Islanda, care a permis falimentul băncilor cu probleme, are un şomaj mult mai scăzut decât zona euro
Islanda, care şi-a lăsat băncile cu probleme să falimenteze, are, în prezent, o rată a şomajului de 4%, o treime din cel înregistrat în zona euro, potrivit Bloomberg. Guvernul de la Reykjavik nu este, însă, mulţumit cu acest nivel, pe care doreşte să îl reducă la jumătate, o ţintă care pare realistă, potrivit analiştilor citaţi de agenţia de presă.
Problemele economice ale Islandei au izbucnit în octombrie 2008, când boom-ul bancar al ţării s-a încheiat abrupt, în termen de câteva săptămâni, după "îngheţarea" pieţelor financiare.
Autorităţile islandeze au refuzat să ajute Kaupthing Bank hf, Glitnir Bank hf şi Landsbanki Islands hf, care aveau active de 85 miliarde dolari.
Creditorii băncilor încearcă, în continuare, să îşi recupereze banii, însă premierul islandez, Sigmundur D. Gunnlaugsson, subliniază că sumele în cauză nu reprezintă datorie publică şi "nici nu va reprezenta vreodată", scrie Bloomberg.
Abordarea Islandei a fost lăudată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi de numeroşi economişti, între care şi Paul Krugman.
Decizia guvernului de la Reykjavik reprezintă modul ideal în care ar trebui să fie rezolvată problema băncilor aflate în dificultate, prin evitarea utilizării de fonduri publice pentru salvarea lor, care să genereze creşteri puternice ale datoriei statelor suverane, consideră analistul economic Călin Rechea.
Rata şomajului în zona euro a ajuns, luna trecută, la 12,1%, nivel ce reprezintă un maxim istoric. Preşedintele Parlamentului Europen, Martin Schulz, care este şi candidatul grupului Partidului Socialist European (PSE) pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, declara, în primăvara anului trecut, că Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii, ceea ce a dus la apariţia unei "generaţii pierdute" de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care îşi pierd încrederea în capaciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.ciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.(sursa hotnews)

Incepand cu 1 ianuarie 2014, persoanele fizice si juridice din UE / SEE pot detine in proprietate terenuri agricole si forestiere in Romania, indiferent daca sunt sau nu rezidente in Romania si fara a fi nevoie de interpunerea unei companii.
Titlul de proprietate este transferat prin autentificarea notariala a contractului de vanzare-cumparare. Taxa minima notariala perceputa este stabilita prin lege si se calculeaza ca procent din pretul de cumparare, procent care variaza intre 0,65% si 1%.
Din punct de vedere al demersului juridic, in urma efectuarii unui transfer de proprietate noul proprietar este inregistrat in cartea funciara. Taxele de cadastru sunt de 0,5% din pretul de cumparare, in cazul in care cumparatorul este o companie, si 0,15%, in cazul in care cumparatorul este o persoana fizica.
Costurile notariale, precum si taxele de la cartea funciara sunt de cele mai multe ori suportate de catre cumparator.
In cazul in care tranzactia este supusa TVA-ului, iar cumparatorul nu are dreptul de a deduce TVA (de exemplu, o persoana fizica), pretul poate creste cu 24%.
In mod normal, vanzarea de terenuri agricole si forestiere ar trebui sa fie scutita de TVA, cu exceptia cazului in care vanzatorul opteaza pentru aplicarea TVA. In cazul in care vanzatorul a achitat si dedus TVA la achizitia respectivului teren, vanzarea ulterioara fara TVA a aceluiasi teren va determina un cost cu TVA-ul, vanzatorul fiind obligat sa restituie la bugetul de stat TVA dedusa initial. Prin urmare, vanzatorul poate fi motivat sa opteze pentru aplicarea TVA pe tranzactie.
In ce priveste impozitul pe profit, din punct de vedere fiscal nu se poate deduce amortizarea terenurilor, dar companiile pot deduce cheltuielile legate de tranzactie. Cu toate acestea, o deducere fiscala pentru pretul de achizitie al terenurilor poate fi permisa in tara de rezidenta a cumparatorului.

Marisel - din presa (romania libera)

Ceauşescu a ascuns în pântecul Apusenilor o hidrocentrală subterană, amenajată într-o cavitate scobită în stâncă. Una dintre ctitoriile lui Nicolae Ceauşescu este o hidrocentrală secretă, construită sub Munţii Apuseni. Hidrocentrala de la Mărişel este cea de-a doua ca mărime de pe râurile de interior din România şi are o putere capabilă să susţină alimentarea cu energie electrică pentru fabricile din Transilvania, care ar fi fost implicate într-un ipotetic război, de care se temea dictatorul comunist. Centrala electrică este adăpostită într-o peşteră artificială, scobită în inima de stâncă a munţilor. Pentru că poate să reziste chiar şi celui mai crunt bombardament aerian, centrala de la Mărişel a fost declarată obiectiv strategic, iar accesul publicului este interzis. Pentru prima dată în ultimele decenii, jurnaliştii României Libere au primit acceptul autorităţilor de a fotografia interiorul hidrocentralei şi de a sta de vorbă cu angajaţii acesteia.

Energie cât pentru 10 combinate siderurgice

Hidrocentrala de la Mărişel este ascunsă sub un munte înverzit. Pe marginea drumului care duce către pârtia de schi din staţiunea clujeană se află câteva transformatoare de energie electrică şi o poartă bine zăvorâtă, care seamănă ca aspect cu intrarea într-o mină. Poarta este suficient de mare pentru a permite intrarea unei dubiţe, dar suficient de discretă pentru a nu atrage atenţia turiştilor care merg către staţiunea Mărişel.

Centrala electrică subterană este capabilă se genereze o putere de 220 de megawaţi cu ajutorul a trei grupuri de câte 73,5 megawaţi. Cantitatea de energie electrică produsă de hidrocentrala săpată în munte ar fi suficientă pentru a aproviziona, în acelaşi timp, 10 combinate siderurgice, precum cel de la Câmpia Turzii. Sau, altfel spus, cu energia electrică produsă la Mărişel ar putea fi iluminate fără probleme toate oraşele din Transilvania de Nord. Centrala de la Mărişel foloseşte apa acumulată în lacul de la Beliş. Printr-un canal subteran, scobit în stâncă, apa ajunge la turbine. Aici, cavitatea care adăposteşte centrala electrică este la fel de înaltă ca un bloc cu 10 etaje. Accesul în centrala electrică este foarte dificil. Vizitatorii, care trec de poarta păzită de la poalele muntelui, trebuie să străbată un tunel lung de un kilometru. De obicei, acest tunel este străbătut cu maşinile admise de conducerea hidrocentralei. Cei care nu sunt angajaţi ai hidrocentralei trebuie să primească o aprobare specială pentru a putea fi primiţi în centrala de la Mărişel.

Procedurile sunt greoaie tocmai pentru că hidrocentrala subterană are statutul de obiectiv strategic. Printre cei care au vizitat centrala electrică se numără şi şeful Gărzii de Mediu din judeţul Cluj, Viorel Pleşa. „Eu am fost de două ori în hidrocentrală. Este absolut impresionant. Dincolo de costurile enorme, centrala este de două ori importantă pentru Transilvania. Prima dată pentru că produce o cantitate imensă de energie nepoluantă, iar în al doilea rând pentru că centrala a fost amenajată exclusiv cu ingineri şi muncitori români şi doar cu materiale şi utilaje produse în România", spune acesta. La rândul său, primarul din Mărişel, Traian Mariş, spune că această centrală electrică ar putea să devină unul dintre cele mai importante obiective turistice, cu condiţia să fie deschisă publicului. Însă el nu crede că acest lucru se va întâmpla foarte curând. „Pe de o parte, este de înţeles că oamenii ar dori să poată să viziteze o asemenea minune inginerească. Pe de altă parte, riscurile sunt imense. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă ar veni un nebun cu o bombă", spune primarul Tra­ian Mariş.

O călătorie iniţiatică

Aşa că angajaţii centralei electrice, când primesc câte un vizitator, adoptă, involuntar, o atitudine asemănătoare cu cea a iniţiaţilor din cultele antice. Maistrul Ioan Varvari se numără printre angajaţii centralei de la Mărişel din „garda veche". „Centrala de la Mărişel este o unitate de bază a sistemului energetic naţional. De ce spun chestia asta? Pentru că, având în vedere că pe râurile interioare sunt mai multe hidrocentrale, cea mai mare îi Lotru, de trei sute şi ceva de megawaţi, iar a doua, Mărişelul, cu 220 de megawaţi. Mai avem una de 220 de megawaţi, Argeşul, dar nu funcţionează la capacitate maximă", spune Ioan Varvari. Hidrocentrala de la Mărişel a fost amenajată acum 34 de ani, de către ingineri români, la cererea fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu. El vroia să aibă o centrală electrică subterană, capabilă să aprovizioneze cu energie electrică uzinele siderurgice din Transilvania. În eventualitatea unui război, aceste combinate siderurgice ar fi urmat să se transforme rapid în uzine de armament. Tocmai pentru a păstra secretul, în amenajarea centralei de la Mărişel au fost implicaţi doar ingineri români. Toate materialele şi utilajele folosite la amenajarea hidrocentralei au fost, de asemenea, produse în România. În dorinţa sa de a impulsiona lucrările, Nicolae Ceauşescu a inspectat personal, de câteva ori, şantierul din Munţii Apuseni. Ioan Varvari îşi aminteşte că, înainte de vizitele „Tovarăşului", hidrocentrala şi împrejurimile sale erau pline de securişti.  

Uzina comunistă vinde energie capitalistă

La 20 de ani de la răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, fosta perlă a sistemului energetic comunist, centrala de la Mărişel, produce energie electrică livrată pe piaţa comună europeană. „Noi suntem obligaţi să apăsăm pe buton, să avem grijă să fie 70 de megawaţi şi să întreţinem uzina", descrie Ioan Varvari ritualul monoton al unei zile de muncă. Uzina electrică de la Mărişel foloseşte în producerea energiei apa adunată în lacuri de acumulare de la Beliş.

Guvernarea Raului in Romania

Efectul Guvernarii Raului in Romania a atins cote inimaginabile, a se vedea intoxicarile si manipularile din ultima vreme vizand distragerea atentiei de la responsabilitate/iresponsabilitate lui Ponta privind haosul din 20 ianuarie, din Apuseni, in cazul lipsei administrarii unei situatii de urgenta nationala.
Vinovatii de Raul generalizat sunt: primul ministru care nu se pricepe la guvrnarea tarii, politicientii care executa ceece nepriceputul spune si mai ales SRI care, prin ofiterii sub acoperire, zeci de mii infiltrati in toate institutiile statului de la justitie, Parlament si pana in media, intoxica, manipuleaza, face propaganda, ascunde adevarurile guvernarii incompetente, cu urmari grave asupra populatiei, etc, cu singurul scop acela de a-l deroba pe nepriceputul Victor Ponta de la responsabilitatea iresponsabilitatii lui si incercarea ca prin minciuna si intoxicari sa-I faca imagine favorabila in scopul alegerii lui ca Presedinte. Resursele SRI si celorlalte servicii de forta sunt immense. Cei peste 400.000 angajati in sistemele de forta (servicii, politie, jandarmerie, armata, procurori) au fond annual de solde si salarii de peste 4 mld euro, azi dissimulate in diverse capitole ale bugetului dar si in afara lui, cum ar fi credite externe care nu sunt nicaieri detaliate, uneori neprecizate. Acest system de politie politica in slujba unor sefi politici, a inceput sa fie format inca din 2006 sub Tariceanu, controlat atunci si comandat de Basescu, cand numarul angajatilor publici a crescut brusc de la 960.000 lasat de Nastase, la peste 1.650.000. Vinovatii, evident sunt sefii (cei care ordona) politicienilor si aceasta structura monstruoasa este ilegala, vezi doar dispozitiile art 36, legea 14/92, dar responsabil este Sistemul de justitie, care ar trebui sa curme aceasta stare grava de fapt, numai ca si justitia e infestata de acoperiti si din aceasta cauza fiind total corupta (in intelesul correct de masinarie stricata).
Inimaginabil este felul in care se intoxica si manipuleaza privind accidentul aviatic soldat cu doi morti, moarte cauzata de hipotermie, victimele fiind lasate in ger peste 6 ore cand au fost gasite de taranii din zona si nu de institutiile statului, care trrebuiau coordonate de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, forul legal si obligatoriu, coordonat de Primul Ministru, in cazul nostru de iresponsabilul victor Ponta care nici macar nu l-a convocat, in acel timp mergand, in gru de hiene, la carciuma. Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, for legal si obligatoriu rezultat din legea privind Strategia pentru gestionarea situatiilor de urgenta, are ca presedinte pe ministrul de interne si COORDONATOR (deci peste presedintele Comitetului) pe Primul Ministru, adica papitzoiul Victor Ponta. Presedintele are printre sarcini, convocarea Comitetului, dar si coordonatorul (de aceea e coordonator suprem) trebuie sa-l convoace in cazul in care MI nu a facut-o. Asa au facut-o de mai multe ori si Tariceanu si Boc, evident ambii stiind mult mai multe despre sarcinile Primului Ministru decat neispravitul, nestiutorul, incompetentul, mitomanul, papitzoiul Ponta. Toata Campania facuta saptamana trecuta, sub comanda si coordonarea SRI prin acoperitii din media, a avut ca tel ascundereea responsabilitatii, a primei responsabilitati, prin lipsa coordonarii centrale si comenzii unice. Acest neispravit nepriceput e iresponsabil caci sta si e mentinut in acest post desi a comis ilegalitati grave, cum sunt:
1. e plagiator dovedit de Universitatea Bucuresti (nicaieri in lume nu e mentinut in post administrative un plagiator)
2. e principalul responsabil de fraudarea rezultatului Referendumului din 2012 prin utilizarea deliberate a listelor electorale falsificate, cu 2,6 milioane falsuri ( halo justitie cacofonica, nu 2 ci 2,6 mil)
3. iresponsabil prin atitudinea de luni seara cand in loc sa se afle la Guvern pentru coordonarea si gestionarea urgentei in cazul unui accident aviatic, papitzoiul se harjonea pe sticla cu nevasta unuia dintre colaboratorii lui, promterista Puscalau. Mai mult, a raspandit si zvon fals, spunand ca accidentatii au fost salvati, demobilizand salvatorii in actiunea de salvare, intoxicare papitzoiului fiind penala. de precizat ca intoxicarea a facut-o la sugestia unui neica nimeni numit Palada pentru a arata ca e “mare conducator”
4. prin neconvocarea Comitetului National a lipsit coordonarea central si comanda unica absolut necesare in aceste stari complexe, cu rezultat direct in dezorganizarea si anarhia in actiunea institutiilor locale necoordonate. E evidenta raspunderea lui Ponta pentru ucidere din culpa si/sau participarea la aceasta.
Responsabilitate grava in acest caz nu poate fi alta decat DEMISIA iresponsabilului, Victor Ponta. (sursa - comentariu in presa)

HotNews - Autoritatea de Supraveghere Financiară pare că se ţine de glume, după obiceiul naţional de a face haz de necaz. Aceasta ar fi singura explicaţie pentru comunicatul ASF, de ieri, prin care Autoritatea ne anunţă, senină, că "începe cercetarea prealabilă a angajaţilor pentru care are confirmarea oficială a calităţii de învinuit din partea DNA, în dosarul «Carpatica Asig», în vederea luării măsurilor legale în acest sens".
Anunţul ASF vine la o zi după ce Tribunalul Bucureşti a hotărât, la propunerea procurorilor DNA, arestarea preventivă a omului de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul "Carpatica", şi a lui Marian Mîrzac, fostul director general al "Carpatica Asig" şi membru ASF, pentru fapte de corupţie, în caz fiind cercetaţi şi alţi angajaţi ai Autorităţii.
ASF se apucă, abia acum, să cerceteze, după ce procurorii i-au făcut toată treaba. Nu cumva relaţia ar fi trebuit să fie inversă?
ASF să-şi semnaleze problemele, înainte ca propriii angajaţi să-i ajungă la DNA sau chiar în arest? Desigur, acest lucru s-ar fi întâmplat într-o instituţie normală şi nu în una în care angajările se fac "pe cumetrii" şi nu pe bază de competenţe.
În cazul "Carpatica Asig", ASF se comportă similar ca în scandalul "Harinvest", când s-a apucat de anchete abia după ce clienţii brokerului au semnalat că le lipsesc bani şi acţiuni din conturi şi, nu cu un an înainte, când brokerul a început să facă, pe bandă rulantă, vânzări forţate, operaţiuni care ar fi trebuit să fie excepţionale.
La momentul izbucnirii scandalului "Harinvest", unele voci vorbeau despre o evaluare internă în cadrul ASF, pentru a constata eventuale deficienţe în activitate. ASF dovedeşte, însă, că nu este în stare să se supravegheze pe sine, darămite piaţa asigurărilor, a pensiilor private şi pe cea de capital.
Conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară a anunţat, ieri seară, că a dispus reevaluarea contractelor de reasigurare ale "Carpatica Asig", inclusiv în ceea ce priveşte reflectarea acestora în situaţiile financiare ale societăţii. ASF va solicita companiei şi informaţii suplimentare cu privire la indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, arată un comunicat remis redacţiei.
De asemenea, ASF va sesiza Parlamentul cu privire la situaţia lui Marian Mîrzac, membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii.
Prin decizia instanţei, Radu Mustăţea, membru în CA al "Carpatica Asig", a primit interdicţie de a părăsi ţara timp de 30 de zile.
Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
Ilie Carabulea, Marian Mîrzac şi Radu Mustăţea au fost reţinuţi, marţi seară, de procurorii anticorupţie. 

Statele care sunt aproape de faliment ar trebui să recurgă la averile private ale cetăţenilor instituind o taxă excepţională pe capital, înainte de a solicita asistenţă financiară internaţională, se arată într-un raport publicat luni de Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei), transmite Reuters, citat de Agerpres.

Tonul dur al oficialilor germani vine după ce zona euro s-a confruntat în ultimii ani cu criză datoriilor, care a determinat cinci state să solicite asistenţă internaţională (Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Cipru).

'O taxă pe capital corespunde principiului responsabilităţii naţionale, conform căruia plătitorii de taxe sunt responsabili pentru obligaţiile guvernelor lor înaintea de a solicita solidaritate din partea altor state', se arată în raportul Bundesbank. Instituţia avertizează că o astfel de taxă prezintă numeroase riscuri şi nu ar fi uşor de implementat, fiind recomandată doar în cazuri excepţionale, pentru evitarea intrării statului în incapacitate de plată.  Reformele şi ajustările adoptate recent în ţările cu probleme din zona euro - Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Cipru şi Italia - au îmbunătăţit condiţiile pentru asigurarea unei creşteri sustenabile dar rămân temeri legate de nivelul ridicat al datoriilor, apreciază Bundesbank. Instituţia consideră că problema datoriilor din sectorul public şi privat rămâne o problemă cheie iar viitoarele teste de stres derulate de BCE ar putea ajuta la rezolvarea problemelor din sectorul bancar şi ar dezobişnui băncile de la periferia zonei euro de a apela la finanţarea BCE. Anul acesta, BCE şi Autoritatea Bancară Europeană vor supune băncile europene la o nouă rundă de teste de stres, care ar urma să arată necesarul de capital al instituţiilor de creditare.

Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare.