UE si moneda otravita "euro" trebuie desfiintate imediat ...

La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat vineri mesajul la o conferinţă organizată la Paris. 'Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele', a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.

FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. 'Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor', a avertizat Lagarde.

De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.

La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare. AGERPRES

Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene, decizie în urma căreia domnia sa a ţinut un discurs cu principalele obiective ale mandatului său.
Atfel, preşedintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deși statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.
"Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani", a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze nominalizarea sa.
"UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28 de state membre", a mai spus Juncker. Acesta a mai amintit că 13 țări au aderat în ultimii 10 ani. "În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană", a încheiat Juncker, care mai menţionat încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.
De asemenea, Juncker s-a pronunţat şi pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. "Există un al 29-a stat care este pe cale să se constituie, şi anume statul celor care nu au un loc de muncă (...). Mi-aş dori ca acest al 29-lea stat membru să fie reintegrat în celelalte şi propun un program de investiţii exigent cu scopul de atinge acest obiectiv", a declarat Juncker în Parlamentul European (PE), care supune la vot, marţi la prânz, nominalizarea sa în funcţie. "În următorii trei ani, aş vrea ca (suma de) 300 de miliarde de euro să fie mobilizată în vederea unor investiţii private şi publice", a adăugat fostul premier creştin-democrat luxemburghez. "Vom face acest lucru", a promis el.
Juncker a pledat pentru investiţii în "proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport". "Este necesară o reindustrializare a Europei", a subliniat el.
"UE şi-a pierdut competitivitatea deoarece stagnează. Este necesar să avansăm din nou", a dat asigurări Juncker. Dar "nu vom reuşi acest lucru în detrimentul (domeniului) social", a continuat el, adăugând că "economia trebuie să servească omul şi nu invers" şi că domeniul "social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene".
"Eu sunt pentru economia socială de piaţă, bunăstare pentru toţi", a subliniat Juncker. Mai mult, Juncker a subliniat că acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, "nu va fi încheiat cu orice preţ". Preşedintele-desemnat al Comisiei Europene (CE) a pledat în acest sens pentru mai multă "transparenţă". "Sunt pentru încheierea acestui acord", a dat asigurări Juncker, prezentându-şi programul în Parlamentul European (PE) şi pledând pentru ca "cele mai mari două democraţiii de pe planetă să-şi unească forţele". "Acestea fiind spuse, acordul nu va fi încheiat cu orice preţ", a adăugat el. "Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale, exigenţele în domeniul protecţiei datelor", a insistat el. "Nu aş vrea ca protecţia datelor să facă parte din negocieri", a anunţat el. Jean-Claude Juncker a refuzat, de asemenea, "instituirea unor jurisdicţii paralele secrete", referindu-se astfel la procedura de arbitraj a conflictelor comerciale, apărată de către americani şi respinsă de o serie de state europene. "Suntem spaţii (cu state) de drept", a subliniat el.

Grupul energetic italian Enel a anunţat ieri că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România, informează Reuters, în ediţia online.

Vânzarea activelor din Slovacia şi România sunt parte a unui program mai larg de 6 miliarde de euro de vânzări de active început în 2013 şi care vizează reducerea datoriei Enel.

Activele din Slovacia şi România, împreună cu alte active non-strategice, vor contribui cu peste 4,4 miliarde de euro, circa 6 miliarde dolari, a anunţat compania într-un comunicat.

Vânzările vor implica o participaţie de 66% în Slovenske Elektrarne din Slovacia; 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA; 51% în Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA; şi totul din Enel România SRL.

În cazul activelor din România este vorba despre companii care gestionează o reţea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii.

În anul 2013 aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.

Grupul italian Enel precizează că a informat în mod oficial subsidiarele sale din Slovacia şi România, precum şi acţionarii minoritari (companii sau entităţi controlate de stat) despre debutul procesului de vânzare şi a desemnat drept consultanţi financiari BNP Paribas şi Deutsche Bank pentru activele din Slovacia şi Citigroup şi Unicredit pentru activele din România în sprijinul operaţiunilor de vânzare.

Coincidente...

Primul zbor al avionului Boeing 777, cu codul MH 17, a avut loc în data de 17.07.1997, ajungând să fie distrus exact 17 ani mai târziu, tot într-o zi de joi. Mai mult, avionul a fost deturnat în jurul orei 17.

Citeşte şi Un Boeing 777 s-a prăbuşit în Ucraina, la graniţa cu Rusia. Toţi cei 295 de pasageri au murit VIDEO

Potrivit primelor informații, avionul ar fi căzut la 80 km de orașul Donețk din Ucraina. Avionul malaezian prăbuşit pe teritoriul Ucrainei ar fi fost doborât de tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk, a notat consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gheraşenko, pe pagina sa de Facebook.

"Avionul zbura la înălţimea de 10.000 de metri. Au murit 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului", a precizat Gheraşenko.

Citeşte şi Avionul Boeing 777 PRĂBUŞIT in Ucraina: Primele imagini de la tragedia în care au MURIT 295 de persoane FOTO

Potrivit expertului militar ucrainean Dmitry Tymciuk, catastrofa s-a petrecut în jurul orei 16.20 lângă orașul ucrainean Torez, regiunea Donețk. Avionul se deplasa pe cursa Kuala Lumpur - Amsterdam. Tymciuk susține că forțele armate ucrainene nu dețin sisteme anti-aeriene în regiune.

Avionul companiei aviatice malaeziene a început să piardă altitudine la 50 de kilometri de spaţiul aerian rusesc, iar la scurt timp a fost descoperit în flăcări pe teritoriul Ucrainei.

Propunerile de proiecte pentru contractarea finanţărilor de 200 milioane euro pentru dezvoltarea economiei sociale vor putea fi încărcate în sistemul Action Web în perioada 28 iulie-11 august, conform prevederilor documentelor publicate astăzi în Monitorul Oficial. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, potrivit unui comunicat primit de redacţie: "Lansarea acestui apel dedicat dezvoltării economiei sociale reprezintă încă un pas în a începe să finanţăm în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane proiecte care sprijină semnificativ incluziunea socială şi care pot produce schimbări de anvergură la nivelul societăţii. Odată cu lansarea cererii de proiecte de 200 milioane de euro pentru finanţarea economiei sociale prin POS DRU marcăm importante schimbări de abordare: proiectele vor fi evaluate încă din prima zi de depunere - nu mai stăm să aşteptăm închiderea apelului pentru a începe evaluarea-, respectiv am plafonat nivelul salariilor şi al altor cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor". Ministerul Fondurilor Europene (MFE) relatează că, în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte, va fi încurajată înfiinţarea de noi grupuri şi parteneriate funcţionale între cooperative, asociaţii de întrajutorare, fundaţii şi asociaţii, întreprinderi, agenţii care vor înfiinţa structuri ale economiei sociale. Scopul acestora va fi oferirea de noi servicii şi oportunităţi persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii în special din zonele rurale, vor facilita accesul la noi servicii sociale, de sănătate, educaţie şi vor contribui la valorificarea forţei de muncă în special din zonele rurale prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială.
Finanţările vor susţine grupurile defavorizate precum: persoane de etnie rromă, persoane cu dizabilităţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, copii şi femei în situaţii de risc, familii monoparentale sau care au mai mult de doi copii, persoane care au părăsit timpuriu învăţământul şcolar, victime ale violenţei în familie, persoane care trăiesc din venitul minim garantat sau care locuiesc în comunităţi izolate, victime ale traficului de persoane etc. Din categoria beneficiarilor şi partenerilor eligibili pentru contractarea de finanţări în cadrul acestui apel, fac parte ONG-urile, furnizorii de servicii sociale, furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi (publici şi privaţi), autorităţi ale administraţiei publice locale etc, conchide comunicatul MFE.(sursa bursa) 

În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European urmează să aibă loc discuţii privind numirea unor persoane în posturi cheie ale instituţiilor europene. Potrivit programului publicat pe site-ul Consiliului European, discuţiile vor viza succesorul lui Herman Van Rompuy şi funcţia de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate, deţinută în prezent de Catherine Ashton.

Conform Articolului 15 din Tratatul Uniunii Europene, preşedintele Consiliului European este ales cu o majoritate calificată pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Herman Van Rompuy a devenit primul preşedinte al Consiliului European în noiembrie 2009 şi a fost reales în martie 2012. Mandatul său expiră la 1 decembrie 2014 astfel că belgianul a fost însărcinat să înceapă consultările cu şefii de stat şi de guvern în scopul găsirii celui mai bun candidat care să-i succeadă în acest post, se arată în comunicat.  Totodată, pe agenda Consiliului European se află chestiunea nominalizărilor pentru viitorul Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate.

Potrivit Art. 18 din Tratatul UE, şeful diplomaţiei europene este numit de Consiliul European, cu o majoritate calificată şi cu acordul preşedintelui Comisiei Europene.

Mandatul Înaltului Reprezentant este de 5 ani. Acesta deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CE. Catherine Ashton îşi va încheia mandatul la sfârşitul lunii octombrie. Pe de altă parte, marţi, creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European, relatează AFP. Juncker, desemnat la 27 iunie de către 26 dintre cei 28 de şefi de stat şi de guvern din cadrul UE, a obţinut 422 de voturi din totalul de 751. Statele membre UE trebuie să-şi desemneze în următoarea perioadă candidaţii pentru posturile de comisar european. Conform procedurii, nominalizările sunt trimise preşedintelui CE, care este responsabil cu distribuirea portofoliilor. Lista cu persoanele nominalizate este apoi adoptată în Consiliu. Componenţa Comisiei Europene va fi supusă apoi votului Parlamentului European