Valoarea totala a cheltuielior pentru inovare in anul 2010 a fost de 3,77 miliarde lei, iar ponderea cea mai mare a cheltuielilor de inovare a reprezentat-o cheltuielile cu achizitii de masini, echipamente, software de 69,1%, se arata in analiza INS - "Inovarea in industrie si servicii in perioada 2008-2010".   Ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in total cheltuieli de inovare a inregistrat o crestere in anul 2010 comparativ cu anul 2008. Astfel, daca in anul 2008 ponderea cheltuielior de cercetare-dezvoltare in total cheltuieli de inovare a fost de 14,1%, in anul 2010 s-a inregistrat o crestere cu 15,4 puncte procentuale, ajungand la o pondere de 29,5%. Principalele activitati inovatoare desfasurate de intreprinderi au fost activitati de cercetare proprie, activitati de cercetare preluata de la alte intreprinderi sau institutii, achizitionarea de masini, echipament si produse software, achizitionarea de alte cunostinte exterioare intreprinderii (licente, brevete, know-how, etc) precum si formarea profesionala pentru activitati inovatoare, introducerea pe piata a rezultatului inovarilor, activitati de design si alte activitati pregatitoare. Cheltuielile pentru inovare si repartizarea acestora sunt in stransa legatura cu strategia intreprinderii. Unele intreprinderi aloca sume mari pentru desfasurarea unor activitati de cercetare proprie sau externalizata, in timp ce alte intreprinderi, investesc in introducerea de tehnologie noua sau alte tipuri de achizitii. Toate aceste activitati conduc la inovare.

Persoanele fizice detin la bancile romanesti depozite de 120,7 miliarde lei (27,55 miliarde euro)

Persoanele fizice detineau la bancile romanesti depozite de 120,7 miliarde lei (27,55 miliarde euro) dupa primele sase luni ale acestui an, in urcare cu 11,5% comparativ cu perioada similara din 2011, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Astfel, la o populatie de 19 milioane de persoane, inseamna ca fiecare roman are in medie la banci 6.342 lei (1.448 euro).

Cotatiile monedei nationale fluctuau usor peste 4,6150 lei/euro la finalul sesiunii interbancare, leul fiind singura moneda din regiune care nu a reactionat pozitiv dupa ce presedintele BCE a spus ca institutia este pregatita sa faca orice pentru a proteja moneda unica, potrivit Mediafax.   In jurul orei 17:00, euro era cotat la 4,6155 - 4,6180 lei, usor peste nivelurile de la aceeasi ora de miercuri, de 4,6135 - 4,6165 lei/euro.  Primele operatiuni au fost realizate la 4,6210 lei/euro, iar in prima parte a sesiunii cursul a oscilat aproape de 4,62 lei/euro.  Ulterior, cotatiile au coborat usor, pe fondul unor vanzari de euro realizate de jucatori straini, pana la un minim de 4,6125 lei/euro, in timp ce valutele din regiune au consemat castigut de pana la 1,1%, dupa ce presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ca institutia este pregatita sa ia toate masurile pentru a proteja euro.  Totodata, el a indicat ca BCE este pregatita sa intervina pentru reducerea costurilor de imprumut aflate la niveluri nesustenabile in cazul unor tari. Banca se afla sub presiune din partea statelor zonei euro pentru a-si asuma un rol mai important in lupta impotriva crizei datoriilor. Presedintele BCE a subliniat progresele "extraordinare" ale liderilor europeni in ultimele sase luni, insa a avertizat ca rolul bancii centrale nu este de a actiona in locul acestora. Pe plan local, jucatorii asteapta rezultul referendumului care va avea loc duminica pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.  Banca Nationala a Romaniei a anuntat joi referinte in crestere pentru euro si dolar, de 4,6205 lei/euro, respectiv 3,8098 lei/euro, insa cursurile nu au depasit recordurile istorice de marti. In sesiunea precedenta, referinta BNR pentru euro a coborat 2,11 bani, la 4,6186 lei/euro, iar cursul pentru dolar cu 3,03 bani, la 3,8040 lei/dolar.

Un expert al Centrului American de Monitorizare a Secetei declara pentru AFP ca seceta a atins doua treimi din statele aflate in centrul SUA si ca situatia critica se intensifica intr-un ritm fara precedent. Reuters scrie, la randul sau, ca situatia se agraveaza in SUA, unde transportul fluvial pe Mississippi este afectat de scaderea nivelului apelor, creste ingrijorarea ca preturile la alimente si combustibil vor fi si mai mari, iar inaintea alegerilor din noiembrie Congresul este supus unor presiuni crescande sa intervina in sprijinul fermierilor.
La bursa din Chicago, pretul pentru livrarea mai multor tipuri de cereale in lunile august si septembrie a inregistrat, joi, o usoara scadere, in conditiile unor ploi usoare intr-unele din zonele afectate de seceta. Scaderea nu a depasit, insa, 7 procente, la o saptamana dupa ce preturile au atins cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Incertitudinile privind evolutia meteo se mentin, iar specialisti guvernamentali citati de Reuters arata ca ploile razlete din ultimele zile au venit prea tarziu pentru multe dintre recolte.
Departamentul pentru Agricultura al SUA estimeaza ca preturile la alimente pe piata americana vor creste cu pana la 3,5% anul acesta si cu pana la 4% anul viitor, peste nivelul estimat al inflatiei.

Pretul granelor - precum si cel al altor materii prime - ar putea fi afectat si de scaderea nivelului apelor pe Mississippi, ce ii determina deja pe multi operatori sa diminueze incarcatura pe un traseu pe care sunt transportate produse in valoare de 180 de miliarde de dolari, scrie Reuters.

Rusia a avertizat sambata ca nu va coopera cu Uniunea Europeana si nu va permite ca navele rusesti sa fie inspectate in cautare de arme destinate Siriei, o pozitie sfidatoare a Moscovei ce ar putea starni nemultumirea tarilor Occidentale, scrie Reuters. UE a decis recent inasprirea sanctiunilor impotriva regimului sirian, guvernele fiecarui stat membru avand obligatia sa verifice navele suspectate ca transporta arme catre Siria.
Ministrii afacerilor externe ai UE au hotarat in cadrul reuniunii de luni sa intareasca masurile restrictive impotriva regimului sirian. Embargoul asupra armelor impus acum un an va fi si mai strict: statele membre vor avea obligatia de a inspecta aeronavele si navele care au drept destinatie Siria, in cazurile in care vor avea motive intemeiate sa creada ca incarcatura acestora contine arme sau echipamente care ar putea fi folosite pentru represiune impotriva populatiei, precum si de a confisca si de a inlatura astfel de arme sau de echipamente atunci cand acestea sunt gasite.

BUXELLES - Romania va trebui să ramburseze circa 141,48 milioane euro Comisiei Europene, sumă cheltuită fără respectarea reglementărilor europene în derularea unor contacte finanţate de Uniunea Europeană, arată un raport de audit prezentat, vineri, de Ovidiu Silaghi, ministrul Transporturilor, potrivit Agerpres.
Domnia sa a prezentat, vineri într-o conferinţă de presă, susţinută la Satu Mare, câteva din rezultatele controlului de audit realizat pentru perioada 2009 - aprilie 2012, precizând că unele aspecte legate de utilizarea fondurilor europene urmează să fie verificate şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă.
În total, Comisia Europeană a solicitat corecţii de 141,48 milioane euro, cheltuieli neeligibile sau plăţi nejustificate, bani cheltuiţi în cadrul proiectelor cu finanţare europeană, fără respectarea prevederilor legale specifice privind achiziţiile publice.
Conform proiectului Raportului de Audit nr.2011/RO/REGIO/J2/995/1, Comisia Europeană a solicitat corecţii financiare pentru mai multe proiecte cu probleme.

"Absurdul a devenit noua normalitate în Europa"

 BURSA.ro --- "Absurdul a devenit noua normalitate în Europa" Resursele MES provin din contribuţiile ţărilor membre ale zonei euro, dar aceste contribuţii au ca ultimă sursă tot împrumuturile, mai spune Călin Rechea, adăugând: "Una din principalele cauze ale crizei actuale este faptul că noţiunea de capital a fost confundată, pentru o perioadă mult prea îndelungată, cu cea de credit".   Guvernele europene au ajuns la un grad de îndatorare extrem de ridicat ca urmare a unor promisiuni electorale nerealiste şi nesustenabile în absenţa creditelor ieftine, opinează analistul.   Călin Rechea a mai precizat: "S-a creat astfel un cerc vicios în care s-au angrenat băncile centrale, guvernele şi sistemele bancare.  Acum s-a ajuns în situaţia paradoxală şi absurdă în care Spania, de exemplu, trebuie să se împrumute la costuri mari pentru a-şi completa cota de capitalizare a MES, iar aces-te fonduri să fie utilizate pentru sus-ţinerea sistemului bancar din Spania la costuri de două ori mai mici.   Domnia sa subliniază că "absurdul a devenit noua normalitate în Europa", iar principiile constituţionale sunt gata să fie călcate în picioare.   Călin Rechea aminteşte că, la ultima întâlnire la nivel înalt a liderilor europeni, Angela Merkel a dat de înţeles că este de acord cu alocarea directă a fondurilor MES către băncile europene cu probleme.   Cu toate acestea, cancelarul german nu a fost autorizat de către Bundestag să accepte o astfel de soluţie.  Analistul citat critică dur conjunc-tura creată: "În curând, vom fi puşi în situaţia de a accepta un adevăr crud: statul de drept a ieşit din istorie nu doar la noi, ci şi în Europa.  O ultimă redută în această confruntare pare să fie ţinută de Curtea Constituţională a Germaniei, care analizează de mai mult timp, în condiţiile unor presiuni politice extraordinare, dacă legea supremă a ţării nu este încălcată prin ratificarea acordului de constituire a MES. Din păcate, articole din presa germană au destrămat şi această iluzie. Conform unui articol din Der Spiegel, judecătorii de la Curtea Constituţională caută portiţe prin care să treacă noul pact fiscal şi actul de constituire a Mecanismului European de Stabilitate".