Investitorii care vor să-și știe banii în siguranță nu trebuie să se uite la insulele din Caraibe, ci chiar în inima Europei unde există un stat în care banii pot fi, legal, feriţi de fisc.

Este cunoscut faptul că Elveția este o oază fiscală sigură, însă această țară nu face parte din Uniunea Europeană. Cel mai mare paradis fiscal din spaţiul comunitar este Marele Ducat de Luxemburg - stat fondator al Uniunii, deși ministrul finanţelor, Luc Frieden, respinge denumirea de "paradis fiscal". "Suntem un centru financiar european şi nu încurajăm evaziunea", repetă la nesfârşit Luc Frieden. În micuţul stat, cu o populație de 500 de mii de locuitori,  funcţionează reprezentanţele a 141 de bănci din 26 de ţări.  Luxemburgul şi-a câştigat reputaţia de oază fiscală sigură. Volumul fondurilor de investiţii se ridică la aproximativ 2.100 de miliarde de euro, estimează biroul de consiliere financiară Ogier. Aceste fonduri sunt scutite de taxe. Pentru a-şi proteja profiturile de mâna lungă a fiscului, multe concerne internaţionale şi-au deschis filiale în Marele Ducat. Conform legislaţiei europene în vigoare, procedura este permisă. Banii proveniţi din străinătate au săltat Luxemburgul în fruntea clasamentului european al veniturilor pe cap de locuitor. Luxemburg este cel mai bogat stat european din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, iar la nivel global este depăşit doar de Qatar, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 80.721 euro. În aceste condiţii, nu-i de mirare că luxemburghezii îşi apără politica fiscală. Ministrul Luc Frieden nu renunţă sub nicio formă: firmele şi investitorii trebuie să se simtă şi-n continuare pe mâini bune.  Marele Ducat al Luxemburgului este un mare ducat ereditar, cu un sistem parlamentar unicameral. Limba naţională, luxemburgheza, este înrudită cu germana. De altfel, germana este prima limbă străină învăţată de luxemburghezi, fiind folosită şi în mass-media. Limba administrativă este franceza.

În acest stat îşi au sediul mai multe instituţii europene precum:

-Curtea de Justiție a Uniunii Europene

-Curtea Europeană de Conturi

- Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții

-Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF)

-Mecanismul European de Stabilitate (MES)

-Secretariatul General al Parlamentului European

-Entitățile administrative a 8 Direcții Generale ale Comisiei Europene

-Eurostat, Oficiul Statistic al Uniunii Europene

- Oficiul pentru Publicații Oficiale al UE

- Centrul de Traduceri pentru Organismele UE

-Agentia Executivă pentru Sănătate și Consumatori (EAHC)

În lunile aprilie, iunie și octombrie, reuniunile Consiliului European au loc la Luxemburg.

Relaţii economice cu România

Relațiile economice ale României cu Luxemburg se derulează, în conformitate cu principiilor instituite de regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. În anul 2011, volumul schimburilor comerciale româno-luxemburgheze a fost de 61,8 milioane euro, în creștere cu 7,3% față de anul 2010. Exportul a fost de 11,5 milioane euro (creștere cu 10,6% față de aceeași perioadă a anului precedent), iar importul de 50,3 milioane euro (creștere cu 6,3% față de anul 2010). Balanța comercială a înregistrat un sold negativ de -39,8 milioane euro. Ponderea comerțului cu Luxemburg în total comerț exterior fiind de 0,07% (export 0,03%; import 0,10%). La 31 decembrie 2011, valoarea investițiilor directe provenind din Marele Ducat s-a ridicat la 1.274 milioane euro (2,71% din valoarea totală a capitalului străin subscris), Luxemburgul clasându-se pe   locul 10 în rândul pricipalilor investitori străini în România. Numărul de societăți comerciale cu participare luxemburgheză este de peste 725. Domeniile în care au fost efectuate investiții sunt: industrie, telecomunicații, servicii profesionale,  comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcții, transporturi, agricultură.

Oficiali ai Uniunii Europene şi-au exprimat susţinerea totală faţă de ţările din fosta Uniune Sovietică care au ales calea apropierii de Europa şi au avertizat Rusia că presiunea pe care o exercită în contrapondere este inacceptabilă.  Și secretarul de stat american John Kerry, care a participat la întâlnirea celor 28 de miniştri de Externe ai Uniunii Europene, ieri, la Vilnius, a caracterizat programul european de parteneriat oriental drept un "plan economic foarte important" destinat ameliorării normelor comerciale şi favorizării locurilor de muncă. Potrivit ministrului lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius, toţi omologii săi europeni şi-au exprimat solidaritatea cu cele şase state din program, dar el a avertizat că Rusia îşi va spori presiunea asupra partenerului principal, care este Ucraina. UE speră să semneze un acord fără precedent de asociere şi liber schimb cu Ucraina la acest summit şi să parafeze acorduri similare cu Georgia şi Republica Moldova.
Rusia a avertizat recent Ucraina şi Republica Moldova în legătură cu măsurile de retorsiune în caz de semnare a unui acord care să le ancoreze la UE.
Lansat în 2009, Parteneriatul Estic are ca scop apropierea fostelor state sovietice de UE, ceea ce Moscova consideră ca fiind o atingere adusă sferei sale de influenţă. Aceasta a creat în 2010 propria uniune vamală din care fac parte în prezent Belarus şi Kazahstan. Săptămâna trecută, Armenia a anunţat că se va alătura uniunii vamale, blocându-şi astfel şansele de a semna un tratat de liber schimb cu UE. Linkevicius s-a întâlnit sâmbătă cu ministrul armean al Afacerilor Externe pentru a discuta despre această situaţie, a declarat purtătoarea sa de cuvânt.
Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a afirmat sâmbătă că există "o presiune importantă" asupra vecinilor Rusiei, dar a avertizat că aceştia trebuie să demonstreze mai multe progrese pentru a semna acorduri europene. "Ceea ce vrem noi în relaţiile cu partenerii noştri estici este ca ei să poată fi liberi să facă propriile alegeri în ceea ce priveşte relaţiile economice şi politice", le-a declarat ea jurnaliştilor.
Capital.ro a informat ieri că după decizia Armeniei de pe 3 septembrie să se alăture Uniunii Vamale, un bloc comercial al Rusiei, un număr de politicieni europeni au declarat că Armenia nu va putea avea acorduri de liber-schimb cu Uniunea Europeană pentru că cele două blocuri sunt incompatibile, conform unei analize Stratfor.  Putin a declarat recent că va exista o investiţie majoră a Căilor Ferate Ruse în sistemul de căi ferate armean şi urmează, de asemenea, investiţii ale companiilor Rosneft şi Rosatom pentru îmbunătăţiri ale sectorului nuclear şi al industriei chimice. Din cauza distanţei care le separă şi a crizei politice şi economice, Uniunea Europeană nu are aceleaşi oportunităţi precum Rusia să devină un partener pentru Armenia şi pentru alte state din regiune. Moscova îşi va intensifica presiunea în timpul summitului de la Vilnius din noiembrie, în timpul căruia numeroase state din programul Parteneriatului Estic vor decide dacă să-şi întărească legăturile politice şi comerciale cu Uniunea Europeană prin noi acorduri. Dată fiind slăbiciunea UE şi interesele sale de a-şi rezolva problemele structurale interne, Rusia va avea succes în a influenţa statele periferice.

În perioada 30 mai – 2 iunie 2013 pavilionul D2 din cadrul Complexului Expoziţional Romexpo a găzduit China Machinery & Electronic Products Expo 2013.  Manifestarea s-a desfăşurat în ca­drul TIBCO şi a fost organizată de Ca­mera de Comerţ şi Industrie a Munici­piului Bucureşti (CCIB), în parteneriat cu Ministerul Comerţului al Republicii Populare Chineze, Camera de Comerţ pentru Importul şi Exportul Utilajelor şi Produselor Electronice din China, ROMEXPO SA şi Ambasada Republi­cii Populare Chineze în România. Timp de patru zile, 60 de companii chineze au expus la ROMEXPO, pe o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi, pro­duse ingenioase precum: echipamen­te de uz casnic, echipamente de bucă­tărie, aparate de mici dimensiuni, echi­pamente de comunicaţii electronice, dispozitive GPS, smart card-uri, piese auto, scutere inteligente, stivuitoare, camioane, generatoare, produse sola­re, lămpi pentru reducerea consumului de energie, maşini pentru industria ali­mentară, utilaje de ambalare, utilaje de construcţii, produse cu voltaj electric mic, scule electrice, pompe, supape, garnituri de cabluri, PVC, hardware şi materiale de construcţii. Fără îndoială, cele mai atractive gadget-uri au fost vehiculul Robstep şi aparatul de ras IShave.

În cadrul ceremoniei de inaugurare a expoziţiei, Mihai Andriţoiu, preşedin­tele Secţiunii Comerţ şi vicepreşedinte CCIB, a subliniat importanţa acestui e­veniment pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări şi a punctat sprijinul acordat de reprezen­tanţa Camerei bucureştene de la Beijing atât firmelor româneşti care do­resc să lucreze cu parteneri chinezi (promovarea ofertei lor pe piaţa locală, studii de piaţă personalizate si asis­tenţă la încheierea de contracte cu cei mai potriviţi parteneri), cât şi comunităţii de afaceri chineze, căreia îi furnizează informaţii avizate şi complete despre opor­tunităţile oferite de Romania.

 

Parisul şi Washingtonul "nu au nevoie" de angajarea militară a tuturor ţărilor europene pentru a interveni în Siria, a declarat duminică ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, care şi-a exprimat satisfacţia pentru "sprijinul politic" al Celor 28, relatează AFP, citată de Agerpres.

"Nu avem nevoie din punct de vedere material, militar, ca toate aceste ţări să se angajeze. Majoritatea nu au mijloacele necesare pentru acest lucru. Este vorba de un sprijin politic", a declarat Laurent Fabius pentru canalul de televiziune France 3.

Miniştrii de externe din ţările UE, reuniţi la Vilnius, au pledat sâmbătă pentru un "răspuns clar şi puternic" la atacul cu arme chimice de la 21 august din Siria.

"Cei 28 nu au spus '+vrem o intervenţie militară cu voi+, ci au spus +în fond împărtăşim analiza voastră+, după ce (secretarul de stat american) John Kerry şi eu însumi am explicat faptele", a adăugat şeful diplomaţiei franceze.

John Kerry, aflat la Paris, a subliniat sâmbătă, într-o conferinţă de presă cu omologul său francez, că "un anumit număr de ţări sunt pregătite pentru o acţiune militară în Siria".

În Siria "a fost un atac chimic", iar "regimul este răspunzător", a subliniat Laurent Fabius. Franţa este vizată pentru că "sunt mulţi francezi în această regiune şi pentru că, dacă lăsăm să se dezvolte terorismul şi utilizarea armelor chimice, suntem cu toţii ameninţaţi", a adăugat ministrul. Iar "dacă se doreşte o soluţie politică, este nevoie de o sancţiune, o descurajare la adresa (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad", a mai spus ministrul francez de externe.

Iranul a ordonat militanţilor din Irak să se pregătească să atace ambasada şi alte interese americane de la Bagdad, dacă SUA vor decide să intervină militar în Siria, informează astăzi cotidianul The Wall Street Journal (WSJ), care citează mesaje interceptate de serviciile secrete americane.
Mesajul Teheranului a fost transmis de Qasem Soleimani, comandantul unităţii de elită Al-Qods, divizie a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, şi era destinat diverselor miliţii şiite din Irak, potrivit funcţionarilor americani, transmite EFE, conform Agerpres. Potrivit The Wall Street Journal, Soleimani recomanda în mesajul transmis grupărilor şiite din Irak să fie în stare de alertă pentru a răspunde unui eventual atac al SUA împotriva Siriei.  

Il vertice del G20, conclusosi oggi a San Pietroburgo, ha confermato tutte le divisioni della comunità internazionale sulla crisi siriana e, soprattutto, sull’intervento armato annunciato da Barack Obama. Divisione netta ma che secondo una nota degli Usa vedrebbe 11 paesi (Australia, Canada, Francia, Italia, Giappone, Repubblica di Corea, Arabia Saudita, Spagna, Turchia, Regno Unito e Stati Uniti d’America) a favore di una riposta forte dopo la condanna per l’uso delle armi. Ma le divisioni restano confermate anche dal faccia a faccia tra il presidente americano e il padrone di casa russo, Vladimir Putin, che alla fine una riunione bilaterale a margine dei lavori l’hanno avuta. Riunione breve, peraltro, non certo paragonabile a un summit vero e proprio come quello originariamente in agenda e poi cancellato per gli strascichi dell’Nsagate, e contraddistinta da perduranti «divergenze» sulla Siria: è stato lo stesso Putin a ribadirlo, pur definendo il colloquio con Obama, meno di mezz’ora, «amichevole e costruttivo». Putin ha poi avvertito che, qualora passassero davvero all’offensiva, gli Stati Uniti e i loro alleati «si porrebbero al di fuori del diritto», in quanto non si tratterebbe di auto-difesa e d’altra parte occorrerebbe la «preventiva approvazione del Consiglio di Sicurezza delle Nazioni Unite». La Russia, ha avvertito, se le cose andassero diversamente aiuterebbe Damasco, sebbene solo sul piano «umanitario». La contrapposizione tra i due schieramenti si è consumata anche sul piano strettamente numerico. Il confronto è stato aperto dal premier turco Recep Tayyip Erdogan, secondo cui tra i partecipanti al G20 i più sarebbero favorevoli all’intervento. Putin nella conferenza stampa conclusiva ha ribattuto con cifre opposte: solo Stati Uniti, Arabia Saudita, Turchia e Francia appoggerebbero un attacco anti-siriano, insieme ai governi di Gran Bretagna, il cui Parlamento ha però bocciato l’iniziativa, e Canada, che comunque ha da tempo fatto sapere che non vi parteciperebbe direttamente. Contrari, tra gli altri, Russia, Cina, Argentina, Brasile, India, Indonesia, Sudafrica e l’Italia, unica citata tra i Paesi occidentali, con in più il segretario generale dell’Onu, Ban Ki-moon. Immediata la contro-replica della Casa Bianca: undici Stati sui venti presenti a San Pietroburgo sarebbero pronti non solo a condannare l’attacco chimico del 21 agosto ma altresì a dare «una forte risposta internazionale» a Bashar al-Assad. La parola passa adesso al Congresso americano, che voterà sull’eventuale operazione anti-siriana la settimana prossima: ad affermarlo non è stato Obama bensì il francese Francois Hollande. L’americano ha anzi preferito sorvolare su come si comporterebbe qualora il Parlamento lo sconfessasse.  A San Pietroburgo a margine del summit del G20 è arrivato l’ennesimo monito del segretario generale dell’Onu, Ban Ki-moon, secondo il quale un’azione militare «avventata» in Siria potrebbe causare «serie e tragiche conseguenze» e portare a «a ulteriori violenze settarie», ha ammonito . Ban, che ha definito la crisi umanitaria in Siria «senza precedenti» nella storia recente - ha lanciato un appello alle grandi potenze perché mettano da parte le divergenze sul conflitto e prendano decisioni concertate per aiuti umanitari alla popolazione. Circa un terzo della popolazione che viveva in Siria prima del conflitto - rivelano dati Onu - è emigrata o è stata costretta a lasciare le proprie case nei due anni mezzo di rivolta contro il presidente Bashar al-Assad.  Ban Ki Moon ha incontrato oggi a margine del G20 di San Pietroburgo la cancelliera tedesca Angela Merkel, il presidente francese Francois Hollande con il suo ministro degli esteri Laurent Fabius e il premier turco Recep Tayyip Erdogan per discutere della crisi siriana. Il segretario generale Onu ha anche sottolineato l’urgenza di «evitare un’ulteriore militarizzazione del conflitto e di rinnovare, invece, la ricerca di una soluzione politica». «Il mondo deve fare qualsiasi cosa in suo potere per fermare la sofferenza del popolo siriano», ha aggiunto. 

La Bucureşti, marşul principal va începe la ora 19.00, după cum arată programul postat pe Facebook.

Proteste în toată ţara, duminică, faţă de proiectul Roşia Montană. Pe lângă Bucureşti, unde protestatarii se întâlnesc la Piaţa Universităţii, oamenii au mai ieşit în stradă la Cluj, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Bistriţa, Craiova, Turda, Suceava, Sfântu Gheorghe, Oradea. De asemenea, au anunţat că se mobilizează şi românii care trăiesc în mari capitale din Europa şi din lume.

La Bucureşti, marşul principal  va începe la ora 19.00, după cum arată programul postat pe Facebook.

Totodată, pe aceeaşi pagină de Facebook sunt enunţate şi obiectivele protestatarilor:
– să îi determine  pe parlamentari să îi vadă şi să voteze cu împotriva legii  privind exploatarea de la Roşia Montana.
– anularea contractului dintre Guvern şi RMGC;
– interzicerea mineritului pe baza de cianuri în Roşia Montană.
– includerea Roşiei Montane în patrimoniul Unesco.

Duminică este a opta zi de protest faţă de proiectul Roşia Montană în Capitală. Sâmbătă seară, protestatarii au ocupat Calea Dorobanţilor şi dreptul Televiziunii Române, fiind nemulţumiţi că televiziunea publică nu prezintă protestele lor.

Săptămâna trecută protestatarii au blocat zilnic în Capitală Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Regina Elisabeta, str. Academiei sau Calea Victoriei.

Protestele au început duminică, 1 septembrie, la fântâna de la Universitate, încheindu-se după zece ore, luni dimineaţă, în jurul orei 2.30. Câteva sute de manifestanţi au mers în marş spre Guvern, cerând stoparea proiectului minier de la Roşia Montană.

Protestatarii sunt nemulţumiţi de faptul că Guvernul a aprobat proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, proiect care a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei şi care a fost totuşi trimis în Parlament.