joi, 2 ianuarie 2014

Nu suntem poporul care "exportă" cei mai mulți lucratori (deși ne clasăm destul de sus în clasamenul global).  Ne adjudecăm, însă, recordul nefericit al celor mai mulți emigranți cu studii superioare – 18,5% din total, față de media europeană de doar 5%. Ca să ne dăm seama de proporțiile fenomenului, este suficient să reamintim că avem cei mai puțini absolvenți de facultate de pe continent. Dintre aceștia, grosso modo, o cincime își pun serviciile în slujba altor economii.  Din păcate, nu sunt toți doctori în științe sau specialiști angajați de mari companii, ci lucrează, majoritatea, în munca de jos. După cum arată o analiză recentă , „cei mai mulți români muncesc cu mâinile, nu cu capul, chiar și aceia care au calificări înalte. Aceștia renunță la pregătirea de bază și acceptă să fie plătiți cu salariul minim pe economie, însă nu se plâng, căci trăiesc foarte modest și își economisesc bună parte din sumele câștigate, valorizându-le în țara de origine”. În perspectivă, arată  Diana Pociovălișteanu și Liana Badea, autoarele analizei, „observăm că, după o perioadă de adaptare, în care oamenii asimilează limba și deprind noi aptitudini profesionale, unii imigranți reușesc să ocupe locuri de muncă tot mai de calitate și tot mai apropiate de pregătirea inițială”.
Pentru România, acest fenomen se traduce prin scăderea progresivă, dar masivă, a efectivelor de specialiști în educație, inginerie și sănătate. Mai mult, piața autohtonă a muncii începe deja să se confrunte cu goluri de personal în construcții, turism, textile și industria lemnului.
Pe termen scurt, continuarea fenomenului migraționist are mai degrabă valențe pozitive: pentru zecile de mii de familii rămase acasă (dar și pentru economia țării), sumele trimise de cei plecați, estimate anual la circa patru miliarde de euro, sunt un veritabil panaceu. Apoi, este evident că, în stadiul de acum, piața muncii este incapabilă să absoarbă câteva milioane de oameni care s-ar întoarce sau s-ar răzgândi în privința plecării. Pe termen lung, însă, nu trebuie să ne mințim: consecințele vor fi dezastruoase, și nu, nu este un cuvânt dur.

miercuri, 1 ianuarie 2014

Numarul firmelor care au intrat in insolventa in primele 11 luni  ale anului 2013 a ajuns la 27.119, cu peste 9% mai mult decat in aceeasi perioada din 2012, jumatate dintre firmele in incapacitate de plata fiind din comert si constructii, potrivit ONRC In primele 11 luni ale anului 2012 s-au inregistrat 24.833 firme intrate in insolventa la nivelul intregii tari, arata datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). In luna noiembrie au intrat in insolventa 3.576 de firme, fata de 3.323 in octombrie, dar mai mult decat dublul celor care au ajuns in imposibilitatea de a-si plati datoriile in luna septembrie (1.536).

Bucuresti si Bihor conduc in topul judetelor cu cele mai multe insolvente in acest an, cu 3.368 (in crestere cu 1,02% fata de 2012), respectiv 1.649 (+36,39%), urmate de Galati cu 1.431 (+27%). Cele mai putine insolvente au fost consemnate in judetul Calarasi - 202 de cazuri si Caras-Severin - 220 de cazuri in acest an. Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultati financiare sunt in continuare cele din comert, cu 9.564 intrate in insolventa, dar si cele din constructii - 3.576, hoteluri si restaurante - 3.113 si industria prelucratoare - 2.918. In aceeasi perioada au fost infiintate 118.241 de firme noi, cu 0,66% mai putine comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Cele mai multe firme au fost infiintate in comert (34.000) si agricultura, silvicultura si pescuit (peste 21.000). La sfarsitul lunii noiembrie erau active circa un milion de firme.

marți, 31 decembrie 2013

Commisia Europeana a aprobat partial si orientativ ...

Comisia Europeană (CE) a aprobat realocarea a 240 milioane de euro către Programul Operaţional Regional (POR), a anunţat, ieri, Ministerul Fondurilor Europene.
Potrivit unui comunicat remis redacţiei, suma menţionată este realocată de la Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) şi de la Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). De la POS Transport au fost realocate către POR fonduri în valoare de 140 milioane de euro, iar de la POS Mediu fonduri în valoare de 100 milioane de euro.
"Decizia Comisiei Europene va avea un impact important asupra dezvoltării comunităţilor locale. Aşa cum am promis, aceşti bani vor fi folosiţi pentru a finanţa şcoli, spitale şi drumuri judeţene. Pentru şcoli şi spitale este alocată o sumă de 173 milioane de euro, iar pentru drumuri judeţene o sumă de 67 milioane de euro. Realocarea fondurilor către aceste domenii prioritare ale României va duce la creşterea nivelului de trai al românilor", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Comisia Europeana a anunţat decizia de aprobare a realocării propuse de Ministerul Fondurilor Europene în cadrul întâlnirii anuale cu Autorităţile de Management ale Programelor Operaţionale prin care România atrage fondurile structurale şi de coeziune alocate pentru perioada de programare 2007-2013.
Programul Operaţional Regional, către care a fost redistribuită suma de 240 milioane de euro, este cel mai performant program, se mai arată în comunicat. Prin intermediul acestui program, România a atras până la data de 17 decembrie peste 1,64 miliarde de euro. În acelaşi timp, sumele solicitate Comisiei prin intermediul POR pentru a fi rambursate României, se ridicau la aproximativ 1,75 miliarde de euro. Astfel, rata de absorbţie curentă aferentă POR era de aproximativ 47%. Tot la data de 17 decembrie, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune era de peste 28%.
Ministerul Fondurilor Europene precizează că realocarea fondurilor nu afectează implementarea proiectelor aprobate deoarece sumele care au fost realocate nu erau contractate la nivelul POS Transport, respectiv POS Mediu.
 

Oare la dobinda ????

ROMANIA va primi imprumut  fonduri în valoare de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), printr-un contract de finanţare pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 - decembrie 2015, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
Împrumutul a fost semnat pe 24 decembrie de către ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chitoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din ţara noastră, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.
"Împrumutul contractat de la BEI va contribui semnificativ la reducerea presiunilor pe bugetul de stat pentru asigurarea cofinanţării măsurilor din PNDR pentru perioada iulie 2013 - decembrie 2015 şi la creşterea gradului de absorbţie în cadrul acestui program, prin acoperirea unei porţiuni importante din contribuţia naţională pentru schemele selectate", se arată în documentul citat.
Astfel, conform sursei, vor fi eligibile la finanţare elementele componente ale unui număr de nouă măsuri selectate în cadrul Axelor 1, 2 şi 3, precum şi Axa 5 Asistenţa Tehnică din PNDR, pentru plăţi efectuate în intervalul iulie 2013 - decembrie 2015.
Contractul reprezintă "o sursă avantajoasă de finanţare a deficitului bugetului de stat pe termen lung, cu o maturitate de până la 15 ani, cu până la 5 ani graţie şi la costuri reduse, BEI fiind instituţie financiară a Uniunii Europene cu rating AAA", potrivit comunicatului.
 
Grupul media german ProSiebenSat.1 Media AG a anuntat, luni, ca a vandut statiile pe care le detine in Romania si Ungaria, urmand sa se concentreze pe dezvoltarea operatiunilor sale din Germania, unde considera ca exista mai multe oportunitati de crestere, anunta Wall Street Journal si BroadbandTVNews.com. Primele informatii despre incheierea negocierilor pentru vanzarea Prima TV si a celorlalte posturi din Romania au aparut, pe plan local, in cursul zilei de vineri.

Preluarea Prima TV de catre Cristian Burci a fost anuntata, initial, pe 9 decembrie de Reportervirtual.ro, dar, contactat de HotNews.ro, omul de afaceri a dezmintit categoric informatia in acel moment. Vineri, Paginademedia.ro l-a citat pe Burci confirmand preluarea statiei.
  • Cristian Burci este cel care a lansat postul prima TV in 1997. In 2000, SBS cumpara prelua majoritatea actiunilor, dar se retragea in 2001, iar in anii imediat urmatori postul era implicat intr-o afacere complicata cu Minsterul Transporturilor condus atunci de Miron Mitrea. Prima TV avea sa fie vanduta definitiv catre SBS, alaturi de Kiss FM, in 2005. In prezent, Cristian Burci este si proprietarul ziarelor Click! si Adevarul.

Potrivit anuntului citat de Wall Street Journal, omul de afaceri roman Cristian Burci a cumparat Prima TV, in timp ce compania elena Antenna Group a cumparat postul Kiss TV si statiile de radio Kiss FM, Magic FM, One FM, Rock FM. Posturile erau controlate prin intermediul companiei SBS Broadcasting.

In Ungaria, statiile TV 2, PRO4 si Super TV2, operate de ProSiebenSat.1 au fost preluate de management.

Wall Street Journal precizeaza ca valoarea tranzactiilor nu a fost facuta publica.

Broadbandtvnews.com citeaza o declaratie facuta de Theo Kyriakou, CEO Antenna Group, potrivit caruia:
"Sunt incantat ca am putut achizitiona aceste active care sunt lideri de piata intr-o tara semnificativa precum Romania. Ele constituie prima prezenta a Antenna in Romania si asteptam cu nerabdare sa lucram alaturi de management pentru a le dezvolta si mai mult. Antenna Group isi mentine angajamentul de a-si extinde prezenta in Europa de Sud-Est. Aceasta este cea mai noua etapa in strategia noastra de crestere".

  • Antena Group este cel mai mare grup de media elen. Potrivit prezentarii de pe propriul site, Antenna Group a reusit una dintre cele mai profitabile investitii pe piata media internationala, anume preluarea statiei Nova Televisia din Bulgaria, in anul 2000, vandand-o ulterior companiei Modern Times Group pentru o suma de zeci de ori mai mare - 628 milioane de euro - in 2008.

Potrivit Broadbandtvnews.com, acordurile au fost semnate pe 20 si 21 decembrie. Toate tranzactiile vor fi finalizate in primul trimestru din 2014.

Inaintea retragerii din Romania, ProSiebenSat.1 a vandut, in urma cu un an, posturile pe care le detinea in zona scandinava catre compania Discovery, in timp ce operatiunile din Belgia si Olanda au fost vandute in 2011.

Potrivit Broadbandtvnews.com, grupul Antenna si-a anuntat interesul de a se extinde in zona dupa succesul pe care l-a inregistrat cu investitiile in statiile PRVA din Muntenegru, Planet TV din Slovenia si PRVA Televisija din Serbia.

luni, 30 decembrie 2013

Proiectele referitoare la gazele si petrolul de sist nu vor fi supuse procedurilor sistematice si repetate de evaluare cu implicarea institutiilor publice si a comunitatilor locale, au decis reprezentantii permanenti ai statelor membre la Uniunea Europeana. Astfel, ambasadorii, reuniti pe 20 decembrie, in Comitetul COREPER I, au decis sa autorizeze Presedintia Consiliului UE sa transmita Parlamentului European o scrisoare conforma primei lecturi legislative asupra unei propuneri a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA). Potrivit publicatiei naturalgaseurope.com, reprezentantii statelor membre la UE au convenit sa "mearga mai departe cu noua reglementare in privinta evaluarii impactului exploararii gazelor si petrolului asupra mediului, fara sa se citeze in mod special special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de sist, asa cum recomandase o comisie a Parlamentului European". Practic, publicatia arata ca in cadrul COREPER ambasadorii au decis sa nu ia in considerare doua amendamente aduse de europarlametari la proiectul de directiva initiat de Comisia Europeana.
Primul amendament prevede ca "in conformitate cu principiul precautiei", proiectele referitoare la gazele de sist si petrolul de sist, gazele din formatiuni compacte si metanul din straturile de carbune "sa fie supuse in mod sistematic evaluarii impactului asupra mediului". Un alt amendament face referire la o anexa a Directivei europene EIA, care cuprinde tipurile de proiecte pentru care trebuie facute informari intense ale comunitatilor locale si chiar ale comunitatilor statelor vecine care sunt afectate de acele proiecte, precum si obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile (centrale si locale) relevante. Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restrictii "explorarea, limitata la etapa ce implica utilizarea fracturarii hidraulice, si extractia titeiului si/sau a gazelor naturale capturate in straturi de sist care contin gaz sau in alte formatiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate si porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasa".
Practic, amendamentul neluat in considerare de COREPER ar fi insemnat faptul ca, printre altele, statele membre ar fi trebuit sa ia "masurile necesare pentru a asigura ca autoritatile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitatilor lor specifice in materie de mediu, au posibilitatea sa emita un aviz cu privire la informatiile furnizate de initiatorul proiectului si la solicitarea de aprobare de dezvoltare" si in cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de sist".