În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European urmează să aibă loc discuţii privind numirea unor persoane în posturi cheie ale instituţiilor europene. Potrivit programului publicat pe site-ul Consiliului European, discuţiile vor viza succesorul lui Herman Van Rompuy şi funcţia de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate, deţinută în prezent de Catherine Ashton.

Conform Articolului 15 din Tratatul Uniunii Europene, preşedintele Consiliului European este ales cu o majoritate calificată pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Herman Van Rompuy a devenit primul preşedinte al Consiliului European în noiembrie 2009 şi a fost reales în martie 2012. Mandatul său expiră la 1 decembrie 2014 astfel că belgianul a fost însărcinat să înceapă consultările cu şefii de stat şi de guvern în scopul găsirii celui mai bun candidat care să-i succeadă în acest post, se arată în comunicat.  Totodată, pe agenda Consiliului European se află chestiunea nominalizărilor pentru viitorul Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate.

Potrivit Art. 18 din Tratatul UE, şeful diplomaţiei europene este numit de Consiliul European, cu o majoritate calificată şi cu acordul preşedintelui Comisiei Europene.

Mandatul Înaltului Reprezentant este de 5 ani. Acesta deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CE. Catherine Ashton îşi va încheia mandatul la sfârşitul lunii octombrie. Pe de altă parte, marţi, creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European, relatează AFP. Juncker, desemnat la 27 iunie de către 26 dintre cei 28 de şefi de stat şi de guvern din cadrul UE, a obţinut 422 de voturi din totalul de 751. Statele membre UE trebuie să-şi desemneze în următoarea perioadă candidaţii pentru posturile de comisar european. Conform procedurii, nominalizările sunt trimise preşedintelui CE, care este responsabil cu distribuirea portofoliilor. Lista cu persoanele nominalizate este apoi adoptată în Consiliu. Componenţa Comisiei Europene va fi supusă apoi votului Parlamentului European

Romania a inregistrat o rata de absorbtie a fondurilor europene de numai 2,56 % in primele 6 luni ale anului 2014, in termeni de cereri de rambursare a cheltuieilor transmise de autoritati la Comisia Europeana. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, recunoaste oficial ca implementarea tuturor programelor operationale prin care Romania trage bani europeni inregistreaza sincope.
In prima jumatate a anului 2014, autoritatile romane au transmis la Bruxelles cereri de rambursare a cheltuielilor din proiectele pe fonduri structurale si de coeziune de circa 492 de milioane de euro, reprezentand doar 2,56 % din banii alocati tarii pe intreaga perioada de programare 2007-2013, conform datelor oficiale ale Ministerului Fondurilor Europene.
Din 2007 pana in 30 iunie 2014, tara a cerut de la Comisia Europeana 6,92 miliarde de euro, reprezentand 36,03% din totalul de 19,2 miliarde de euro alocati Romaniei.
In urma acestor cereri de rambursare Romania a primit de la Comisia Europeana, in perioada 2007-30 iunie 2014, suma de  6,79 miliarde de euro, reprezentand 35,36% din fondurile structuarel si de coeziune alocate tarii.
Aceasta inseamna ca Romania mai asteapta sa primeasca 130 de milioane de euro de la Bruxelles in baza cheltuielilor efecuate in proiectele europene derulate de diferiti beneficiari.
In total, in prima jumatate a anului 2014, Romania a incasat de la Comisia Europeana 1,7 miliarde de euro, insa din acesti bani 1,3 miliarde au venit din cereri de rambursare transmise la Bruxelles anul trecut.
Potrivit unor surse europene, cifrele Romaniei reflecta un avans greoi al procesarii documentelor in proiectele europene de catre autoritatile nationale.

Rezultatele slabe in absorbtia fondurilor europene in termeni de bani ceruti d ela Bruxelles au fost anticipate si de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

"In primele cinci luni ale acestui an, ceea ce am estimat se afla sub asteptarile pe care le-am avut initial, pentru ca sunt multe facturi care nu ajung inca la noi, din partea marilor companii de lucrari, in special la mediu si transport", a declarat el, in 15 iunie, potrivit Mediafax.

Dupa aproape o luna, ministrul Fondurilor Europene constata "in continuare sincope" la toate cele 7 programe operationale prin care tara atrage fonduri structurale si de coeziune.

"La nivelul tuturor programelor operationale se inregistreaza in continuare unele sincope in implementarea programelor, cauzate atat de modul in care a fost conceput intregul sistem de implementare, cat si de problemele de implementare din perioada 2009-2011", a declarat, miercuri, ministrul Teodorovici, intr-un comunicat remis HotNews.ro.

El da, insa, asigurari ca "tintele asumate de MFE pentru acest an vor fi indeplinite".

"Romania nu va pierde bani si va solicita rambursarea unei sume mai mari decat in anul 2013", promite ministrul Eugen Teodorovici.

Romania mai are la dispozitie un an si jumatate pentru a absorbi fonduri europene pentru perioada de programare 2007-2013.

In luna ianuarie, Comisia Europeana a avertizat Guvernul Romaniei ca tara va fi nevoita sa incheie proiectele europene din bani de la bugetul de stat si de la beneficiari, daca acestea nu vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2015.

Intr-o scrisoare din data de 8 ianuarie 2014, directoarea pentru afaceri bugetare din cadrul Directoratului General pentru Politica Regionala (DG REGIO) al Comisiei Europene, Vittoria Alliata di Villafranca, ii comunica ministrului roman al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca Romania trebuie sa depuna in anul 2014 noi proiecte, pentru a acoperi alocarile acordate Romaniei si neutilizate inca, pentru a nu pierde banii. Scrisoarea este transmisa in urma Intalnirii anuale cu autoritatile romane din 10 decembrie 2013.

Potrivit scrisorii intrate in posesia HotNews.ro, oficialul european avertizeaza Romania ca trebuie sa-si incheie pana la finele anului 2015 proiectele europene nou lansate sau deja adoptate. In caz contrar, Romania va fi obligata sa plateasca de la bugetul de stat si din banii beneficiarilor pentru terminarea proiectelor, pentru ca, altfel, Uniunea Europeana va retrage tarii si  banii europeni deja rambursati de Comisie in proiectele neterminate.

"Ambele parti (Comisia Europeana si Ministerul Fondurilor Europene - n.r.) au fost de acord ca in aceasta etapa a punerii in aplicare, riscul de a nu finaliza proiectele nou lansate sau deja adoptate pana la sfarsitul anului 2015 ar trebui sa fie gestionat cu atentie. In cazul proiectelor neterminate, beneficiarii si autoritatile romane ar trebui sa-si asume responsabilitatea (financiara) de a le finaliza, pentru a nu pierde finantarea UE deja rambursata. De aceea, fiecare proiect are nevoie de monitorizare atenta si de masuri corectoare", se arata in scrisoarea CE catre ministrul Teodorovici. 

Ponta, huiduit la arenele BNR - yessssssss

Victor Ponta, huiduit la arenele BNR. Ia sa ne imaginam ca premierul Emil Boc sau presedintele Traian Basescu erau huiduiti copios cum a fost Ponta la finala turneului de tenis de la Bucuresti castigata de Somona Halep. Nu aveam noi parte azi de dezbateri 48 de ore dupa eveniment? Asa, noroc cu pasiunea lui CTP pentru tenis. Doar CTP mai pune serios discutie corul de huiduieli, comparandu-l cu evenimente similare avandu-i protagonisti pe Nastase sau Geoana: "(...)Performanţa d-lui Ponta e superioară. El a fost huiduit şi fluierat aproape un minut în vreme ce stătea cuminte în lojă, doar la rostirea omagială a numelui său de către dl. Cosac, care acum probabil că îşi dă cu racheta în fluierul piciorului. Echivalentul în tenis al meciului politic pierdut de premier ar fi cam o „lăptăreasă” dublă, 0-6, 0-6. Au fost 5000 de spectatori, un eşantion deloc neglijabil pentru un sondaj, în majoritate tineri, care l-au respins aproape la unison pe cel ce se autoanunţă drept „cel mai tânăr preşedinte”.
In realitate, incidentul are o semnificatie mult mai profunda. Sfatuit de noii sai consilieri americani (a semnat intre timp contractul), liderul PSD cauta sa castige cat mai multe voturi de dreapta. Asa cum arata sondajele, cu un PSD cantonat in 40%, Ponta nu va trece de turul doi daca nu dizolca voturi din zona dreptei. Prin urmare, face tot ce poate. Asa se explica anuntul reducerii CAS (a scris bine Ioana Lupea pe tema asta in Adevarul), tot asa se explica vizita la EVZ unde a anuntat in primul rand ca Laura Codruta Kovesi este propunera lui la DNA si ca Basescu nu a sustinut-o (mesaj tot pentru publicul de dreapta, eu sunt marele sustinator al luptei anticoruptie) etc, etc.
Si tot din dorinta de  a seduce electorat de dreapta defileaza cu Tariceanu, il pune pe Catarama sa candideze, in fine, cauta sa ciuguleasca prin toate mijloacele voturi. Din fericire, schema asta cu marit bazinul electoral i-a spus-o de ceva timp Johnatan Powell, fostul director de cabinet a lui Tony Blair si de atunci tot incearca sa mute partidul mai spre dreapta fara prea mult succes. Publicul asta ceva mai educat il fluiera, pe ceilali ii cumpara sau pacaleste mai usor. Dovada la TV nu veti auzi mare lucru despre toate astea, ceea ce inca il ajuta sa se mentina la un scor bun in sondaje (Vezi INSCOP -ul comandat de Adevarul, CSOP-ul realizat la comanda PDL)

Criza cu care se confrunta una dintre cele mai mari banci din Portugalia si semnalele tot mai evidente cu privire la incetinirea ritmului cresterii economice in Europa au transmis unde de soc pe pietele financiare, provocand o scadere puternica a burselor si retrageri de capital catre regiuni considerate mai sigure.
Actiunile Banco Espirito Santo din Portugalia au fost suspendate de la tranzactionare dupa ce au cunoscut un declin de peste 17%, readucand in primplan ingrijorarile cu privire la soliditatea bancilor europene, scrie Telegraph.

Indicele STOXX al creditorilor europeni a ajuns la cel mai scazut nivel al anului ca urmare a crizei bancare din Bulgaria si a pierderilor de pana la 1,6 miliarde de euro anticipate de grupul austriac Erste Bank, din cauza majorarii provizioanelor in Ungaria si Romania. Randamentul pentru obligatiunile cu maturitate la zece ani ale Portugaliei au crescut cu 20 de puncte de baza joi, la 3,95%, cu efecte de contagiune asupra obligatiunilor Greciei, Spaniei si Italiei. Potrivit analistilor Capital Economics, aceste perturbari pe piata obligatiunilor confirma temerile cu privire la faptul ca uniunea bancara avuta in vedere la nivel european nu a reusit sa stabilizeze sistemul, iar liderii politici nu au facut prea multe pentru a slabi dependenta dintre banci si guverne.

"Banco Espirito Santo este mult prea mica pentru a avea un impact sistemic de una singura. Din august 2012, fondurile straine au investit 430 de miliarde de euro in actiunile europene si 230 de miliarde de euro in obligatiuni. Daca acestia considera ca redresarea Europei stagneaza, atunci ar putea retrage aceste investititii din nou", a spus Hans Redeker analist la Morgan Stanley. Conform datelor pentru luna mai, publicate joi, productia industriala a scazut cu 1,7% in Franta si cu 1,2% in Italia. In Germania a fost consemnata a treia luna consecutiva de declin, pe fondul recesiunii din Rusia si al vulnerabilitatii economice din China si Japonia. Jacques Cailloux, analist la Nomura, considera ca Europa a atins un punct de inflexiune.

"Ne aflam intr-un fel de 'japonizare' in Europa si nu cred ca vom iesi din aceasta situatie curand", a afirmat analistul.

Banca Centrala Europeana a redus sub zero ratele de dobanda la depozite si pregateste un program de finantare de 1 trilion de euro pentru bancile europene, disponibil de la sfarsitul acestui an, insa va fi nevoie de cateva luni pentru ca efectele acestor masuri sa fie vizibile in economia reala. La inceputul saptamanii, grupul Espirito Santo International, care detine un sfert din actiunile Banco Espirito Santo, a admis ca se confrunta cu "probleme materiale", dupa ce nu a reusit sa rascumpere obligatiuni pe termen scurt detinute la mai multi clienti. In pofida asigurarilor date de banca centrala a Portugaliei cu privire la "imunitatea" Banco Espirito Santo la problemele grupuluo, panica a cuprins pietele, ajungandu-se la suspendarea actiunilor bancii de la tranzactionare. Guvernul de la Lisabona a anuntat in luna mai a acestui an ca Portugalia va iesi din programul de asistenta financiara derulat cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala si ca nu va solicita o linie de credit preventiva.

Guvernul de la Budapesta vrea ca băncile să convertească în monedă locală credite ipotecare în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari, majoritatea fiind împrumuturi în franci elveţieni şi euro.

Antal Rogan a declarat pentru postul de televiziune HirTV că, în decembrie, băncile din Ungaria vor trebui să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută. Acesta nu a specificat la ce rată de schimb vor fi convertite creditele ipotecare, dar a declarat că Executivul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.

Vineri, acţiunile OTP Bank şi Erste Group au scăzut la bursă, după adoptarea noilor reglementări.

Creditele în valută, în principal în franci elveţieni, erau populare în Ungaria înaintea crizei financiare din 2008 însă, ulterior, s-au dovedit a fi păgubitoare după ce forintul ungar s-a depreciat, ceea ce a făcut mai scumpă rambursarea împrumuturilor.

Principalele bănci din Ungaria sunt OTP, K&H Bank, precum şi diviziile ungare ale băncilor austriece Raiffeisen şi Erste, băncii belgiene KBC, băncilor italiene Unicredit şi Intesa Sanpaolo, precum şi subsidiara băncii germane Bayerische Landesbank.

 

 

Ewald Nowotny, membru în consiliul director al Băncii Centrale Europene (BCE), a cerut astăzi Ungariei să fie atentă la necesităţile economiei sale când va "împovăra" băncile cu o nouă rundă de pierderi, inclusiv subsidiarele creditorilor austrieci, informează Bloomberg.
Nowotny (în acelaşi timp, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei - OeNB) a identificat Ungaria drept una dintre "zonele cu probleme" pentru creditorii austrieci, printre cei mai mari în fostele state comuniste din Europa.  Oficialul austriac a avertizat că această "expunere majoră" a creditorilor, incluzând Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG (RBI) şi UniCredit Bank Austria AG, ar putea face din Ungaria "o problemă mult mai sensibilă" chiar decât Ucraina. "Problemele sunt mai degrabă politice decât economice. Sperăm că Executivul de la Budapesta va înţelege că este în propriul său interes să aibă un sistem bancar solid", a mai spus Nowotny. Acţiunile Erste Group au scăzut astăzi cu 3% la bursa austriacă. Grupul estimează costuri de până la 300 milioane euro după aplicarea noilor reglementări. Săptămâna trecută, Erste avertiza că va înregistra pierderi-record în acest an, de până la 1,6 miliarde euro. La rândul ei, Raiffeisen a evaluat valoarea costurilor rezultate din noua legislaţie la 120-160 milioane euro. Bank Austria (divizia din Europa Centrală şi de Est a UniCredit) calculează încă impactul noii legislaţii, dar se aşteaptă să fie profitabilă în Ungaria anului 2014.  În ciuda acestor condiţii, Nowotny susţine: "Expansiunea băncilor austriece în Europa de Est, în state dintre care cele mai multe au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar înainte de Primul Război Mondial, este benefică pe termen lung. Încă mai cred că angajamentul creditorilor austrieci în Europa de Est este o poveste de succes. În toţi aceşti ani, băncile din Austria, per ansamblu, au fost profitabile în Europa Centrală şi de Est, ceea ce nu se poate spune despre alte regiuni de pe glob".
     Creditele în valută acordate de băncile austriece în regiune continuă să se ridice la peste 74 miliarde euro (101 miliarde dolari), dar instituţiile de credit încep să modifice această tendinţă, a explicat recent Ewald Nowotny.
     Pe de altă parte, în această săptămână, Andreas Ittner, adjunctul guvernatorului Nowotny, a dezminţit speculaţiile potrivit cărora ar fi mai bine dacă bănci precum Erste, Raiffeisen Bank International sau Bank Austria (divizie a UniCredit) ar părăsi regiunea.
Oficialul a adăugat: "Nu cred că a sosit momentul pentru majoritatea băncilor să ia în considerare astfel de scenarii; poate doar în puţine ţări. Din contră: în multe ţări, ratele de creştere ar urma să fie mai ridicate decât cele din Europa Occidentală".
Raportul de stabilitate financiară publicat de OeNB transmite că indicele de adecvare a capitalului la principalii trei creditori austrieci se ridică la 11,4%, în timp ce la competitorii europeni rata este de 13,6%, iar la cele active în Europa Centrală şi de Est se cifrează la 12,7%.  Andreas Ittner consideră că Erste Bank pare cea mai expusă dintre băncile austriece la măsurile ce urmează să fie adoptate în Ungaria, deşi susţine că impactul acestora nu va fi atât de sever ca deciziile similare adoptate de Budapesta în 2011.
În decembrie, băncile din Ungaria va trebui să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat sâmbătă preşedintele grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.
Parlamentul ungar a adoptat recent un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută. Banca Centrală estimează că iniţiativa legislativă ar putea provoca sectorului financiar costuri de 600-900 miliarde forinţi (2,6-3,9 miliarde dolari). Legea anulează practica folosirii unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor fi nevoite să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al OeNB. În plus, legea declară ilegală creşterea în mod unilateral a dobânzilor şi a comisioanelor din contractele de credit.  Băncile austriece (în special Bank Austria, Erste Group şi RBI) sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.(sursa bursa)