Islanda, care a permis falimentul băncilor cu probleme, are un şomaj mult mai scăzut decât zona euro
Islanda, care şi-a lăsat băncile cu probleme să falimenteze, are, în prezent, o rată a şomajului de 4%, o treime din cel înregistrat în zona euro, potrivit Bloomberg. Guvernul de la Reykjavik nu este, însă, mulţumit cu acest nivel, pe care doreşte să îl reducă la jumătate, o ţintă care pare realistă, potrivit analiştilor citaţi de agenţia de presă.
Problemele economice ale Islandei au izbucnit în octombrie 2008, când boom-ul bancar al ţării s-a încheiat abrupt, în termen de câteva săptămâni, după "îngheţarea" pieţelor financiare.
Autorităţile islandeze au refuzat să ajute Kaupthing Bank hf, Glitnir Bank hf şi Landsbanki Islands hf, care aveau active de 85 miliarde dolari.
Creditorii băncilor încearcă, în continuare, să îşi recupereze banii, însă premierul islandez, Sigmundur D. Gunnlaugsson, subliniază că sumele în cauză nu reprezintă datorie publică şi "nici nu va reprezenta vreodată", scrie Bloomberg.
Abordarea Islandei a fost lăudată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi de numeroşi economişti, între care şi Paul Krugman.
Decizia guvernului de la Reykjavik reprezintă modul ideal în care ar trebui să fie rezolvată problema băncilor aflate în dificultate, prin evitarea utilizării de fonduri publice pentru salvarea lor, care să genereze creşteri puternice ale datoriei statelor suverane, consideră analistul economic Călin Rechea.
Rata şomajului în zona euro a ajuns, luna trecută, la 12,1%, nivel ce reprezintă un maxim istoric. Preşedintele Parlamentului Europen, Martin Schulz, care este şi candidatul grupului Partidului Socialist European (PSE) pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, declara, în primăvara anului trecut, că Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii, ceea ce a dus la apariţia unei "generaţii pierdute" de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care îşi pierd încrederea în capaciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.ciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.(sursa hotnews)
Islanda, care şi-a lăsat băncile cu probleme să falimenteze, are, în prezent, o rată a şomajului de 4%, o treime din cel înregistrat în zona euro, potrivit Bloomberg. Guvernul de la Reykjavik nu este, însă, mulţumit cu acest nivel, pe care doreşte să îl reducă la jumătate, o ţintă care pare realistă, potrivit analiştilor citaţi de agenţia de presă.
Problemele economice ale Islandei au izbucnit în octombrie 2008, când boom-ul bancar al ţării s-a încheiat abrupt, în termen de câteva săptămâni, după "îngheţarea" pieţelor financiare.
Autorităţile islandeze au refuzat să ajute Kaupthing Bank hf, Glitnir Bank hf şi Landsbanki Islands hf, care aveau active de 85 miliarde dolari.
Creditorii băncilor încearcă, în continuare, să îşi recupereze banii, însă premierul islandez, Sigmundur D. Gunnlaugsson, subliniază că sumele în cauză nu reprezintă datorie publică şi "nici nu va reprezenta vreodată", scrie Bloomberg.
Abordarea Islandei a fost lăudată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi de numeroşi economişti, între care şi Paul Krugman.
Decizia guvernului de la Reykjavik reprezintă modul ideal în care ar trebui să fie rezolvată problema băncilor aflate în dificultate, prin evitarea utilizării de fonduri publice pentru salvarea lor, care să genereze creşteri puternice ale datoriei statelor suverane, consideră analistul economic Călin Rechea.
Rata şomajului în zona euro a ajuns, luna trecută, la 12,1%, nivel ce reprezintă un maxim istoric. Preşedintele Parlamentului Europen, Martin Schulz, care este şi candidatul grupului Partidului Socialist European (PSE) pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, declara, în primăvara anului trecut, că Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii, ceea ce a dus la apariţia unei "generaţii pierdute" de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care îşi pierd încrederea în capaciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.ciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.(sursa hotnews)