Comisia Europeană, în legătură cu Banca Centrală Europeană, estimează că necesarul brut de finanţare al Ciprului se ridică la 23 de miliarde de euro pe parcursul programului de trei ani, 2013-2016. Acest total include necesarul de recapitalizare pentru sectorul bancar, răscumpărarea datoriei care ajunge la maturitate, precum şi necesarul fiscal. Pe lângă impactul de 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, Cipru trebuie să genereze din vânzarea de active alte 1,8 miliarde de euro. Astfel, guvernul de la Nicosia va fi nevoit să obţină din privatizări 1 miliard de euro până în 2016 şi alte 400 de milioane de euro ulterior.

Statul trebuie să obţină şi 400 de milioane de euro din vânzarea "rezervei de aur în exces" de la banca centrală, se arată în evaluarea privind sustenabilitatea datoriei. Potrivit calculelor Financial Times, Cipru ar trebui să vândă 10 tone din cele 13,9 tone aflate în rezervele băncii centrale pentru a obţine suma vizată. Fondurile ar fi urmat să fie transferate către stat prin intermediul unei plăţi excepţionale a profitului obţinut din vânzare.

Banca centrală a Ciprului a negat, joi, vânzarea aurului din rezerve, însă ulterior un purtător de cuvânt al guvernului a admis că este o variantă luată în calcul. Cipru trebuie să crească şi taxe, precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, măsură care ar urma să aducă până la 600 de milioane de euro pe parcursul programului. Guvernul va încuraja investitorii locali (bănci, companii de asigurări şi companii de stat) să rostogolească obligaţiuni guvernamentale de până la 1 miliard de euro pe parcursul programului de finanţare cu zona euro şi FMI. O restructurare a termenilor împrumutului primit de Cipru de la Rusia în 2011, de 2,5 miliarde de euro, ar reduce costurile guvernului cu 100 de milioane de euro, se arată în raport.

Comisia Europeană estimează că economia Ciprului se va contracta cu 8,7% în acest an şi cu 3,9% anul următor, urmând să revină la o creştere modestă, de 1,1%, din 2015. Anul trecut, PIB al Ciprului a scăzut cu 2,4%.

Bank of Cyprus este prezentă în România printr-o sucursală supravegheată de banca centrală din Cipru. Depozitele constituite la Bank of Cyprus România sunt garantate de guvernul din Cipru până la pragul de 100.000 de euro. Laiki este prezentă în România prin subsidiara Marfin Bank România.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a intalnit luni, cu Oamenii de afaceri reuniti in nou-infiintata "Asociatia Forumul Investitorilor Autohtoni 2013", organizatie in care presedintele Interagro, Ioan Niculae, este unul dintre fondatorii asociatiei. Oamenii de afaceri prezenti la discutii au mentionat ca au propria lor strategie de reindustrializare, pe care o vor pune la dispozitia Ministerului Economiei si a Guvernului, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economei. Membrii noii asociatii au vorbit si despre problema cresterii preturilor la gazele naturale si a energiei electrice, aratand ca acestea afecteaza business-ul autohton.
In cadrul intalnirii, Varujan Vosganian a expus intentia Ministerului Economiei de a realiza, in acest an, cu consultarea industriasilor, a unei Strategii de Reindustrializare, invitand si "Asociatia Forumul Investitorilor Autohtoni 2013" sa contribuie la aceasta.

 

La intalnire au participat din partea antreprenorilor romani Ioan Niculae (PATROROM/INTERAGRO), Marius Opran (UGIR 1903), Vasile Turcu, Dumitru Constantin si Mihai Ivascu (CONPIROM), Spiros Vamvakas (STICEF), Sereny Aurica (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania), Constantin Chiriac (Patronatul Industriei de Celuloza si Hartie), Traian Carpen (Federatia patronatelor RECOMAT).

In asociatie sunt reprezentate companii romanesti precum Tiriac Holding, Ana Holding, CrisTim, Pambac Bacau, Romconstruct, Romenergo, Albalact, Class, Vincon, Armax Gaz Sibiu, Paralela 45, Raureni, Sanador, Bostina & Asociatii, Banca Carpatica, Electromontaj. Mentionam ca reprezentantii InterAgro, alaturi de cei ai asociatiei CONPIRON, cer cu insistenta autoritatilor romane amanarea liberalizarii preturilor la gaze.

Spania a inregistrat in 2012 un deficit public de 10,6% din PIB, cel mai ridicat din Zona Euro, potrivit datelor publicate luni de oficiul european de statistica si citate de AFP. O alta tara ca a ratat tinta de deficit bugetar anul trecut este Franta, dar agentia Reuters noteaza ca, pe ansamblu, situatia din zona euro s-a imbunatatit.La finele lui 2012, Romania (37,8%) se afla pe locul patru in clasamentul tarilor cu cea mai mica rata a datoriei guvernamentale in PIB, dupa Estonia, Estonia (10,1%), Bulgaria (18,5%) si Luxemburg.  Potrivit Eurostat, Romania a inregistrat in 2012 un deficit de 2,9% din PIB.  Deficitul inregistrat de Spania ia in calcul ajutorul furnizat de Madrid pentru recapitalizarea bancilor si este mult mai mare decat cifra de 6,7% promisa de guvernul condus de Mariano Rajoy si de cea de 6,3% negociata cu Comisia Europeana.
Franta a inregistrat un deficit public de 4,8%, dupa un deficit de 5,3% in 2011. Franta si Spania spera sa obtina o amanare de la Comisia Europeana in ceea ce priveste tintele de atingere a deficitelor. Parisul doreste un an plus pentru a reveni sub pragul de 3% cerut de tratatul de la Maastricht, respectiv 2014 in loc de 2013. La randul sau, guvernul lui Mariano Rajoy spera sa obtina o relaxare a obiectivului pentru 2013 pana la 6% si amanarea pana in 2015 sau 2016 a revenirii sub pragul de 3% din PIB. Programul de stabilitate pentru Spania, negociat cu Comisia Europeana, prevede aducerea deficitului public la 4,5% in 2013 si 2,8% in 2014.
Germania a afisat in 2012 un excedent public de 0,2%.
Comisia Europeana va prezenta in 3 mai previziunile pentru deficit, datorie si crestere pentru 2013 si 2014. Acestea se vor baza pe estimari si pe programele de stabilitate pentru cele 27 de tari membre si ar putea acorda mai multa flexibilitate unor state.
Decizia finala va interveni la publicarea recomandarilor macroeconomice ale Bruxelles, prevazuta pentru 29 mai.(sursa hotnews) 

Uniunea Europeană (UE) ar putea avea nevoie de modificarea tratatului, pentru crearea unei autorităţi unice de reglementare bancară, a declarat şeful Eurogroup, olandezul Jeroen Dijsselbloem, relatează sursele de presă.
Dijsselbloem a precizat că UE poate aplica cea mai mare parte a strategiei de uniune bancară în cadrul actualului tratat, însă ar putea fi nevoie de o modificare în cazul autorităţii de reglementare.
"Ştiu că putem pune în practică cel puţin 80-90% din proiect, iar decizia finală pentru o autoritate unică de reglementare bancară ar putea avea nevoie de o modificare de tratat", a declarat Dijsselbloem la Washington.
Banca Centrală Europeană şi Michel Barnier, comisarul UE pentru servicii financiare, au cerut înfiinţarea unei Autorităţi Europene de Reglementare care să intervină în cazul băncilor lovite de criză.
Barnier urmează să prezinte proiectul de lege în luna iunie.
Dijsselbloem a arătat că există o diferenţă de opinie în legătură cu autoritatea unică de reglementare, Germania solicitând modificarea tratatului, în timp ce Comisia Europeană consideră că există deja o bază legală.

Confuziile dosarului Kosovo. In privinta provinciei Kosovo, pozitia exprimata cu incapatanare de presedintele Traian Basescu in ultimii 5 ani de zile, pare lipsita de sens. Subiectul Kosovo revine in actualitate punand in evidenta stilul nebulos in care administratia Basescu a abordat acest subiect din 2007 si pana astazi. Presedintele nu a argumentat niciodata in mod clar si convingator optiunea Romaniei de a nu recunoaste independenta provinciei Kosovo, pentru care pledasera solidar SUA si cele mai influente state ale Uniunii Europene. In toamna anului 2007, presedintele Traian Basescu dadea asigurari ministrului de externe al Serbiei, Vuk Jeremic, ca va sustine cauza sarba. In ianuarie 2008, aflat in vizita la Belgrad, presedintele declara mult mai apasat ca sustine integritatea teritoriala a Serbiei, insistand in mod curios asupra gratuitatii gestului sau, scrie Deutsche Welle.

Cetatenia europeana poate fi si cumparata. Daca banii nu aduc neaparat fericirea, macar ofera detinatorilor sansa intrarii pe usa din dos in familia celor cu pasaport european. Ciprul este doar una din aceste cai laturalnice de acces intr-un spatiu rivnit. Uniunea Europeana stirneste sentimente contradictorii: este vorbita de rau, dar mai toti sunt bucurosi sa faca parte din tot mai numeroasa ei familie. Numarul cetatenilor cu pasaport european sporeste nu doar prin aderarea tarii lor la Uniune ci si prin darea de mina pe care unii dintre ei o au, fara a fi neaparat originari din statele membre. Ei isi pot cumpara cetatenia europeana, sau ea le poate fi acordata, ca rasplata sau despagubire. In acest din urma caz, Ciprul este adresa potrivita, informeaza Deutsche Welle.

FMI ar trebui sa "monitorizeze" efectele adverse ale planurilor anti-criza puse in practica de bancile centrale si sa se asigure ca aceste dispozitive nu provoaca, ca efect secundar, un "soc" in tarile emergente, a declarat sambata director general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde.
"Exista ingrijorari din ce in ce mai acute cu privire la impactul politicilor monetare neconventionale" care combina achizitii de active si rate ale dobanzilor apropiate de zero, a explicat Lagarde intr-un text ce stabileste ordinea de zi a institutiei.
Seful FMI, care marti i-a felicitat pe bancherii unitatilor centrale descriindu-i drept "eroi" ai crizei, considera ca aceste politici ar putea avea "efecte adverse", alimentand fluxurile de capital spre pietele emergente cu riscul de a perturba piata valutara si de a umfla pretul anumitor active.
Aceste efecte "ar trebui sa fie monitorizate", a precizat seful Fondului Monetar International care organizeaza saptamana acesta, la Washington, o reuniune generala.
Lagarde si-a exprimat totodata "preocuparea tot mai mare" privind terminarea actiunii acestor dispozitive, care se traduc prin injectarea a mii de miliarde de dolari in circuitul financiar.
"Multe tari in curs de dezvoltare sunt ingrijorate de posibilul soc pe care l-ar putea suferi sistemul lor financiar daca intrarile mari de capital s-ar diminua rapid", a adaugat ea.