Halucinant ! Ceea ce parea in urma cu o luna o noua sansa la viata s-a transfomat intr-un cosmar pentru omul de afaceri britanic John Moore, 57 de ani. Moore efectuase un transplant cardiac la clinica “All Saints” din Londra, inima provenind de la un donator din Romania. Operatia a fost caracterizata de medici ca o reusita iar pacientul si-a revenit spectaculos. Dar odata ajuns acasa, omul a inceput sa se comporte straniu: nu manca decat graunte, dormea in picioare si refuza sa paraseasca grajdul proprietatii. Asa s-a descoperit ca inima nu era de om, ci de cal. Interogati de reporterii nostri, reprezentantii autoritatilor romane implicate au declarat ca organul fusese etichetat corect, doar ca numele MURGU DOREL a fost interpretat gresit: inima nu provenea de la un tinar de treizeci de ani numit Dorel Murgu, ci de la un murg batran si orb, pe nume Dorel, lovit de tren in dreptul unei localitati obscure pe nume Bolintin Valley. Politiile din cele doua tari au deschis o ancheta. (Daily Mail)-----------------------MAI AFLAM CA LA PLAFAR SE DESFASOARA O AMPLA ANCHETA DEOARECE S-AU VANDUT 50 DE TONE DE CEAI COADA SORICELULUI CARE LA ANALIZE S-A DOVEDIT A FI COADA CALULUI.
sâmbătă, 16 martie 2013
Prostiile Guvernului Romaniei
*Guvernul nu a decis, încă, Transferul Transelectrica şi Transgaz la Ministerul Finanţelor nu a fost decis, încă, de Executiv, susţin surse guvernamentale. De dimineaţă, circulă intens zvonul că trecerea celor două companii din surbordinea Ministerului Economiei la cel de finanţe ar fi fost inclus într-o anexă la hotărârea privind organizarea Ministerului Finanţelor, adoptată, ieri, de Guvern.
Surse guvernamentale susţin că transferul comopaniilor va avea loc în perioada următoare.
---
*Schimbări în Consiliul de Supraveghere
Consiliul de Supraveghere al Transelectrica are noi membrii, în urma deciziei de astăzi a acţionarilor. Potrivit unor surse din companie, noii membrii sunt Andrei Maioreanu, Radu Puchiu (consilier al premierului Victor Ponta), Costin Gheorghe (expert independent IT) şi Andrei Pogonaru.
Din vechiul Consiliu rămân pe poziţii Dumitru Pârvulescu, Ovidiu Artolopescu şi Radu Bugică (reprezentant Fondul Proprietatea), mai afirmă sursele noastre.
Dumitru Pârvulescu şi Ovidiu Artolopescu au fost numiţi în Consiliul de Supraveghere de Daniel Chiţoiu, pe vremea când era ministru al Economiei. Transelectrica şi Transgaz vor trece din subordinea Ministerului Economiei în cea a Ministerului Finanţelor, a hotărât aseară, Executivul, susţin surse apropiate situaţiei.
Astfel, autorităţile noastre vor să ducă la îndeplinire o prevedere a legislaţiei europene care stipulează trecerea transportatorilor de energie şi gaze în subordinea unui proprietar diferit de cel care controlează producţia. Ziarul BURSA a publicat în exclusivitate informaţia despre transferul celor două companii încă din 11 ianuarie.
Surse guvernamentale susţin că transferul comopaniilor va avea loc în perioada următoare.
---
*Schimbări în Consiliul de Supraveghere
Consiliul de Supraveghere al Transelectrica are noi membrii, în urma deciziei de astăzi a acţionarilor. Potrivit unor surse din companie, noii membrii sunt Andrei Maioreanu, Radu Puchiu (consilier al premierului Victor Ponta), Costin Gheorghe (expert independent IT) şi Andrei Pogonaru.
Din vechiul Consiliu rămân pe poziţii Dumitru Pârvulescu, Ovidiu Artolopescu şi Radu Bugică (reprezentant Fondul Proprietatea), mai afirmă sursele noastre.
Dumitru Pârvulescu şi Ovidiu Artolopescu au fost numiţi în Consiliul de Supraveghere de Daniel Chiţoiu, pe vremea când era ministru al Economiei. Transelectrica şi Transgaz vor trece din subordinea Ministerului Economiei în cea a Ministerului Finanţelor, a hotărât aseară, Executivul, susţin surse apropiate situaţiei.
Astfel, autorităţile noastre vor să ducă la îndeplinire o prevedere a legislaţiei europene care stipulează trecerea transportatorilor de energie şi gaze în subordinea unui proprietar diferit de cel care controlează producţia. Ziarul BURSA a publicat în exclusivitate informaţia despre transferul celor două companii încă din 11 ianuarie.
vineri, 15 martie 2013
speculatiile din presa
Un cardinal umil şi simplu, însă un iezuit care nu a denunţat ororile
dictaturilor latino sprijinite de SUA, ales papă chiar la debutul procesului
Operaţiunii Condor la Buenos Aires, chiar înaintea tranziţiei Cubei către
pro-americanism şi doar cu o zi înainte de alegrea preşedintelui Chinei, care a
trecut astfel neobservată
Alegerea unui papa dintre cardinalii Americii Latine, casa celei mai mari
comunităţi catolice din lume, este un gest simbolic. Alegerea unui papă ce
provine dintr-o zona în care catolicismul este tot mai mult concurat de
protestantism şi prozelitismul evanghelic de sorginte nord-americană este un
gest pragmatic, iar la această se adaugă încercarea Vaticanului de a acordă
atenţie marilor economii emergente. Însă presa internaţională nu consideră că
doar aceste elemente au fost fundamentale pentru alegerea papei Francisc I.
Operaţiunea Condor, CIA şi Biserică Catolică
Când junta militară care a venit la putere în 1976 în Argentina a început
represiunea sângeroasă împotriva opozanţilor, Jorge Mario Bergoglio era cel mai
înalt prelat iezuit din ţară. Fusese numit Provincial al Ordinului Iezuit cu
patru ani înainte, la numai 36 de ani. Anii săi în fruntea iezuiţilor au coincis
cu cele mai negre momente ale operaţiunii Condor, iniţiată de dictaturile de
dreapta latino-americane împotriva opozanţilor, cu sprijinul CIA şi al
administraţiei Nixon, cu Henry Kissinger şi David Rockefeller jucând un rol
major.
Pe 5 martie a început la Buenos Aires procesul a 25 de personalităţi
implicate în valul de masacre care au costat viaţa a 50.000 de oameni şi
dispariţia altor 30.000, închiderea a jumătate de milion de latino-americani şi
torturarea a sute de mii. Printre cei judecaţi, fostul dictator argentinian
(1976-1981) Jorge Rafael Videla. Procesul poate duce la dezvăluiri despre
implicarea SUA şi despre crime până acum necunoscute. La o săptămână de la
începerea procesului (ce ar putea dura doi ani), a fost ales papă iezuitul Jorge
Mario Bergoglio...
Jorge Mario Bergoglio şi iezuiţii torturaţi
Junta condusă de generalul Jorge Videla a fost responsabilă pentru nenumărate
asasinate, inclusiv pentru uciderea mai multor preoţi, călugări şi călugăriţe,
imediat după înlăturarea de la putere a Isabelei Peron, în 1976. În 1985, la
patru ani după ce a părăsit puterea, Videla a fost condamnat la închisoare pe
viaţă. Regimul militar a luat sfârşit după pierderea războiului pentru insulele
Malvine cu Marea Britanie, în 1983.
Videla a avut însă o relaţie bună cu iezuitul Jorge Mario Bergoglio în anii
“războiului murdar” din Argentina. În 2005, avocata Myriam Bregman a făcut o
plângere împotriva lui Bergoglio, acuzandu-l că ar fi implicat în răpirea a doi
preoţi iezuiţi, în 1976. “Dio Mio”, titra, joi, cotidinaul argentinian “12
Pagina”, cu referire la alegerea papei Francisc I. Ziarul aduce aminte de modul
în care Bergoglio i-a demis pe preoţii Orlando Yorio şi Francisco Jalics, cu
care a avut mai multe controverse legate de relatioa iezuiţilor cu junta
militară. La scurt timp, cei doi au fost răpiţi şi eliberaţi după cinci luni de
tortură şi interogatorii.
Bergoglio a invocat în 2005 dreptul prevăzut de legea argentiniană de a nu
apărea în faţa instanţei. El a depus mărturie abia în 2010. Yorio l-a acuzat
atunci pe actualul papă că l-a dat pe mâna echipelor morţii prin faptul că nu a
explicat liderilor juntei că el, mai-marele iezuiţilor argentinieni sprijină
activitatea preoţilor.
În Argentina, aproape întregul cler catolic superior era de partea juntei
militare. “Chiar declaraţiile lui Bergoglio arăta că oficialii bisericii ştiau
de la injceput despre torturi şi crime, dar chiar şi aşa au sprijinit junta în
mod public. Dictatura nu ar fi putut acţionă aşa fără acest sprijin esenţial”,
spunea, în 2005, avocata Bregman, citată de Los Angeles Times.
Un papă ostil Argentinei care naţionalizează petrolul
Un alt aspect important legat de cardinalul Bergoglio tinme de relaţia să
foarte rece cu ultimii preşedinţi ai Argentinei, Nestor Kirchner şi Cristina
Kirchner. Actuala preşedintă s-a lansat în decizii ce au nemulţumit Wall
Street-ul şi City-ul londonez: a naţionalizat compania petrolieră naţională şi
relansat pretenţii teritorioale asupra Malvinelor şi a resurselor de
hidrocarburi descoperite în apele arhipelagului.
Actualul papă are însă relaţii bune cu actuală opoziţie din Argentina.
Gabriela Michetti, lidera partidului de dreapta Propunerea Republicană şi Elisa
Carrio, principala rivală a Cristinei Kirchner la prezidenţialele din 2007, au
fost cele mai voclae în a-şi exprimă bucuria pentru alegerea papei.
Cardinalul Bergoglio a susţinut tacit un regim în care Argentina a adoptat un
model economic neoliberal, cu îngheţarea salariilor, privatizări masive şi
implicarea companiilor americane pe scară largă. Alegerea să că papa vine
într-un moment în care regimurile de stânga se încăpăţânează să rămână la putere
în Ecuador, Bolivia, Venezuela, Cubă.
Un papă pentru tranziţia către Cuba şi Venezuela
“democratizate”
Alegerea papei argentinian în momentul în care capul de pod al Rusiei în
Venezuela este şubrezit de moartea preşedintelui Hugo Chavez şi în care
sfârşitul regimului Castro este o chestiune de timp poate fi o strategie prin
care Vaticanul va încercă, prin imensă putere pe care i-o da religiozitatea
latino-americanilor, să îndrepte aceste state către o tranziţie spre poziţii
pro-americane.
Biserica Catolică se pregăteşte deja pentru o Cubă post-Castro, sprijinind
actualul guvern de la Havana în liberalizarea economiei şi încurajarea micilor
afaceri şi anticipând un parcurs al tranziţiei asemănător cu cel din Rusia, cu
membrii regimului castrist transformandu-se în oligarhi ai turismului, energiei,
comerţului exterior. Este o teză susţinută în Foreign Affair de Victor
Gaetan...De altfel, aceasta este şi esenţa unei telegrame publicată de WikiLeaks, trimisă de ambasadorul SUA
la Vatican în 2007. Textul aici.
Fonduri pentru ONG-urile securistilor autohtoni ...
Innovation Norway, agenţie a statului norvegian responsabilă pentru administrarea de fonduri publice oferite de acesta, a lansat programul de aplicaţii pentru proiecte care doresc să obţină finanţare prin intermediul programului "Inovare în Industria Verde România". Suma disponibilă care poate fi accesată este de 21.623.200 euro. Obiectivul programului este de a creşte competitivitatea companiilor cu activitate prietenoasă cu mediul înconjurător, prin "ecologizarea" unor industrii existente şi prin stimularea inovaţiei şi a antreprenoriatului "verde". Activităţile eligibile pentru finanţare sunt cele de dezvoltare şi implementare de, investiţii în şi training cu privire la tehnologii prietenoase cu mediul înconjurător, producţie de bunuri şi servicii nepoluante, reducere şi refolosire a deşeurilor, precum şi iniţiative de creştere a eficienţei energetice şi a utilizării resurselor regenerabile, inclusiv cele energetice, în operaţiunile zilnice ale companiilor.
Innovation Norway alocă suma disponibilă prin intermediul a trei scheme de finanţare. Prima dintre acestea este Schema de Finanţare a Proiectelor Individuale, căreia i s-au alocat 19.408.200 euro. Grupul ţintă îl reprezintă companii private din ţara noastră, care pot accesa între 200.000 euro şi 1,5 milioane euro. Cea de a doua schemă este cea de Subvenţii Mici, care se adresează Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) şi organizaţiilor non-guvernamentale (ONG) implicate în proiecte afaceri care presupun inovaţie ecologică în regiuni mai puţin dezvoltate ale ţării. Bugetul alocat este de două milioane euro, iar aplicanţii pot solicita între 50.000 şi 200.000 euro. Termenul limită de aplicare pentru cele două scheme este 15 iulie anul acesta.
Celor două paliere li se adaugă un al treilea, denumit Fondul pentru Relaţii Bilaterale, cu un buget de 215.000 euro, care are drept scop încurajarea de parteneriate între organizaţii din ţara noastră şi din Norvegia. Entităţile interesate, care pot fi atât companii şi ONG-uri româ-neşti, cât şi întreprinderi şi asociaţii ale societăţii civile norvegiene, pot să solicite un ajutor de călătorie, în valoare de 1.200 euro, şi unul pentru pregătirea aplicaţiilor pentru una dintre celelalte două scheme, care poate ajunge până la 10.000 euro. Pentru primul tip de ajutor, solicitările trebuie trimise până pe 15 iunie, iar pentru cel de al doilea, până pe 15 mai.
În cadrul primelor două scheme şi a celui de al doilea tip de ajutor, co-finanţarea acordată este de cel mult 50%, pentru companii, respectiv 90%, pentru ONG-uri. Pentru ajutorul de călătorie, co-finanţarea poate să ajungă până la 85%.
Termenul limită pentru implementarea proiectelor acceptate este 30 aprilie 2016. Debutul fazei de implementare este estimat pentru primul trimestru al anului viitor.
Companiile şi ONG-urile interesate pot aplica pe pagina de internet www.norwaygrants-greeninnovation.no.
Norvegia oferă ţării noastre, prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 şi a Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), aproape 306 milioane euro, destinate sprijinirii a douăzeci şi trei de domenii, care vizează mediul social şi economic. Suma oferită face ca statul nordic să fie cel mai mare donator bilateral al ţării noastre.
Innovation Norway alocă suma disponibilă prin intermediul a trei scheme de finanţare. Prima dintre acestea este Schema de Finanţare a Proiectelor Individuale, căreia i s-au alocat 19.408.200 euro. Grupul ţintă îl reprezintă companii private din ţara noastră, care pot accesa între 200.000 euro şi 1,5 milioane euro. Cea de a doua schemă este cea de Subvenţii Mici, care se adresează Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) şi organizaţiilor non-guvernamentale (ONG) implicate în proiecte afaceri care presupun inovaţie ecologică în regiuni mai puţin dezvoltate ale ţării. Bugetul alocat este de două milioane euro, iar aplicanţii pot solicita între 50.000 şi 200.000 euro. Termenul limită de aplicare pentru cele două scheme este 15 iulie anul acesta.
Celor două paliere li se adaugă un al treilea, denumit Fondul pentru Relaţii Bilaterale, cu un buget de 215.000 euro, care are drept scop încurajarea de parteneriate între organizaţii din ţara noastră şi din Norvegia. Entităţile interesate, care pot fi atât companii şi ONG-uri româ-neşti, cât şi întreprinderi şi asociaţii ale societăţii civile norvegiene, pot să solicite un ajutor de călătorie, în valoare de 1.200 euro, şi unul pentru pregătirea aplicaţiilor pentru una dintre celelalte două scheme, care poate ajunge până la 10.000 euro. Pentru primul tip de ajutor, solicitările trebuie trimise până pe 15 iunie, iar pentru cel de al doilea, până pe 15 mai.
În cadrul primelor două scheme şi a celui de al doilea tip de ajutor, co-finanţarea acordată este de cel mult 50%, pentru companii, respectiv 90%, pentru ONG-uri. Pentru ajutorul de călătorie, co-finanţarea poate să ajungă până la 85%.
Termenul limită pentru implementarea proiectelor acceptate este 30 aprilie 2016. Debutul fazei de implementare este estimat pentru primul trimestru al anului viitor.
Companiile şi ONG-urile interesate pot aplica pe pagina de internet www.norwaygrants-greeninnovation.no.
Norvegia oferă ţării noastre, prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 şi a Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), aproape 306 milioane euro, destinate sprijinirii a douăzeci şi trei de domenii, care vizează mediul social şi economic. Suma oferită face ca statul nordic să fie cel mai mare donator bilateral al ţării noastre.
joi, 14 martie 2013
Tensiunea dezbaterii raportului MCV în Parlamentul European i-a produs Elenei Băsescu (EBA) grimase nefirești prin care își exterioriza trăiri interioare ciudate. În timpul cuvântării europarlamentarului Pino Arlacchi, EBA, probabil enervată, a început să muște efectiv în gol. Ieșirea nervoasă nu a scăpat operatorilor parlamentului, care transmiteau ședința de miercuri seară, de la Starsbourg. Starea Elenei Băsescu este de natură să îngrijoreze, mai ales că se afla în faza primară a unei sarcini, anunțate de altfel recent. Aceste simptome vin după un discurs halucinant rostit în urmă cu doua zile, în parlamentul european de EBA, care transfera scandalul alegerilor din PDL în plenul de dezbateri. Numeroși observatori au comentat în registru medical acest discurs. Dacă adăugăm și episodul mușcăturilor de miercuri, problemele se complică pentru EBA și familia ei.
HABEMUS PAPAM
PAPA chiar daca este Argentinian, este nascut in Piemonte-Italia de nord, a
studiat in Italia, si a plecat in Argentina in 1958 unde a facut facultatea de
filozofie,etc. Deci e ITALIAN la origini....Argentinian de nationalitate
Italiana.
Numele noului Suveran Pontif a fost o surpriză, cardinalul Jose Mario Bergoglio neaflându-se pe lista de favoriți vehiculată de mass-media în perioada de dinaintea începerii conclavului.
După cinci runde de vot, cei 115 cardinalu electori l-au ales în această seară pe succesorul Papei Benedict al XVI-lea. Noul Suveran Pontif este cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio, care și-a luat numele sfânt de Francisc I. Astăzi a fost stabilită și o premieră în sânul Bisericii Catolice: cardinalul Bergoglio este primul papă sud-american.
Numele noului Suveran Pontif a fost o surpriză, cardinalul Jose Mario Bergoglio neaflându-se pe lista de favoriți vehiculată de mass-media în perioada de dinaintea începerii conclavului.
După cinci runde de vot, cei 115 cardinalu electori l-au ales în această seară pe succesorul Papei Benedict al XVI-lea. Noul Suveran Pontif este cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio, care și-a luat numele sfânt de Francisc I. Astăzi a fost stabilită și o premieră în sânul Bisericii Catolice: cardinalul Bergoglio este primul papă sud-american.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)