Un celebru avocat din Luxemburg, Gaston Vogel, a cerut masuri impotriva cersetorilor romani "dezgustatori" si "obraznici", atragand reactia Ambasadei Romaniei, care a denuntat o tentativa de generalizare si stigmatizare, transmite Mediafax.  Aerul s-a umplut de duhoarea pe care o degaja zilnic grupurile de cersetori dezgustatori, obraznici, care, in virtutea prevederilor generoase ale Acordului Schengen, ajung in Luxemburg, fara niciun control, din indepartata Romanie", a declarat celebrul avocat Gaston Vogel intr-o scrisoare deschisa adresata Primariei orasului, potrivit site-ului 5minutes.rtl.lu.  Avocatul luxemburghez a cerut Primariei sa combata mai eficient cersetoria si sa asigure "siguranta publica, linistea si salubritatea" orasului.  Primarul orasului Luxemburg, Lydie Polfer, a explicat ca exista eforturi pentru combaterea cersetoriei organizate, criticand termenii folositi de Gaston Vogel. "Ca raspuns la scrisoarea deschisa adresata Primariei, tin sa precizez ca securitatea cetatenilor, linistea publica si salubritatea raman prioritati absolute", a explicat Lydie Polfer.  La randul sau, ambasadorul Romaniei in Luxemburg, Roxana Iftimie, a criticat atentia exagerata pe care presa o acorda avocatului Gaston Vogel, denuntand "discursul de ura" al acestuia.  "Libertatea de exprimare este esentiala. Cu toate aceastea, nu trebuie sa conduca la promovarea, mai ales in spatiul public, a unui discurs de ura, indreptat impotriva unor persoane sau comunitati. Chiar daca intelegem ca scrisoarea domnului Vogel nu reflecta decat punctul de vedere al autorului, apreciem ca este necesara o atentie suplimentara, pentru a evita promovarea prin presa a stigmatizarilor si generalizarilor nocive, pe care suntem convinsi ca nu le impartasiti. O generalizare de acest tip este cea prin care Romania este numita ca fiind tara de origine a tuturor persoanelor care cersesc, descrise de altfel intr-un mod discriminatoriu si nedemn. Amintim ca Europa se bazeaza pe o serie de valori comune, printre care se numara dreptul la respectarea demnitatii cetatenilor", a transmis Ambasada Romaniei din Luxemburg.

Preţul mondial al petrolului a scăzut în ultimele luni cu 20% şi a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. La Londra, acesta a căzut sub pragul psihologic de 50 de dolari pe baril, ajungând la 49,8 dolari pe baril. Ultima oară când a atins un astfel de nivel s-a întâmplat în 2009, atunci când prin lume bântuia criza economică. Cauzele majore care au dus la această stare de fapt sunt mărirea producţiei în SUA şi ridicarea embarogului impus Iranului, stat care se bucură de rezerve imense de ţiţei. La acestea se mai adaugă şi încetinirea economiei Chinei din ultimul timp, ceea ce traduce printr-o scădere semnificativă a importurilor de petrol. “Piaţa pare a se concentra din nou pe partea de ofertă iar una dintre dificultăţi fiind aceea că este de aşteptat ca Iranul să revină pe piaţă (cu o majorare a exportului de petrol cu 500.000 de barili pe zi - n.r), iar ceilalţi membri OPEC nu par a da semne că vor să-i facă loc (micşorându-şi producţia - n.r.)”, a declarat Ric Spooner, analist şef la CMC Markets din Sydney, citat de Reuters.  Petrolul ieftin din ziua de azi afectează bineînţeles statele producătoare, cele dependente de exporturile de ţiţei. Venezuela e demult în colaps, Rusia are mari probleme iar în mirificul Orient Apropiat, Arabia Saudită se vede nevoită să se împrumute pentru a acoperi găurile din buget. Marile companii petroliere taie investiţii şi reduc schemele de personal. Americanii de la Chevron vor da afară 1.500 de oameni. La fel vor proceda şi conaţionalii de la Conoco Phillips. Britanicii de la Royal Dutch Shell se vor dispensa de 6.500 de angajaţi iar exemplele pot continua. La acestea se adaugă şi tăierea de investiţii în valoare de 200 miliarde de dolari.  Bursa de la New York a închis în scădere în prima sesiune a săptămânii din cauza petrolului ieftin: Dow Jones a cedat 0,52%, iar Nasdaq 0,25%. Şi S & P 500, cel mai urmărit de către investitori, a coborât cu 0,28%, sau 5,80 puncte la 2.098,04 de puncte.

Investitorii sunt îngrijoraţi cu privire la economia chineză, dar şi de faptul că preţul ţiţeiului a scăzut cu 7% în unele ultimele două sesiuni, şi a dus cu el pe minus la bursa acţiunile din sectorul energie, inclusiv ale giganţilor Chevron şi ExxonMobil.

Reducerea preţului la petrol se resimte în întreaga lume şi atunci când vine vorba de preţurile la carburanţi. Spre exemplu, în România, în ultimele trei luni motorina s-a ieftinit cu aproximativ 50 de bani, iar preţul benzinei a scăzut cu peste 25 de bani.

Puțină lume a auzit de ei, însă cinci germani pot decide soarta euro. Este vorba de ”Consiliul Experților Economici”, numit și ”Consiliul celor Cinci Înțelepți”, un organism academic din Germania cu un rol important in elaborarea politicilor economice ale republicii federale. Teoretic, nici Bundestagul, nici guvernul federal și cu atât mai puțin Bruxelles-ul nu aplică în mod necesar și necondiționat recomandările celor cinci, însă nu de puține ori acestea au precedat măsuri similare luate la nivel european.   Marți, 28 iulie, Consiliul Experților Economici a anunțat că este absolut necesară reformarea zonei euro, astfel încât statele membre euro să poata părăsi uniunea monetară în momente critice, scrie Reuters.   ”Pentru a asigura coeziunea uniunii monetare trebuie să recunoaștem că alegătorii din țările creditoare nu sunt pregătiți să finanțeze țările datornice permanent”, a spus Christoph M. Schmidt, președintele Consiliului, care a recomandat că unei țări trebuie să-i fie permisă ieșirea din zona euro, ca măsură de ultimă instanță.   ”Un membru euro care este necooperant nu ar trebui să poată amenință existența euro”, ecrie Consiliul.  Experții germani se opun unor măsuri precum crearea unui guvern economic pentru zona euro sau a unui sistem comun de asigurări de șomaj pentru statele din euro.   ”Dacă facem ca zona euro să răspundă colectiv pentru potențialele costuri fără ca țările membre să renunțe la suveranitatea națională privind politicile economice și fiscale, mai devreme sau mai târziu moneda comună va deveni instabilă”, a avertizat Consiliul.   Recomandările publicate în urma cu o zi vin după ce ministrul german de Finanțe s-a arătat hotărât să susțină ieșirea Greciei din zona euro, chiar și după ajungerea la unui acord de principiu pentru acordarea unui al treilea împrumut pentru Atena. Totodată, recomandările pot fi considerate un răspuns la informația publicată de Der Spiegel cum că Germania dorește să discute despre crearea unui Minister de Finanțe al zonei euro, care ar urma să aibă propriul buget și prerogativa de a încasa taxele contribuabililor din țările euro.

Avand in vedere experienta evolutiilor politice din perioada de dupa 1990, pentru introducerea unui comportament corect constitutional si democratic in viata politica si economica, consider ca legislatia in materie, inclusiv Constitutia, ar trebui revizuita / amendata in sensul urmatoarelor idei:

 

1. Functiile eligibile (presedinte, parlamentar, guvernator BNR, presedinte Consiliu Judetean, consilier judetean, primar, etc.) sa NU poata fi ocupate de aceeasi persoana succesiv, ci cu intrerupere de cel putin un mandat,

2. Acelasi sistem sa fie aplicat si in cazul Procurorului General, membrilor Curtii Constitutionale, CSM, DNA, DIICOT, presedinti de structuri ale magistraturii, etc.,

3. Pe durata unei legislaturi, sa fie interzisa parlamentarilor parasirea formatiunii politice din care facea parte la data alegerii, sau retragerea din aceasta (ramanerea ca parlamentar independent), sub masura pierderii mandatului,

4. Toate averile si sumele de bani dovedite a fi dobandite in mod nejustificat sa fie impozitate cu 90%;

5. Actele de coruptie dovedite, cu prejudiciu adus statului, sub orice forma sa nu aiba termen de prescriere; pedepsele in cazurile respective sa fie cu privare de libertate si obligatia de a presta o activitate direct productiva, pe perioade pana la recuperarea integrala a prejudiciului din sume aduse de persoana in cauza si din valoarea muncii prestate.

Poate un impas al economiei Chinei să trimită datoria Australiei pe o cale nesustenabilă? Un material al publicaţiei britanice The Telegraph avansează acest scenariu. Stocul creditului contractat extern se cifrează deja la 955 miliarde dolari, echivalent cu 60% din Produsul Intern Brut, iar industria minieră a ţării deja este în suferinţă într-un context de piaţă în care cotaţiile internaţionale ale minereului de fier s-au reîntors la minimele crizei financiare din anul 2008.  Principalul motor pentru creşterea nominală a economiei australiene în ultimul deceniu a fost "boom"-ul industrial al Chinei care a creat o cerere majoră pe pieţele de mărfuri, explică un raport al băncii elveţiene de investiţii UBS care avertizează asupra iminenţei intrării într-un nou ciclu.  Guvernul de la Canberra şi Banca Rezervelor a Australiei sunt nevoite să mizeze pe o depreciere a monedei naţionale în vederea susţinerii industriei miniere pe care se bazează întreaga economie a ţării. Din acest punct de vedere, aceasta seamănă cu cea a Arabiei Saudite, dependentă de producţia de petrol.  Declinul din pieţele de mărfuri s-a răsfrânt într-un deficit comercial record de 4,14 miliarde dolari australieni în aprilie a.c. Nimeni nu se aştepta la o asemenea discrepanţă între valoarea bunurilor exportate şi a celor reprezentând necesarul de import. Spre exemplu, minereul de fier se vinde pentru 50 dolari pe tonă faţă de maximul de aproximativ 180 dolari pe tonă atins în anul 2011. Pentru o ţară în care comerţul cu resurse naturale reprezinta, în anul 2012, 65% din balanţa externă, un aşa şoc al preţurilor era imposibil de resorbit în totalitate.

"România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă", se arată într-o opinie cu titlul "Decizie crucială", semnată de şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.   Cei doi arată că, în mod alternativ, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie, pentru a menţine sub control deficitul.  "Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate", notează reprezentanţii FMI.   Ei consideră că măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit şi că nu este evident că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit în prezent, dacă trebuie finanţată printr-o datorie mai mare, arătând că România are un ritm rapid de creştere, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7%, deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români."Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat", se precizează în document.  FMI punctează că politica fiscală trebuie să fie sustenabilă, mai ales în condiţiile în care, după mulţi ani în care "a strâns cureaua", România a reuşit să ajungă anul trecut la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016.