Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei

Franța și Germania cer să poată restabili controlul la frontierele interne - Avertismenul lansat în campania electorală de președintele Nicolas Sarkozy privind retragerea Franței din acordul Schengen pare să se contureze din ce în ce mai mult. Potrivit unei scrisori comune, citate de AFP, Franţa şi Germania au reclamat posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună, în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen. Documentul la care face referire AFP este semnat de ministrul francez de interne, Claude Guéant, şi de cel german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi urmează să-și explice poziția în fața omologilor europeni, în cursul reuniunii prevăzute să se desfăşoare la 26 aprilie la Luxemburg. Cele două guverne reclamă ”posibilitatea, în ultimă instanţă, de a reintroduce controlul la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile' în cadrul acestui 'nou mecanism” integrat sub forma ”amendamentelor la codul de frontieră Schengen”.”'La finalul celor 30 de zile, Comisia Europeană va trebui să recomande Consiliului menţinerea sau întreruperea controlului la frontierele interne”, se mai precizează în document. Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei care, acuză ei, ”şi-a atribuit facultatea de a decide în ce priveşte reintroducerea temporară a controlului la frontiere în caz de ameninţare a securităţii sau ordinii publice”.

BUCURESTI - Presiunea ca Guvernul ROMANIEI  să rezolve problema despăgubirii foştilor proprietari spoliaţi de regimul comunist este atât de mare, încât Executivul a ajuns să ia în calcul chiar şi o variantă de lucru, declarată neconstituţională încă din 2008. CEDO a impus ca România să eficientizeze procesul de despăgubire, până la vară, iar plafonarea la 15% din valoarea reală a bunului, propusă de Guvern, a stârnit un val de nemulţumiri, iar juriştii au catalogat proiectul drept ruşinos şi discriminatoriu, prefigurând un val de procese contra statului. Astfel, guvernul a ajuns să analizeze varianta ca viitorul proiect de lege să prevadă restituirea în natură pentru dosarele deja depuse la Autoritatea Naţională Restituirea Proprietăţilor, cu stabilirea unui termen până la care mai pot fi depuse dosare care să fie soluţionate tot cu retrocedări în natură, potrivit Mediafax. Ministerul Justiţiei a fost mandatat să analizeze din punct de vedere juridic o soluţie pentru amendarea proiectului de lege în acest sens. Iniţial, proiectul prevedea eliminarea posibilităţii restituirii în natură. Înlocuirea restituirii în natură a proprietăţii confiscate de statul comunist cu despăgubirea în bani pentru cereri deja depuse a fost respinsă de Curtea Constituţională în 2008, într-un proces privind bunurile companiilor privatizate, cu argumentul că astfel sunt create discriminări şi legea este aplicată retroactiv, mai anunţă agenţia de presă: "Impunerea exclusiv a despăgubirilor în locul retrocedării în natură, variantă analizată în prezent de Guvern, nu a fost acceptată de către Curtea Constituţională (CC) printr-o decizie emisă încă din 2008, la acel moment arătându-se că toate persoanele care au depus cereri în termenul legal se află într-o situaţie juridică identică, şi anume au dobândit dreptul la restituirea în natură.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat: "Noua funcţie a lui Blejnar va fi confirmată sau nu de noul şef al ANAF. Noul şef ANAF încă nu poate face numiri în funcţie".
       
         * Update
Şerban Pop a fost numit şef al ANAF, în locul lui Blejnar.
Primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a semnat astăzi decizia de revocare a domnului Sorin Blejnar din funcţia de preşedinte şi decizia de numire a domnului Şerban Pop în locul acestuia.
Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, a demisionat astăzi.  Ultimatumul primului-ministru, Mihai-Răzvan Ungureanu, privind strângerea a 1,5% din PIB de către agenţia pe care o conducea, expirase astăzi, fără ca Blejnar să fi strâns această sumă....Blejnar a fost numit şef la Departamentul Controlului Marilor Averi.                             

Recesiunea Zonei Euro

 

Spania a reintrat oficial in recesiune in primul trimestru al acestui an, pentru a doua oara din 2009. Oricum, scurta perioada de expansiune a fost caracterizata de cresteri anemice. Deprecierea monedei euro este singura soluţie fezabilă pentru criza din zona euro, a declarat miercuri, 11 aprilie,într-o conferinţă la Banca Naţională a României (BNR), Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.‘Deprecierea monedei euro va stimula întreaga zonă euro faţă de restul lumii şi va ajuta ţările mai puţin performante din zona euro, prin efectele de amploare pe care le-ar implica. Aceasta nu este o soluţie pe termen lung, dar ar da timpul necesar pentru luarea unor măsuri care să ducă la creşterea productivităţii muncii’,a spus Croitoru. Cele mai bune soluţii sunt cele care ajută la ieşirea din criză fără a adânci recesiunea, a arătat Croitoru. Potrivit consilierului guvernatorului BNR, deprecierea euro ar fi stimulat exporturile şi ar fi redus importurile, diminuând deficitele externe pentru Portugalia, Spania, Irlanda si Grecia, concomitent cu reducerea surplusurilor comerciale ale Germaniei, Olandei sau altor state dezvoltate din nord. Acesta a mai arătat că nu deficitele bugetare au stat la baza actualei crize a datoriilor, ci deficitul de cont curent, criza zonei euro fiind mai degrabă una a balanţei de plăţi.

Datele anunţate de Banca Spaniei au împins costul de  asigurare a datoriilor ţării la un nou nivel record şi ar putea influenţa planurile guvernului de la Madrid de a vinde săptămâna următoare obligaţiuni.  În februarie, băncile spaniole au împrumutat 169,8 miliarde de Euro de la BCE.

BCE a împrumutat băncilor din zona euro aproximativ 1.000 de miliarde de euro prin două licitaţii în decembrie şi februarie. Chiar dacă programul de lichidităţi al BCE s-a dovedit un sprijin important pentru instituţiile de credit din Spania, finanţarea nu poate fi decât o rezolvare temporară a expunerii puternice pe piaţa imobiliară şi a declinului încrederii, consideră economiştii....Condiţiile de finanţare s-au îmbunătăţit ca urmare a lichidităţilor nelimitate oferite de BCE, dar nu tot ce străluceşte este aur. Lichiditatea ieftină şi nelimitată poate rezolva parţial problemele de lichiditate pe termen scurt, dar a te baza pe BCE pentru finanţare este, în opinia noastră, un model de afaceri discutabil, care pe termen lung impune un cost mai ridicat al capitalului", potrivit unei note către investitori a Exane BNP Paribas. Analiştii consideră că Spania a intrat deja în a doua recesiune din ultimii trei ani, în contextul recuperării dificile a economiei după prăbuşirea pieţei imobiliare în timpul crizei financiare din 2008. Guvernul a cerut băncilor să-şi consolideze nivelurile de capital, lovite puternic de criză. Vulnerabilitatea băncilor este, alături de îndatorarea ridicată a statului, printre principalii factori care ar putea forţa Spania să ceară ajutor european. Spania a revenit puternic în centrul crizei datoriilor suverane din Europa, ca urmare a încercărilor noului guvern de a convinge investitorii că îşi poate controla deficitul bugetar, iar băncile spaniole se pot refinanţa singure, fără ajutor de stat sau european.

Comisia Europeană nu finanţează şi nu cofinanţează construcţia de centrale nucleare noi în Uniunea Europeană, întrucât mixul energetic reprezintă alegerea exclusivă a statelor membre, atât timp cât ele îşi respectă ţintele în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, a declarat vineri un reprezentant al executivului comunitar, potrivit Agerpres.  ''Poziţia Comisiei nu s-a schimbat - activitatea nucleară este competenţa exclusivă a statelor membre. Dacă în viitor statele membre vor decide altfel, vom analiza atunci situaţia, dar în prezent aceasta este o competenţă exclusivă a ţărilor membre, pe care ele au dorit să o păstreze. În termeni generali, noi salutăm diferitele contribuţii ale statelor membre la dezbaterea despre viitorul energiei'', a spus Isaac Valero Ladron, purtător de cuvânt al comisarului european pentru acţiune climatică Connie Hedegaard.

El a răspuns astfel unor întrebări privind informaţiile apărute în presa europeană despre viitorul energiei nucleare. Cotidianul german Süddeutsche Zeitung a scris vineri că Franţa, Marea Britanie, Polonia şi Republica Cehă doresc ca Uniunea Europeană să subvenţioneze energia nucleară aşa cum este cazul celei eoliene sau solare.  Miniştrii europeni ai energiei şi mediului urmează să participe la o reuniune informală organizată în Danemarca în perioada 18-20 aprilie.