaraţii, să afle raporate. Dar sunt informaţii a căror transparenţă trebuie să fie limitată, şi e limitată de lege. Cum să spun ce tranzacţii s-au derulat prin contul lui X sau Y? Dacă există o lege specială pot s-o fac", a mai spus Cinteză.   El a arătat că BNR poate face controale punctuale la solicitarea acţionarilor, iar ulterior a declarat că Ministerul Finanţelor a cerut, miercuri, băncii centrale realizarea unei astfel de verificări pentru creditul acordat Ioanei Băsescu.  La începutul lunii noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe Aurel Şaramet, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numind-o provizoriu pe Silvia Niţu-Ciornei, fost ministru pentru IMM în perioada 2000-2003.  Totodată, Ministerul Finanţelor a decis şi revocarea unor membri ai CA al FNGCIMM.   Ciornei a fost numită pe termen limitat în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului, "având ca obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia", se arată într-un comunicat al ministerului.  Tot provizoriu, până la efectuarea selecţiei conform legislaţiei, MFP l-a numit pe Cristian Socol, consilier al premierului, în funcţia de preşedinte al directoratului Fondului Român de Contragarantare, "în urma vacantării postului ocupat anterior de către Ioan Hidegcuti".  Decizia a fost luată de Ministerul Finanţelor în calitate de reprezentant al statului, acţionar unic al FNGCIMM şi al Fondului Român de Contragarantare.  Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol.   Plenul Senatului a aprobat iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către Comisia pentru buget-finanţe, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, sunt invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea acestei bănci.   Membrii Comisiei de buget din Senat au decis să solicite băncii transmiterea, până în data de 9 decembrie, a listei tuturor creditelor acordate în condiţii speciale, începând cu anul 2011.

SUA au trimis mai multe bombardiere B-52 în spaţiul aerian extins al Chinei, fără a anunţa Beijingul, anunţă New York Times.   Cele două bombardiere B-52 au decolat, marţi dimineaţă, de la baza americană din Guam, fără a avea armament la bord şi au părăsit spaţiul aerian chinez fără incidente.  Zona survolată acoperă insulele Senkaku disputate cu Japonia, din Marea Chinei de Est, potrivit unor oficiali citaţi de BBC News.   Trimiterea aparatelor B-52 de către SUA reprezintă o contestare clară a deciziei guvernului comunist de a extinde zona de securitate aeriană, pentru a acoperi şi o suprafaţă întinsă în Marea Chinei de Est, între Coreea de Sud şi Taiwan.  Beijingul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că îşi extinde spaţiul aerian pentru a acoperi şi insulele respective şi pentru a crea "o zonă de identificare şi apărare aeriană" în Marea Chinei de Est. Anunţând trasarea noii zone de securitate, Ministerul chinez al Apărării a explicat că vor exista reguli pentru toate avioanele care o tranzitează, între care furnizarea planului precis de zbor, a scopului şi, foarte importan, a naţionalităţii.

SA IESIM URGENT DIN UE,: BABILONIA COMUINSTO-SATANICA IUDEOMASONICA, DACA VREM SA MAI EXISTAM CA NATIUNE SI CA OAMENI !

Intrebat fiind de către Nae Ionescu “Care trebuie să fie însuşirile unui adevărat cetăţean. român?”, Petre Ţuţea i-a răspuns:
1. Să fie creştin, conştiinţa religioasă fiind definitorie pentru om;
2. Să fie dispus a-şi da viaţa pentru Româniafără regret;
3. Să nu înşele pe nimeni;
4. Să nu necinstească nicio fecioară, pentru a nu ofensa majestatea Maicii Domnului;
5. Să-şi cunoască limitele şi să respecte ceea ce poate face altul şi nu poate face el.
Tradatorii, strainii,alogenii, care ne batjocoresc de 24 de ani de mizerii occidentale, se straduiesc zi de zi, din toate puterile si cu toate mijloacele, ca romanul sa nu mai respecte acest pentalog, ci sa fie un indobitocit spalat pe creier cu societatea de consum paine si circ. Oare cind ne vom destepta?
Din 2014, urmeaza ultima calamitate,decisiva: strainii vor acapara pamantul agricol: „Adevărata suveranitate naţională îşi are tron pământul patriei cu sufletul îngropat în el. Nici o legislaţie nu poate împărţi tronul acesta între autohtoni şi venetici. Şi nu există aur pe lume să echivaleze preţul ţarinii strămoşeşti. Pentru că, din moment ce această ţarină e strămoşească, ea are mai presus de toate o valoare morală, ce nu se poate măsura în bani. Cine îşi vinde pământul săvârşeşte un sacrilegiu fiindcă îşi vinde morţii din el. Crima democraţiei e că a pus la mezat patria, şi aceasta însemnează în principiu detronarea neamului românesc din drepturile lui de rasă regală. În lumina spiritului autohton, invazia străinului e tot una cu o năvălire barbară, ceea ce constitue caz de război defensiv.....Căci patria e dania strămoşilor şi ea nu se lasă nici răpită, nici vândută. România trăieşte sub dictatura capitalismului fără patrie.” Nichifor Crainic.

Vizita premierului chinez, Li Keqiang, la Bucureşti, unde participa la summit-ul liderilor din China şi statele Europei Centrale şi de Est, a creat îngrijorare la Bruxelles, informează Mediafax.

"Această decizie are în mod cert aparenţa unei strategii «divide şi cucereşte», care pare calculată pentru a pune presiune pe Bruxelles într-o perioadă în care sunt în desfăşurare mai multe dispute comerciale", a declarat un diplomat european, sub protecţia anonimatului, pentru Financial Times.

Forumul Economic şi Comercial China - Europa Centrală şi de Est, la care va participa premierul chinez, va avea loc pe 26 noiembrie la Palatul Parlamentului, în Bucureşti. La reuniune vor fi prezenţi aproximativ 1.000 de reprezentanţi ai sectorului privat, public şi de stat din China, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia. Premierul Li va prezenta măsuri pentru promovarea cooperării Chinei cu ţările din regiune şi va discuta cu lideri din 16 state despre îmbunătăţirea cooperării, potrivit reprezentantului ministerului chinez de Externe. Relaţiile China-UE au fost afectate în acest an de o serie de dispute privind comerţul bilateral, de la panouri solare la vin, telecomunicaţii şi oţel. În acest context, China şi UE au anunţat, joi, că au convenit să încheie un acord bilateral de investiţii, care să îmbunătăţească accesul reciproc pe cele două pieţe.

In speranta ca vor reusi sa delapideze si Ucraina, UE i-a acordat fonduri nerambursabile

In speranta ca vor reusi sa delapideze si Ucraina, UE i-a acordat fonduri nerambursabile pe care urmeaza sa le recupeze "inmiit" dupa aderare.  Štefan Füle, Comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, a anunţat vineri, în cadrul unui interviu, că Uniunea Europeană (UE) i-a acordat Ucrainei, de la obţinerea independenţei acestei republici ex-sovietice în anul 1991, fonduri nerambursabile în valoare de peste trei miliarde de euro, informează Agerpres.
Domnia sa a precizat: "Din 1991, momentul în care Ucraina şi-a recăpătat independenţa, UE i-a acordat mai mult de 3,3 miliarde de euro ca ajutor nerambursabil, precum şi împrumuturi considerabile".
Totodată, comisarul a menţionat şi faptul că Bruxelles intenţionează să sporească acest ajutor financiar între 2014 şi 2020.
Potrivit oficialului, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) i-au acordat Ucrainei împrumuturi în valoare de 10,5 miliarde de euro, mai arată sursa citată.  Guvernul ucrainean a suspendat, joi, pregătirile pentru semnarea Acordului de asociere şi de liber schimb cu UE, motivându-şi decizia prin necesitatea de a promova relaţii economice cu Rusia şi alte ţări membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI).
"Nu am primit nicio asigurare din partea partenerilor noştri europeni că pierderile din ultimele patru luni, în urma deteriorării relaţiilor noastre cu Rusia, ar putea fi compensate prin vânzarea produselor noastre pe piaţa europeană", a justificat vicepremierul Iuri Boiko decizia guvernului ucrainean de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de asociere cu UE.
Premierul ucrainean, Mykola Azarov, a explicat, la rândul său, că adaptarea reglementărilor tehnice ucrainene la standardele UE în cadrul Acordului de asociere va costa Kievul circa 165 miliarde de euro în următorii zece ani. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a declarat joi că Uniunea Europeană este dezamăgită de această decizie a Kievului.

Indicele de încredere al mediului de afaceri (PMI) a marcat un alt punct de dezamăgire pentru zona euro, care deja suferise o scădere a creşterii economice în trimetrul al treilea. PIB-ul zonei euro a crescut cu numai 0,1% în trimestrul al treila, marcând o încetinire de la o expansiune de 0,3% în trimestrul al doilea.

„Este destul de înfricoşător. Nimic nu s-a schimbat în ultimii cinci sau şase ani, sunt într-o mizerie groaznică şi se îndreaptă spre o catastrofă“, a declarat Roger Nightingale, economist la RDN Associates.

„În timp crizei, americanii s-au lovit de un zid şi au intrat în recesiune, iar europenii au fost atât de bucuroşi că americanii şi-au primit pedeapsa binemeritată. Îşi spuneau: «pe noi nu ne va afecta» şi s-au înşelat atât de tare, iar acum suferă şi mai mult“, spune Nightingale.

„Dar, în timp ce americanii s-au pus la punct şi şi-au revenit într-o oarecare măsură, europenii nu şi-au revenit“, a avertizat acesta. În faţa încetinirii creşterii din zona euro şi a presiunilor deflaţioniste, Banca Centrală Europeană (BCE) a redus ratele dobânzii de referinţă la un minim istoric de 0,25% în noiembrie, dar analiştii au avertizat că s-ar putea să nu fie suficient pentru a stimula consumul şi creşterea economică. Nightingale spune că Draghi „nu a făcut o treabă bună pentru membrii mai slabi ai comunităţii... De fapt, el nu face o treabă bună în ceea ce priveşte comunitatea în general şi dacă întrebaţi oamenii, mai dregrabă decât guvernele, îl vor desconsidera şi mai tare“.