Datoria publica a Frantei, de 90% din PIB, este mai mare decat a Spaniei si se apropie de cea a Irlandei - Costurile cu forta de munca au crescut constant in ultimii peste zece ani, somajul a devenit cronic, iar un sfert dintre tineri nu au un loc de munca. Multe guverne europene se confrunta cu probleme asemanatoare, iar la alegerile recente din Spania, Portugalia si Irlanda au participat candidati care si-au declarat angajamentul pentru reforme si redresare. Nu si in Franta, unde candidatii prezidentiali, atunci cand nu ignora problemele economice, parca vor sa conduca o tara care exista numai in mintile stangistilor romantici. Nicolas Sarkozy, de orientare centru-dreapta, propune reducerea deficitului bugetar prin cresterea impozitelor, in numele solidaritatii. Pe langa majorarea impozitelor pe profit si pe venit si o suprataxa de 4% in cazul veniturilor ridicate, Sarkozy mai vrea o "taxa de exit" aplicabila cetatenilor francezi care se muta in strainatate, pentru a compensa veniturile pierdute de stat. Sarkozy propune si unele dintre reformele sustinute de toti liderii europeni, dar programul sau nu mai include nici macar promisiunile facute in 2007, nerespectate. Intr-un plan in 32 de puncte prezentat in aceasta luna, Sarkozy prezinta unele reforme destinate pietei muncii, dar multe propuneri sunt vagi, precum crearea "unei banci de tineri" pentru incurajarea angajarilor si promovarea limbii franceze si a valorilor Republicii.

FMI -Statele Unite ale Americii, principalul acţionar al FMI, au refuzat să plătească fie şi numai un singur dolar în plus.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este pe cale să-şi atingă obiectivul de majorare a resurselor sale cu cel puţin 400 miliarde de dolari, cu ocazia reuniunii miniştrilor de finanţe din ţările membre G20, potrivit Agerpres. "Printre rezultatele acestor reuniuni, ne aşteptăm ca forţa noastră de acţiune să fie mult mai mare", a declarat Christine Lagarde, directorul general al FMI, în deschiderea reuniunii de primăvară a FMI de la Washington. Jun Azumi, ministrul nipon al finanţelor, a estimat la rândul său, vineri, că este "foarte probabil" ca FMI să reuşească să-şi atingă obiectivul.Miniştrii finanţelor din cadrul G20 au început să discute vineri, după o primă cină de lucru de joi seara. Statele Unite ale Americii, principalul acţionar al FMI, au refuzat să plătească fie şi numai un singur dolar în plus. Poziţia inflexibilă a Washingtonului a determinat-o pe Christine Lagarde să-şi revizuiască în scădere ambiţiile sale iniţiale, după ce a estimat în ianuarie nevoile FMI la circa 600 de miliarde de dolari. Christine Lagarde, susţinută de europeni, doreşte să obţină în total cel puţin 400 de miliarde dolari. Ea poate deja conta pe aproximativ 320 de miliarde graţie angajamentului Japoniei, care oferă 60 de miliarde de dolari, al celor trei ţări scandinave (Suedia, Norvegia şi Danemarca), cu puţin peste 26 de miliarde, al sprijinului Poloniei, cu 8 miliarde, şi, în sfârşit, al celui al Elveţia şi altor ţări neidentificate, cu 26 de miliarde de dolari. Directorul general al FMI s-a arătat "dispus să lase chestiunea deschisă timp de câteva săptămâni, unele ţări având nevoie de mai mult timp pentru a obţine aprobarea" parlamentelor lor.

"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) constată cu îngrijorare că în urma publicării în Monitorul Oficial a Deciziilor cu nr. 223 şi 224 din data de 13.03.2012 ale Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti au fost asaltate cu cereri din partea pensionarilor prin care se solicită să le fie restituite sumele încasate cu titlu de CASS. În condiţiile în care la acest moment instanţele de judecată au de soluţionat un număr foarte mare de dosare, ceea ce afectează celeritatea desfăşurării proceselor, un nou val de litigii ar duce la blocarea activităţii la nivelul secţiilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă", se arată, astfel, într-un comunicat de duminică al UNJR. Prin măsurile "de ordin legislativ şi administrativ" solicitate Guvernului s-ar evita cheltuielile immense care vor fi generate de aceste litigii, precum şi blocarea activităţii instanţelor de judecată, consideră UNJR. "UNJR reaminteşte Guvernului României, şi în special ministrului justiţiei, domnul Cătălin Marian Predoiu, că este responsabil pentru asigurarea funcţionalităţii justiţiei ca serviciu public, astfel că este momentul să se implice activ în vederea identificării măsurilor necesare pentru gestionarea acestei situaţii, responsabilitatea Domniei Sale fiind deopotrivă faţă de cetăţenii pensionari cărora trebuie să le asigure respectarea drepturilor lor legale, cât şi faţă de sistemul judiciar, căruia trebuie să îi asigure condiţiile materiale şi logistice pentru a putea funcţiona în mod eficient", se mai arată în comunicat. UNJR solicită, de asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să îşi îndeplinească rolul de garant al independenţei justiţiei şi să acţioneze ferm în vederea evitării supraîncărcării până la blocaj a instanţelor de judecată. "Reamintim CSM că împarte cu Ministerul Justiţiei responsabilitatea pentru asigurarea funcţionalităţii sistemului judiciar, astfel încât este momentul să acţioneze concret în acest sens. În acest moment este nevoie nu de declaraţii incurajatoare sau de exerciţii de imagine, ci de măsuri urgente şi ferme pentru gestionarea acestei situaţii care poate deveni extrem de păgubitoare atât pentru cetăţeni cât şi pentru sistemul judiciar", subliniază UNJR.

Germania şi România au semnat...

Germania este cel mai important partener comercial al României şi, cu peste 18.000 de întreprinderi cu capital german, unul dintre cei mai mari investitori în această ţară, care au rămas fideli României şi în timpul crizei economice şi financiare. Legăturile cultural-istorice vechi de secole, strâns legate de prezenţa minorităţii germane în România, au constituit, la începutul anilor 90, un factor de legătură pentru prietenia noastră. Minoritatea germană din România este foarte activă în plan politic şi cultural. Rolul acesteia este adeseori definit metaforic ca o „punte" între ţările noastre. De aceea, România şi Germania depun împreună eforturi pentru păstrarea acestei culturi unice şi vechi de sute de ani. Tratatul de prietenie româno-german constituie baza în acest sens.Rădăcinile istorice ale cooperării noastre sunt solide, necesită însă o continuă investiţie în viitor. Dezvoltarea schimburilor academice şi parteneriatele între universităţi, prezenţa a peste 6.000 de studenţi români în Germania şi numărul crescând al studenţilor germani în România constituie un motiv de optimism. Exemplară este şi reforma în domeniul pregătirii profesionale, căreia România îi acordă, în prezent, o deosebită atenţie: sistemul german dual de pregătire este un model concret în acest sens. Companii germane contribuie decisiv la definirea normelor referitoare la formarea profesională şi la înfiinţarea de şcoli profesionale....Germania şi România au semnat, cu douăzeci de ani în urmă, „Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa". Obiectivul, formulat în preambulul Tratatului, „de a continua tradiţiile relaţiilor strinse dintre cele două ţări şi popoare şi de a le aşeza pe o bază nouă, orientată spre viitor, în spiritul cooperării prieteneşti" a fost atins în mare măsură şi constituie un exemplu pentru dezvoltarea unei Europe unite şi paşnice. Dorim să dezvoltam şi mai mult această cooperare.

Zona Euro - in proces de descompunere...???

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a cerut  liderilor Uniunii Europene să susţină direct băncile cu probleme financiare din cauza crizei datoriilor, prin intermediul fondurilor de stabilitate financiară, relatează Reuters.
Lagarde a afirmat că zona euro este epicentrul unui potenţial risc pentru redresarea economiei mondiale, care este "timidă şi fragilă", astfel încât este nevoie ca UE să folosească o parte din fondurile de stabilitate pentru susţinerea directă a băncilor vulnerabile.  Lagarde se aşteaptă la o suplimentare semnificativă a resurselor instituţiei financiare, pentru protejarea ţărilor de criza datoriilor suverane din zona euro.

Eurodeputata Renate Weber (PNL) a atras atenţia, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind "Aderarea UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", că "suntem astăzi în situaţia încălcării Tratatelor şi în mod special a articolului 6, care face ca o asemenea aderare să aibă caracter obligatoriu. Dosarul s-a blocat la Consiliu, ca urmare a obiecţiilor guvernului Marii Britanii şi parţial ale celui francez", potrivit unui comunicat remis redacţiei.
"Fac un apel către guvernul Marii Britanii să îşi modifice poziţia şi să lase UE să aplice obligaţiile prevăzute în Tratatul de la Lisabona - şi am încredere în colegii mei că vor face tot ce ţine de ei pentru a se asigura că acest lucru se va întâmpla" - a spus Renate Weber, coordonatoare din partea grupului politic ALDE în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE). 

Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei

Franța și Germania cer să poată restabili controlul la frontierele interne - Avertismenul lansat în campania electorală de președintele Nicolas Sarkozy privind retragerea Franței din acordul Schengen pare să se contureze din ce în ce mai mult. Potrivit unei scrisori comune, citate de AFP, Franţa şi Germania au reclamat posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună, în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen. Documentul la care face referire AFP este semnat de ministrul francez de interne, Claude Guéant, şi de cel german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi urmează să-și explice poziția în fața omologilor europeni, în cursul reuniunii prevăzute să se desfăşoare la 26 aprilie la Luxemburg. Cele două guverne reclamă ”posibilitatea, în ultimă instanţă, de a reintroduce controlul la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile' în cadrul acestui 'nou mecanism” integrat sub forma ”amendamentelor la codul de frontieră Schengen”.”'La finalul celor 30 de zile, Comisia Europeană va trebui să recomande Consiliului menţinerea sau întreruperea controlului la frontierele interne”, se mai precizează în document. Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei care, acuză ei, ”şi-a atribuit facultatea de a decide în ce priveşte reintroducerea temporară a controlului la frontiere în caz de ameninţare a securităţii sau ordinii publice”.