Autoritatile romane, Parlament si Guvern, au avut nevoie de trei ani ca sa puna in aplicare cea mai generoasa schema de sprijin din UE pentru producatorii de energie regenerabila. Cele mai intense lupte s-au dus cu reprezentantii Comisiei Europene care trebuiau convinsi ca este absolut necesara o astfel de schema pentru ca Romania sa-si poata atinge obiectivul national privind o pondere de 24% a energiei regenerabile in consumul final brut de energie la nivelul anului 2020. In urma insistentelor si argumentelor venite din partea Romaniei, Comisia a acceptat. Dupa un an si jumatate de la intrarea in vigoare, autoritatile romane se sucesc si constata ca sprijinul este mult prea generos si incarca prea mult factura la electricitate. Guvernul va aproba saptamana viitoare proiectul de OUG privind amanarea pana in 2017, incepand cu 1 iulie 2013, a acordarii unui numar de certificate verzi.

 

Ce tara urmeza sa mai fie delapidata : Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a vorbit joi, cu ocazia primei sale vizite la Ankara, despre "revigorarea" procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana, anunta AFP. "Scopul nostru comun este de a da un nou impuls procesului de aderare a Turciei. Vrem sa revigoram relatiile noastre in toate domeniile si subiectele legate de procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeana", a declarat Van Rompuy, la o conferinta de presa impreuna cu premierul Recep Erdogan. Liderul european a apreciat, de asemenea, reformele intreprinse de guvernul islamic-conservator turc, in special in domeniul drepturilor omului.  "Noi nu numai ca vrem sa aderam la UE pentru propriile noastre interese, dar dorim sa aducem si o contributie. Nu vom fi o povara", a completat premierul Turciei.

Romania : Ministrul Mediului, Rovana Plumb, citata de Agerpres."Este adevarat ca orice investitie trece prin furcile caudine ale standardelor de mediu. Nicio investitie nu se poate derula sau dezvolta in Romania fara sa fie autorizata din punct de vedere al standardelor de mediu privind protejarea lui si a cetatenilor. Daca nu se respecta standardele de mediu, nu se dau niciun fel de avize sau acorduri de mediu. Noi monitorizam toate aceasta problematica a exploatarii gazelor de sist, iar controlul se va face in mod profesionist pentru ca vorbim de un subiect sensibil", a spus Rovana Plumb. Aceasta a precizat ca nu poate vorbi de exploatarea gazelor de sist in Romania pana cand nu vor fi finalizate cercetarile si prospectiunile, precum si explorarea care se poate intinde pe o perioada de 5 ani.  "In primii doi ani sunt doar cercetari si prospectii prin care trebuie sa vedem daca exista potential din punct de vedere al existentei gazelor de sist. Partea de prospectiuni va dura pana in 2014. Din 2015 va urma o perioada de 5 ani in care incepe explorarea, insa partea de prospectiuni este decisiva. Numai dupa aceasta perioada de explorare discutam de exploatare. Vreau sa va asigur ca, daca nu se vor asigura standardele de mediu - care se vor regasi in baza unei proceduri ce va fi finalizata in decursul a cativa ani de zile de UE -, nu avem cum sa discutam in Romania despre exploatarea gazelor de sist", a subliniat ministrul Mediului.  Rovana Plumb considera ca este foarte importanta dezbaterea publica despre explorare, dar si informarea la nivel national pentru ca "in momentul de fata nu avem de ce sa vorbim de exploatare".  "Eu am propus ca legislatia in domeniul petrolului sa fie modificata la nivel national, dar si european, pentru ca Uniunea Europeana doreste sa-si asigure independenta energetica, iar Romania ca stat membru are o sansa unica de a-si asigura resursele naturale, dar nu cu orice risc. Valorificarea resurselor naturale trebuie sa se faca tinand cont de standardele inalte de mediu, indiferent de ce resursa naturala vorbim. Vom organiza dezbateri publice, la nivel national, in ceea ce priveste informarea privind explorarea pentru a nu exista niciun fel de teama in privinta tehnologiei utilizate, dar si la nivelul comunitatilor care au perimetre de explorare. (...) Nu se va face explorare pe zona de arie protejata", a mai mentionat oficialul MMSC.

Potrivit sursei citate, pe explorarea gazelor de sist nu exista la ora actuala niciun risc din punct de vedere al protectiei mediului pentru ca tehnologiile existente sunt prietenoase cu mediul, insa din punct de vedere al exploatarii va trebui modificata legislatia de mediu a UE.

Portughezii nu sunt fericiţi cu intervenţia troicii în Portugalia, potrivit unui sondaj realizat de Eurosondagem pentru Facultatea de Drept la Institutul European din Lisabona, care va fi făcut public pe 20 mai, scrie presseurop.eu. Aproape jumătate din portughezi cred că înţelegerea între guvern şi troică nu ar fi trebuit să fie semnată, faţă de doar 12 procente care sprijină acordul. 82,5% vor să renegocieze sau să pună capăt înţelegerii cu troica.

Preşedintel Aníbal Cavaco Silva îi va primi pe membrii Consiliului de Stat – corpul politic care sfătuieşte preşedinţia – pe 20 mai pentru a vorbi despre perioada “post-troică” şi despre reuniunea Consiliului European ce va avea loc în iunie.

Mişcarea “Que se lixe a troika” (“La dracu' cu troica”) a demarat un protest în faţa Palatului prezidenţial, pentru a-i cere lui Cavaco Silva “să-şi asume în sfârşit poziţia, să respecte constituţia şi să demită guvernul, care distruge viaţa portughezilor”. BERD a estimat în ianuarie că economia Europei de Est va înregistra o creştere de 3% în acest an, faţă de 2,6% anul trecut.

"Ultimele noastre prognoze luau în calcul o revenire a PIB în primul trimestru. Este extrem de dificil de spus dacă această presupunere a fost invalidată de episodul din Cipru sau nu", a afirmat Zettelmeyer. UE nu făcut suficient pentru a oferi asigurări că formula folosită în Cipru a fost o soluţie doar pentru acest caz, a spus economistul BERD. Chiar dacă salvarea Ciprului a cauzat îngrijorare pe pieţele financiare că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care să aibă nevoie de ajutor, fosta ţară iugoslavă ar putea evita un pachet financiar extern, "dacă guvernul face ce trebuie", a declarat Zettelmeyer. Băncile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependenţă majoră de depozitele mari.

Criza bancară europeană devine tot mai interesantă. Două bănci din Aus-tria au început să apară frecvent în ştirile agenţiilor de presă, însoţite de pierderile de miliarde de euro pe care le pot "genera" pentru bugetul statului.  Cele două bănci sunt Hypo Alpe-Adria-Bank şi Kommunalkredit, ambele naţionalizate în 2009, res-pectiv 2008, pe fondul unei crize majore de lichiditate. Fondurile injectate direct pentru recapitalizare, precum şi garanţiile guvernamentale acordate obligaţiunilor emise de cele două instituţii financiare, au fost acceptate, condiţionat, de Comisia Europeană. La un cincinal distanţă, adevărul despre situaţia celor două bănci este tot mai greu de ascuns. S-a dovedit că problema era, de fapt, de solvabilitate, iar programele de restructurare au întârziat să producă fondurile aşteptate din vânzarea activelor.   Acum "nimeni nu vrea să ajute Hypo Alpe-Adria", după cum scrie cotidianul financiar german Handelsblatt.
Dar cine este Hypo Alpe-Adria? Banca a fost înfiinţată în 1896 şi a rămas o instituţie financiară regională până la sfârşitul anilor "80, conform prezentării din raportul anual pentru 2012. Apoi au venit ambiţiile regionale şi cele internaţionale, care au determinat "o perioadă de creştere agresivă, fără limite de risc şi evaluări prea optimiste ale potenţialului, în condiţiile unor serioase deficienţe operaţionale la nivelul tuturor segmentelor băncii", după cum se mai precizează în raportul anual. La sfârşitul anului 2012, Hypo Alpe-Adria avea active totale de 33,8 miliarde de euro, din care 24,4 miliarde erau creditele acordate clienţilor. Principalele surse de finanţare erau obligaţiunile emise (14,8 miliarde de euro), depozitele clienţilor (8,4 miliarde) şi credite obţinute de la alte instituţii financiare (5,25 miliarde de euro).  Dar de ce trebuie ajutată Hypo Alpe-Adria? Deoarece Comisia Europeană presează guvernul de la Viena să ceară rambursarea imediată a ajutorului oferit băncii în urmă cu patru ani, iar aceasta ar determina falimentul instituţiei financiare, cu pierderi aferente de circa 16 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Austriei preluate de Bloomberg.

Constituirea unui depozit la Bank of Cyprus Româ­nia este posibilă, în continuare, deşi, de curând, clienţii băncii au fost în pericol să îşi piardă din bani, pe fondul crizei din Cipru.
Situaţia a fost salvată prin intervenţia Băncii Naţionale a României, care s-a implicat în negocieri pentru transferul către Marfin Bank al majorităţii depozitelor clienţilor, al unei părţi din portofoliul de credite şi garanţiile asociate, precum şi al altor lichidităţi, adică sub supraveghere autohtonă.
După tot scandalul, după toate explicaţiile şi tot efortul, nimeni nu avertizează posibilii clienţi noi ai sucursalei cipriote cu privire la riscurile la care se expun.
Este adevărat că şansele ca cineva să meargă să-şi pună bani la BoC sunt mici, mai ales că la nivelul publicului larg s-a înţeles că banca a fost preluată cu totul de Marfin.
Cu alte cuvinte, clienţii sunt tot pe cont propriu şi trebuie să fie vigilenţi la prevederile din contractele de depozit, la notele de subsol, la ştiri şi la avertismentele BNR.
Nu contează că nici măcar statul nu a fost în stare să facă asta, având în vedere că Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a avut un depozit de 100 de milioane de lei (circa 24 de milioane euro), la Bank of Cyprus (care a fost transferat în urmă cu trei săptămâni la Marfin Bank România).
De fapt, poate că acesta a fost norocul deponenţilor la BoC, salvaţi prin intervenţia BNR, de la taxarea depozitelor cu până la 60%.
La agenţia Dorobanţi din Capitală a instituţiei nu există la vedere niciun afiş care să informeze cu privire la faptul că depozitele sunt garantate în Cipru.
Funcţionarul din bancă ne-a oferit, fără informaţii suplimentare, lista cu depozitele pe care banca le oferă la momentul actual.
De pe site-ul BoC România, la categoria produselor de economisire, aflăm că orice potenţial client, care doreşte să îşi constituie un depozit la termen sau să deschidă un cont de economii, se poate încrede în instituţie, întrucât "produsele de economisire pentru persoane fizice de la Bank of Cyprus Sucursala România sunt alegerea potrivită. Conturile de economii şi depozitele la termen sunt garantate în conformitate cu Schema de Protecţie a Depozitelor elaborată de Central Bank of Cyprus, al cărei participant este şi Bank of Cyprus Public Co. Ltd".
Funcţionarul de la sucursala Dorobanţi nu ne-a informat cu privire la transferul BoC către Marfin Bank, oficializat pe 25 aprilie.
Totuşi, sunând la call center-ul sucursalei băncii cipriote aflăm: "Din data de 25 aprilie, o parte din activele şi pasivele Bank of Cyprus Sucursala România au fost transferate către Marfin Bank".
Agenţiile din ţară ale sucursalei autohtone a BoC au fost închise, singura deschisă rămânând cea din Bucureşti, de pe Calea Dorobanţilor. Cu toate acestea, contactele acestora au rămas prezente pe pliantele băncii, singura diferenţă constatată fiind numerele de telefon, toate având prefix de Bucureşti.(sursa : bursa.ro)

Germania: Coalitia condusa de Angela Merkel nu ar mai obtine majoritatea la viitoarele alegeri

Nici actuala coalitie guvernamentala de la Berlin, condusa de cancelarul Angela Merkel, si nici o posibila alianta intre Partidul Social-Democrat (SPD) si Verzi nu ar obtine majoritatea la alegerile parlamentare din luna septembrie, releva datele unui sondaj publicat vineri si preluat de agentia EFE, citata de Agerpres.
Astfel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU) impreuna cu Uniunea Crestin-Sociala (CSU) bavareza ar obtine, potrivit acestui sondaj, 41% din voturi. Un asemenea rezultat ar permite CDU/CSU sa formeze cel mai mare grup parlamentar, insa numarul de locuri din parlament ar fi insuficient pentru formarea unei coalitii guvernamentale, intrucat Partidul Liberal, celalalt partener al actualei coalitii, ar ramane in afara forului legislativ, fiind este cotat cu numai 4% din intentiile de vot, sub pragul electoral.
In acelasi sondaj, SPD a obtinut 29% din intentiile de vot, iar Verzii, potentialul aliat al acestei formatiuni, 13%.
Pentru Partidul de Stanga si-au manifestat optiunea 6% din cei intervievati, astfel ca acesta formatiune ar putea depasi pragul electoral si forma o viitoare coalitie cu SPD si Verzii. Totusi, o alianta cu Partidul de Stanga a fost pana in prezent respinsa de social-democrati si de ecologisti.