La început a fost negarea.... cine urmeaza??...Ce urmeaza ??

La început a fost negarea. Criza financiară declanşată de creditele subprime din SUA nu ar fi trebuit să se extindă în Europa, conform declaraţiilor oficiale din urmă cu câţiva ani. Sănătatea băncilor nici măcar nu a fost luată în considerare, la fel cum un default suveran din zona euro a fost considerat mult timp o blasfemie.  Ce repede trece timpul! Acum deciziile sau declaraţiile privind orizonturile de timp îndepărtate au o durată de viaţă similară elementului 118 din tabelul lui Mendeleev, care are o perioadă de înjumătăţire de 0,89 milisecunde.  Salvarea băncilor a trecut pe primul plan, din cauza legăturii simbiotice dintre acestea şi stat. "Pentru prima dată, am căzut de acord asupra unui bail-in semnificativ pentru protejarea contribuabililor", a declarat, după o nouă şedinţă maraton la miezul nopţii, Jeroen Dijsselbloem, ministrul de finanţe al Olandei şi preşedintele Eurogrupului.  Acelaşi Dijsselbloem ne asigura, în perioada jafului din Cipru, că ceea ce se întâmplă în insula mediteraneeană nu reprezintă un cadru de acţiune la nivel European. Şi, totuşi, cum sunt protejaţi contribuabilii, deoarece tot ei sunt şi "proprietari" ai depozitelor care vor fi confiscate parţial sau total? Să fie depozitele din sistemul bancar european constituite de extratereştri? "Uniunea Europeană a căzut de acord să forţeze investitorii şi pe cei cu economii consis¬tente să suporte costurile falimentelor bancare viitoare", scrie Reuters. Noul plan prevede că acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi deponenţii cu depozite de pes¬te 100.000 de euro vor fi nevoiţi să participe direct la salvarea băncilor. Mai mult, noile reglementări "pot afecta deponenţii germani la fel cum pot afecta oricare alt investitor din lume", conform unei declaraţii a ministrului de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble. Acesta a mai precizat că "avem nevoie de o cascadă clară a răspunderii: în primul rând acţionarii, apoi diferite categorii ale deţinătorilor de obligaţiuni şi apoi deponenţii - nu deponenţii asiguraţi, deoarece ei au fost excluşi totdeauna de legea europeană - apoi statele membre implicate, iar dacă statele nu pot, va urma fondul european de salvare", conform unei ştiri Bloomberg.  Nu este extraordinar faptul că "avem nevoie de o cascadă clară a răspunderii" în ceea ce priveşte creditorii băncilor, dar nu se aminteşte nimic şi despre o cascadă a răspunderii politice? Şi cât de europeni au devenit germanii, astfel încât să plătească fericiţi pentru falimentul unor bănci franceze sau austriece?  Reuters scrie că "noile reglementări distrug un tabu în Europa", referindu-se la conceptul inviolabilităţii depozitelor, deşi "ţările vor dispune de flexibilitate în deciziile de impunere a pierderilor asupra creditorilor băncilor". Oare la ce se referă această flexibilitate? Cumva la posibilitatea unor decizii arbitrare ale autorităţilor, în funcţie de naţionalitatea şi rasa deponenţilor? Nu! Nu este posibil aşa ceva într-o comunitate închegată în jurul sfintelor idealuri europene!  Un comentariu pe marginea articolului Reuters reflectă cel mai bine stadiul în care s-a ajuns: "democraţiile europene sunt acum, de drept, cleptocraţii". Poate că ar fi nevoie de un nou imn pentru UE, precum şi de un nou slogan: "Uniţi în jafuri şi-n simţiri!"  Pentru a elimina indignarea "europenilor" care se simt lezaţi de o astfel de afirmaţie, trebuie să amintim că problema uniunii bancare este departe de a fi rezolvată. Cancelarul austriac Werner Faymann a declarat, într-un interviu preluat de Reuters, că "înainte de alegerile generale din Germania, cancelarul Merkel nu va fi de acord cu o uniune bancară exhaustivă". Deci totul se reduce la înşelarea electoratului înaintea unor alegeri "democratice", urmate de decizii care nu mai au nimic de a face cu "voinţa" poporului.  Dacă germanii încă mai cred în iluzia rezistenţei în faţa crizei europene, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Franţa. Minstrul de finanţe Pierre Moscovici a ţinut să precizeze că "cererile Franţei, în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor europene pentru salvarea băncilor, au fost, de asemenea, acceptate". Este de înţeles nerăbdarea lui Mos¬covici, în condiţiile în care o analiză recentă de la Goldman Sachs pune două bănci franceze în fruntea listei instituţiilor financiare europene după cea mai slabă capitalizare. Raportul dintre active şi capital este de peste 35 în cazul Credit Agricole şi Natixis, conform analizei de la Goldman Sachs, iar primele două bănci germane, Deutsche Bank şi Commerzbank se află pe locurile patru şi şase în acest top al fragilităţii bancare. Dar, după cum ne-au obişnuit autorităţile europene, ultima decizie nu înseamnă aproape nimic. Nicolas Veron, expert financiar în cadrul institutului european de studii economice Bruegel, a declarat pentru Reuters că "este prematur să vorbim despre o concertare a eforturilor europene", deoarece "discuţiile importante despre modul în care se va face restructurarea încă nu au început". Ceea ce a început, însă, este construcţia unui sistem bine închegat de jefuire a europenilor, indiferent că fac sau nu parte din zona euro, în numele unui ideal care nu îi mai reprezintă. 

Nu mai avem o piaţă liberă. Preţul activelor financiare ale lumii a devenit jucăria băncilor centrale şi a fondurilor suverane ale câtorva puteri emergente.

Julian Callow de la Barclays spune că firma cumpără anual obligaţiuni ale statelor sigure, cotate AAA, în valoare de 1,8 trilioane de dolari, din totalul de 2 trilioane disponibile pe piaţă. Nu s-a mai întâmplat nicicând aşa ceva în vremurile moderne, poate chiar niciodată.

Rezerva Federală a Statelor Unite (pe scurt, Fed - n. trad.), Banca Angliei, Banca Japoniei şi altele deţin obligaţiuni în valoare de 10 trilioane de dolari. China, petro-puterile şi altele deţin alte 10 trilioane. În total, ele au investit 20 de trilioane de dolari, adică aproximativ echivalentul a 25% din PIB mondial. Ele sunt piaţa. De aceea aluziile Fed la reducerea graduală au devenit atât de nevralgice şi de aceea îi urmărim atenţi, cu toţii, pe chinezi, să întrezărim un indiciu privind politica lor.

Vom vedea mâine dacă Ben Bernanke, preşedintele Fed, va da vreun semn, după scandalurile de pe pieţe din ultimele trei săptămâni, atenuate de revoltele în cascadă din BRICS şi mini-BRICS; sau dacă va menţine cursul actual şi Fed va trece la reducerea graduală mai devreme. Investitorii cred că va da într-adevăr un semn, suficient să amâne ziua judecăţii cu alt ciclu investiţional de trei luni, ceea ce interesează fondurile de investiţii; şi dacă nu dă niciun semn, nu o va face pentru că economia îşi revine rapid. Poate că Bernanke va face din nou pe plac, ştiind că economia Statelor Unite nu a absorbit total şocul reducerilor fiscale, cele mai mari din ultima jumătate de veac. [...]

Nu ar trebui să fim surprinşi dacă Bernanke va vorbi pe un ton dur şi nu ar trebui să subestimăm implicaţiile, dacă o va face. Explicaţia a dat-o Jan Loeys, de la JP Morgan, într-o notă scrisă săptămâna trecută: "În ciclul actual, în care reducerea ratelor a fost însoţită de cumpărarea de active pe scară largă, sfârşitul perioadei banilor obţinuţi uşor este mai greu de stabilit. Sfârşitul regimului actual al banilor obţinuţi uşor va avea un impact mai mare decât precedentele. Experienţa ne-a învăţat că, cu cât durează aceste regimuri mai mult, cu atât se obişnuiesc mai mult pieţele cu ele şi devin dependente. Sfârşitul unui asemenea regim seamănă cu scuturatul unui pom, fără a şti cine sau ce va cădea." Brazilia, Africa de Sud şi Turcia au început deja să cadă. (sursele: capital, rador) 

Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană (UE) au decis ca recapitalizarea...

Deponenţii negarantaţi, buni de plată dacă banca are problem. Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană (UE) au decis ca recapitalizarea băncilor aflate în dificultate să fie suportată de acţionarii acestora, de deţinătorii de obligaţiuni, precum şi de persoanele care au depozite mai mari de 100.000 euro. Decizia, care, pentru a deveni lege, trebuie să fie agreată cu Parlamentul European, reprezintă un pas înainte către crearea unei uniuni bancare, notează presa internaţională.  Un acord final cu privire la mecanismul cunoscut sub numele de "bail-in" este o precondiţie pentru injectarea de capital în băncile cu probleme din fonduri comune de salvare. Dacă măsura va ajunge să fie aplicată, aceasta va afecta puternic relaţia dintre bănci şi deponenţi, consideră analistul economic Florin Cîţu. "Până de curând, depozitele erau privite ca având un grad ridicat de siguranţă. Acum, deponenţii negarantaţi pot ajunge în situaţia de a fi trataţi similar investitorilor şi creditorilor băncilor, luând parte la afacerea bancară", ne-a declarat domnia sa. O astfel de ipostază ar putea duce la o reticenţă în constituirea depozitelor bancare cu o valoare totală care depăşeşte 100.000 euro la o instituţie de credit, existând posibilitatea orientării clienţilor către instrumente mai lichide, explică Florin Cîţu. "Este prea devreme să spunem care vor fi efectele unei astfel de decizii, dar vom fi martorii unui exerciţiu interesant. Deponenţii vor alege, probabil, să îşi împartă resursele la mai multe bănci, pentru a se situa sub plafonul de 100.000 euro. Acest lucru ar putea să afecteze segmentul de private banking. De asemenea, atunci când o persoană va studia posibilitatea constituirii unui depozit, ar putea solicita mai multe informaţii cu privire la situaţia financiară a băncii respective, pentru a estima cât de sigur este plasamentul său", a adăugat economis¬tul.
În cazul în care depozitele bancare se vor diminua, ca urmare a măsurii agreate de miniştrii de finanţe din UE, acest lucru ar afecta negativ sistemul bancar, care ar fi lipsit de principala sa sursă de finanţare, subliniază Florin Cîţu.  Oficialii europeni au prezentat în termeni laudativi acordul, care ar putea să se aplice începând cu anul 2018. Ministrul de finanţe al Olandei, Jeroen Dijsselbloem, care este şi şeful grupului de miniştri de finanţe din zona euro (EUROGRUP), a afirmat că acesta se constituie într-un pas major pe drumul către crearea uniunii bancare şi îndepăratea de utilizarea fondurilor publice pentru recapitalizarea băncilor cu probleme. Şi Ewald Nowotny, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale Europene (BCE), susţine că acordul urmează să sporească încrederea în sistemul bancar şi că "înseamnă, de asemenea, că nu în toate situaţiile cetăţenii sunt cei care trebuie să plătească facturile, dacă există o problemă".  În timp ce depozitele mai mici de 100.000 euro sunt scutite de utilizarea la recapitalizarea băncilor, depozitele negarantate ale persoanelor fizice şi ale companiilor mici vor avea statut preferenţial în rândul instrumentelor care urmează să fie folosite pentru asigurarea resurselor financiare.  Înainte ca fondurile de rezoluţie să poată să fie utilizate, este nevoie ca procesul de "bail-in" să cuprindă 8% din valoarea pasivelor totale. Totodată, ţările au un spaţiu de manevră mai mare în efortul de a pune la adăpost anumiţi creditori, în circumstanţe definite. Autorităţile europene nu sunt primele care doresc utilizarea de pasive pentru recapitalizarea băncilor cu probleme, proiectul de buget pentru acest an al guvernului canadian şi rezoluţia "băncii deschise" (open bank resolution) a Băncii Centrale a Noii Zeelande conţinând prevederi similare.   sursa hotnews (ALEXANDRU SÂRBU)

BNR - placa rulanta a derularii spagilor Europenilor de la Bruxelles

Leul se tranzactiona joi cu circa 30 de minute inaintea cotatiei oficiale a BNR la un curs de 4,44/eur. Sesiunea de miercuri a fost foarte asemanatoare cu cea precedenta, leul intarindu-se pe volume foarte mari, evolutie care inca o data nu a fost reflectata de lipsa de tendinta din pietele regionale, unde si tranzactiile au fost mai reduse decat de obicei. Noutatea vine insa din faptul ca leul a fost apreciat la un moment dat cu 1,6%, insa nu a pastrat decat jumatate din acest avans pana la finalul zilei", se arata intr-un raport al economistilor ING. "Date fiind volumele mari (care, conform indiciilor, sunt depasite doar de cele din Octombrie 2008), credem ca miscarea a fost dictata de platile licentelor telecom si totodata, ca ajustarea avansului initial este rezultatul interventiilor bancii centrale", se mai arata in raport. Interventii valutare realizate cu scopul de a reduce volatilitatea par a se inscrie intr-un scenariu plauzibil, intrucat, la un moment dat, leul se apreciase cu circa 3% in ultimele doua sedinte. Daca temerile noastre legate de interventii sunt sustinute si de realitate, credem ca cea mai mare parte a impulsului dat de platile licentelor telecom s-a disipat deja. De aceea, dar si fiindca sentimentul din pietele europene este usor negativ, prognozam ca leul va pierde usor teren azi.
Intr-o alta nota, Acordul Stand-By cu titlu preventiv s-a incheiat cu succes dupa doi ani. Aceasta stire nu a influentat vizibil pietele, confirmand astfel ca nu a constituit o surpriza. Insa raportul final pozitiv al FMI este din pacate umbrit de faptul ca Romania a avut nevoie de trei derogari de la criteriile de performata (pentru activele externe nete ale BNR, balanta fiscala guvernamentala si arierate). Acesta sugereaza faptul ca negocierile pentru un urmator nou acord par usor mai dificile decat inainte de acest anunt.  Ratele ON au crescut ieri, posibil pe fondul evenimentului mai putin obisnuit al platilor licentelor telecom catre trezoreria statului. Totusi, cele 20pb in cresteri ale ratelor ON pana la 5% ieri nu au avut ecou in ratele pentru
scadente mai indepartate de pe curba FX swap. Acestea sugereaza ca presiunea pe finantare este de asteptat sa fie temporara, fapt ce ar fi putut ajuta totodata la corectia de 2-3pb a cresterilor din sedinta precedenta pentru randamentele titlurilor de stat in lei. (Sursa DP- HotNews)

Carne de tun - Serbia si Turcia trebuie delapidate !!!

Uniunea Europeana a recomandat marti deschiderea negocierilor cu Serbia in vederea aderarii, o perspectiva care a devenit posibila dupa recentul acord privind normalizarea relatiilor cu Kosovo, a anuntat comisarul insarcinat cu Extinderea, Stefan Fule, citat de AFP. Aceasta recomandare va fi supusa aprobarii sefilor de stat si de guvern ai UE, care vor lua decizia oficiala in cadrul summitului de joi si vineri, la Bruxelles.  Acestia vor trebui apoi sa decida o data pentru deschiderea negocierilor, care ar putea fi sfarsitul acestui an sau inceputul lui 2014, potrivit unor surse diplomatice.
Liderii europeni s-ar putea pronunta de asemenea si pentru deschiderea, in paralel, a negocierilor pentru incheierea unui "acor de asociere si stabilizare" cu Kosovo, fosta provincie sarba care si-a proclamat independenta in 2008. Acest acord este considerat o prima etapa in vederea unei eventuale candidaturi la UE.
Aceasta dubla decizie a devenit posibila dupa recenta semnare, sub egida UE, a unui acord de normalizare a relatiilor dintre Belgrad si Pristina, dupa luni de dificile si intense negocieri.
"Serbia a facut tot ce era necesar pentru a deveni un membru al familiei europene", a reactionat presedintele sarb, Tomislav Nikolic. "Sunt convins ca UE va oferi Serbiei o sansa istorica" de a adera "cu demnitate", a adaugat el.Serbia ar urma sa beneficieze de deschiderea oficiala a negocierilor de aderare cu trei zile inainte ca vecina sa, Croatia, sa devina al 28-lea membru al familiei europene, in 1 iulie.

Un număr de 1.164 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna mai, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 7.100 de dosare de insolvenţă, cu 4,5% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), transmite Mediafax. Numărul de insolvenţe este mai redus faţă de cel din luna mai (1.460). În intervalul ianuarie-mai 2012, 7.427 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. În Braşov, Dolj şi Bucureşti au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni, cu 729 (în creştere cu 63,1% faţă de 2012), 629 (+38%), 554 (-3,3%) decât în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 15 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată.  Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.200 intrând în insolvenţă, dar şicele din industria prelucrătoare - 848 şi construcţii - 928. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2012. La sfârşitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăţi, în scădere cu 16,2% faţă de anul trecut.

Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 16.756, în creştere cu 11,95% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (5.754) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.087).

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.

Asa le trebuie - ce au cautat in mizeria asta numita UE ? ...ce cauta in zona Euro ? TREBUIE SA SCAPE DE UE CIT DE REPEDE!

Insolvenţa Alpine, anunţată miercuri, a împovărat statul austriac cu pierderi din cauza garanţiilor acordate companiei şi pune în pericol 5.000 de locuri de muncă - New York Times.   "În astfel de perioade, întrucât criza este departe de a se fi încheiat, trebuie să menţinem o politică hotărâtă şi să luptăm pentru fiecare loc de muncă. Vom creşte investiţiile în economie cu 500 de milioane de euro, la 5 miliarde de euro", a declarat cancelarul Werner Faymann.  Suplimentarea cheltuielilor se va face utilizând diverse fonduri de rezervă şi va viza asigurarea de locuinţe sociale, sprijin pentru îngrijirea copiilor, extinderea reţelei de cale ferată şi siguranţa tunelurilor din ţară.  Austria are cel mai redus şomaj din UE.  Alpine Holding este deţinută de Fomento de Construcciones&Contratas (FCC), cea mai mare companie de construcţii de Spania.  Alpine Bau are datorii de 2,56 miliarde de euro. Nivelul obligaţiilor financiare este mai mare decât cel al grupului industrial A-Tec Industries, în 2010, şi al companiei de retail Konsum din 1995, intrate şi ele în insolvenţă. Astfel, insolvenţa Alpine este cea mai mare din istoria postbelică a Austriei, a declarat Hans-Georg Kantner, purtător de cuvânt al asociaţiei de protejare a creditorilor Kreditschutzverband von 1870.  Alpine Bau a depus un plan de restructurare prin care diviziile viabile vor continua să funcţioneze, urmând să fie salvate 4.600 din 6.500 de locuri de muncă, iar restul grupului va fi vândut sau închis.  Potrivit planului, care trebuie aprobat de un administrator special numit de Curtea Comercială, grupul va plăti creditorilor circa 20% din datorii, în următorii doi ani.