Proiectele referitoare la gazele si petrolul de sist nu vor fi supuse procedurilor sistematice si repetate de evaluare cu implicarea institutiilor publice si a comunitatilor locale, au decis reprezentantii permanenti ai statelor membre la Uniunea Europeana. Astfel, ambasadorii, reuniti pe 20 decembrie, in Comitetul COREPER I, au decis sa autorizeze Presedintia Consiliului UE sa transmita Parlamentului European o scrisoare conforma primei lecturi legislative asupra unei propuneri a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA). Potrivit publicatiei naturalgaseurope.com, reprezentantii statelor membre la UE au convenit sa "mearga mai departe cu noua reglementare in privinta evaluarii impactului exploararii gazelor si petrolului asupra mediului, fara sa se citeze in mod special special evaluarea obligatorie a impactului proiectelor pentru gaze de sist, asa cum recomandase o comisie a Parlamentului European". Practic, publicatia arata ca in cadrul COREPER ambasadorii au decis sa nu ia in considerare doua amendamente aduse de europarlametari la proiectul de directiva initiat de Comisia Europeana.
Primul amendament prevede ca "in conformitate cu principiul precautiei", proiectele referitoare la gazele de sist si petrolul de sist, gazele din formatiuni compacte si metanul din straturile de carbune "sa fie supuse in mod sistematic evaluarii impactului asupra mediului". Un alt amendament face referire la o anexa a Directivei europene EIA, care cuprinde tipurile de proiecte pentru care trebuie facute informari intense ale comunitatilor locale si chiar ale comunitatilor statelor vecine care sunt afectate de acele proiecte, precum si obligativitatea cererii uni aviz de la toate institutiile (centrale si locale) relevante. Astfel, amendamentul introducea pe lista proiectelor cu restrictii "explorarea, limitata la etapa ce implica utilizarea fracturarii hidraulice, si extractia titeiului si/sau a gazelor naturale capturate in straturi de sist care contin gaz sau in alte formatiuni de roci sedimentare cu o permeabilitate si porozitate egale sau mai mici, indiferent de cantitatea extrasa".
Practic, amendamentul neluat in considerare de COREPER ar fi insemnat faptul ca, printre altele, statele membre ar fi trebuit sa ia "masurile necesare pentru a asigura ca autoritatile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitatilor lor specifice in materie de mediu, au posibilitatea sa emita un aviz cu privire la informatiile furnizate de initiatorul proiectului si la solicitarea de aprobare de dezvoltare" si in cazul proiectelor privind gazele sau petrolul de sist".

Venitul salarial mediu net din regiunea București-Ilfov va cunoaște în 2014 cea mai mare creștere, de 119 lei față de un plus de 82 lei la nivel național. La polul opus, se va situa regiunea Nord-Est, unde creșterea venitului salarial mediu net va fi de doar 62 lei. Exprimarea majorărilor în valoare absolută este relevantă pentru majorarea venitului disponibil.

Astfel, dacă avem aceleași prețuri la nivel național și un consum similar la nivel de regiuni, suma care rămâne după achitarea facturilor și a produselor și serviciilor uzual necesare (alimente, haine, transport etc.) diferă semnificativ mai mult față de simplul raport dintre salariile încasate. Între 2013 și 2014, nu se va produce nici o schimbare notabilă în acest raport dacă se ia zona capitalei față de nord-estul țării ( se va înregistra tot cam 1,8 la 1).

Dacă privim pe termen lung, se poate observa cum reducerea decalajelor salariale în profil regional , derulată până în 2004, s-a inversat treptat iar împrăștierea salariilor la nivel național ar urma să se dubleze pe intervalul 2010 – 2017. De altfel, în 2017 toate regiunile ar urma să aibă venituri salariale sub cele din vestul țării și mult sub cele din zona Capitalei, aflată deja la nivelul UE ca nivel de trai dacă se ține cont de prețurile locale.

Preşedintele băncii centrale germane Bundesbank, Jens Weidmann, a avertizat împotriva 'calmului înşelător' care domneşte pe pieţele financiare, afirmând că în 2014 criza ar putea reizbucni.

'Desigur că în acest moment pieţele financiare s-au calmat', a declarat Weidmann pentru cotidianul Bild, subliniind că ' acesta ar putea fi un calm înşelător'. 'Criza poate reîncepe', a avertizat el, ca răspuns la o întrebare despre posibile scenarii pentru 2014, potrivit AFP.

'Fiecare trebuie să fie conştient de responsabilitatea sa', a adăugat bancherul. El a invitat, încă o dată, ţările europene să nu-şi diminueze eforturile pentru reforme. Apelul este valabil şi pentru Germania, a precizat el, indicând că aceasta trebuie 'să continue să se doteze pentru viitor'.Întrebat despre nivelul extrem de scăzut al dobânzilor în zona euro, Weidmann a estimat că ar trebui 'să se acorde atenţie pregătirii lor din timp' şi a subliniat importanţa 'riscurilor şi a efectelor secundare' ale tarifelor mici. AGERPRES.

Ministrul afacerilor externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat Ankara să facă lumină în ceea ce privește suspiciunile de corupție ce planează în prezent asupra guvernului turc. După cum declară Steinmeier într-un interviu acordat Bild, actuala situație este un "test" pentru democrația turcă, informează AFP, citată de Agerpres.

"Avem încredere în capacitatea statului turc de a face lumină în ceea ce privește suspiciunile de corupție care planează în prezent, fără a distinge persoane", a declarat pentru ediția duminicală a cotidianului Bild șeful diplomației germane, care și-a preluat recent funcția. Capacitatea Ankarei de a elucida problema "va avea valoare de test pentru orice politică ce se revendică dintr-un stat de drept", a continuat Steinmeier.

"Noi, germanii, urmărim cu mare atenție evoluția evenimentelor de la Ankara și Istanbul', a mai spus ministrul, calificând Turcia drept "partener foarte important" pentru Berlin. "În Orientul Mijlociu (OM), o regiune marcată de crize și conflicte, avem nevoie de o Turcie foarte puternică, în calitate de pol de stabilitate spre interior și spre exterior", a mai spus Frank-Walter Steinmeier.

Germania numără cea mai mare comunitate turcă din afara Turciei, de circa 3 milioane de persoane. 

Credeti ca ar trebui să ne aşteptăm la o revoltă populară? În orice caz, ea nu va veni "nici din partea partidelor politice, nici din partea sindicatelor", ci mai degrabă din partea unor persoane obişnuite "care nu s-au gândit vreodată că vor face aşa ceva", comenta recent cotidianul grec Kathimerini, referindu-se la situaţia din Grecia. Acest comentariu ilustrează însă ameninţarea care apasă asupra democraţiilor europene, unde mai multe ţări trăiesc un paradox: indicatorii lor economici incită la optimism, dar şomajul şi sărăcia afectează viaţa zilnică a locuitorilor.

Această "criză după criză" alimentează corporatismul şi populismul, cu câteva luni înaintea alegerilor europene.

Chiar în Franţa, unde nu a fost necesar să se recurgă la un plan de ajutor european, contrar Greciei, Spaniei, Italiei, Irlandei sau Ciprului, creşterea şomajului, planurile sociale şi creşterea impozitelor au generat recent mişcări de contestare spontane şi cu forme multiple. Eforturile preşedintelui François Hollande de a reforma în linişte ţara sunt atacate din toate părţile - unii considerându-le insuficiente (ca agenţia Standard & Poor's care a redus din nou ratingul ţării), iar alţii ca mergând prea departe. Ca urmare a acestei situaţii, popularitatea preşedintelui a scăzut drastic, în timp ce Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a crescut în sondaje. În Spania, unde partea cea mai rea a crizei pare să fi trecut odată cu ieşirea, anunţată pentru ianuarie, din planul de ajutor european - la fel ca şi pentru Irlanda - şi cu o reluare timidă a creşterii, şomajul, mai ales în rândul tinerilor, rămâne foarte ridicat.

"O ameliorare? Nu se vede", asigură Manuel Moreno, în vârstă de 34 de ani, care tocmai şi-a pierdut locul de muncă într-o organizaţie umanitară din Madrid.

"După criza din anii '90, a fost nevoie de 15 ani pentru a vedea o ameliorare. Cu această criză, care este şi mai rea, este posibil să nu vedem nimic înainte de 20 sau 25 de ani", se teme el.

De fapt, nu este aşteptată nicio scădere a numărului de şomeri (în prezent mai mult de o persoană din patru active) înainte de 2015 în Spania, potrivit Comisiei Europene, iar 21,6 la sută dintre spanioli riscă să fie afectaţi de sărăcie. O descindere în infern silenţioasă, deoarece mobilizarea în stradă este tot mai slabă.

Descurajarea se simte şi în Grecia, unde la 6 noiembrie, în ziua de grevă generală, sindicatul GSEE din domeniul privat a luat decizia, inedită, de a-şi anula marşul de la Atena, din cauza numărului redus de participanţi.

Cele două mari sindicate din public şi privat sunt desconsiderate pentru că sunt percepute drept "reprezentanţii Pasok", partidul socialist aflat la putere alături de conservatori, analizează politologul Ilias Nikolakopoulos.

Pentru prima dată în ultimii şase ani, Atena prevede o ieşire din recesiune în 2014. Acest rezultat este atribuit creditorilor internaţionali (UE, BCE şi FMI), care au impus Greciei măsuri de austeritate: reducerea salariilor şi pensiilor, creşterea impozitelor. Dar cu un şomaj în creştere cu 27,6 la sută (55 la sută în rândul tinerilor), pentru greci nu se întrevede nicio ameliorare.

"Când datoria a explodat în 2010, nimic nu s-a mişcat timp de un an. Concedieri puţine, plafonarea şi chiar creşterea salariilor! Este acelaşi lucru cu această pretinsă ameliorare economică. Pe când nişte efecte pozitive pentru populaţie?", se întreabă jurnalistul Polydefkis Papadopoulos. "Grecii se adaptează, mai bine decât alţii, dar există riscuri de explozie", potrivit lui.

Guvernul de coaliţie nu are decât patru voturi care îi garantează majoritatea în Parlament. Iar un succes al partidului neonazist Zori Aurii, în creştere în sondaje (la 10 la sută), la alegerile municipale şi europene din primăvară, va destabiliza clasa politică.

În Italia, care ar putea ieşi molcom din recesiune anul viitor, populiştii sunt şi ei în alertă pentru alegerile europene. În particular, mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo, din ce în ce mai critic faţă de o Europă acuzată de neputinţă în privinţa imigraţiei şi şomajului.

În ceea ce priveşte Portugalia, constrânsă la sacrificii enorme de troică, ea afişează o creştere economică şi o scădere a şomajului, în orice caz pe hârtie: numeroase persoane rămase fără loc de muncă au renunţat să se mai înregistreze.

În 2014 vor avea loc noi reduceri de salarii pentru funcţionari.

"Se dă o mare bătălie: cea a unei Europe a popoarelor împotriva unei Europe a populismului", a avertizat preşedintele Consiliului italian, Enrico Letta, înaintea alegerilor europene din mai.

"Lupt pentru o Europă care înţelege că se poate muri de austeritate şi că doar linia austerităţii îi va face câştigători pe «Le Pen» (în Franţa) şi pe eurosceptici ca Grillo, la noi".

"Având în vedere recenta declaraţie a comisarului european Viviane Reding despre lupta împotriva corupţiei din România, aş dori să-i reamintesc modul în care şi anul trecut s-a inflamat fără să aibă la dispoziţie toate informaţiile şi modul periculos pentru un oficial european în care a preluat fără ezitare formula fabricată de propaganda lui Traian Băsescu de  lovitură de stat.

Noi, Uniunea Social Liberală, nu favorizăm corupţia, spre deosebire de regimul de dinaintea noastră, care a avut tot sprijinul popularilor europeni şi ale cărui abuzuri nu au stârnit niciun fel de reacţii din partea unor oficiali precum Viviane Reding. Declaraţia de acum a comisarului Reding este una de campanie electorală!.

Guvernul a anunţat deja că toate modificările vor fi discutate inclusiv cu Comisia Europeană, deci doamna comisar Reding nu are de ce să fie îngrijorată. România este un stat de drept, iar lupta împotriva corupţiei va continua.

Efectul amânării majorării accizelor la carburanţi va fi analizat după primele trei luni, însă eventualele pierderi la buget nu pot fi reglate decât prin rectificare, care poate fi efectuată numai în semestrul al doilea, rectificare bugetară care, în aceste condiţii, poate fi negativă, a apreciat premierul Ponta.
"O să facem calculele după primele trei luni şi o să vedem dacă este vorba de venituri suplimentare, preşedintele României aprecia că o să avem venituri suplimentare din alte taxe. Dacă se va constata că nu există venituri suplimentare, prima rectificare este în luna iulie şi doar atunci pot fi realocaţi banii", a spus Ponta.
Domnia sa a reiterat că şeful statului a transmis că nu va fi creat un gol de venituri în buget prin amânarea majorării accizelor deşi lui, ca premier, cifrele îi indică exact contrariul.
"Să sperăm că are dânsul dreptate. Eu, pe cifre, mi-a rezultat că se creează, dar preşedintele, care le ştie pe toate mai bine, să sperăm că de data asta a avut dreptate. A fost, însă, o miză strict politică, nu are nicio legătură cu cifrele pentru preşedinte. Dar nu există decât două variante după 1 iulie: ori constatăm încasări suplimentare sau cheltuieli mai mici, ori facem o rectificare negativă", a afirmat Ponta.  Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că sunt necesare măsuri care să compenseze veniturile pierdute de stat prin amânarea creşterii accizei la carburanţi, arată sursele de presă. Astfel, o misiune a Fondului va veni în Capitală, în luna ianuarie, pentru discuţii cu autorităţile, vizând combinarea primelor două evaluări ale acordului stand-by.
     "Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie", potrivit unei declaraţii de presă transmisă azi de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, informează sursele de presă. FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată "un pas binevenit".
Ponta, întrebat de unde va acoperi banii pierduţi prin amânarea majorării accizei: "De la Preşedinţie" - Veniturile pierdute prin amânarea creşterii accizei la carburanţi vor fi acoperite din bugetul Administraţiei Prezidenţiale, potrivit premierului Victor Ponta, care argumentează măsura prin faptul că preşedintele Traian Băsescu a afirmat că există bani prin care amânarea accizei să fie compensată. Întrebat cum va acoperi golul de venituri rezultat din amânarea majorării accizei la carburanţi, conform recomandării FMI, premierul a răspuns: "De la Administraţia Prezidenţială, că domnul preşedinte a spus că sunt bani", transmit sursele de presă. Legea bugetului pe 2014 a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial. Premierul Victor Ponta a anunţat că introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi va fi amânată cu trei luni, până la 31 martie 2014.