CEREM IESIREA ROMANIEI DIN U.E. - Jos dictatura nazista de la Bruxelles !!!

Articol semnat de Viviane Reding și Olli Rehn, vicepreședinți ai Comisiei EuropeneFinalul unui an este întotdeauna un moment de bilanț. La sfârșitul lui 2013 putem privi în urmă la anul în care UE a început să iasă din recesiune. Încă fragili, dar perfect vizibili, primii „muguri” au început să apară. Este clar că vremurile sunt în continuare grele pentru mulți cetățeni europeni. La intrarea în noul an însă, europenii au mai multe motive să se simtă încrezători și să răsufle ușurați.

Nu cu mult timp în urmă, numeroși erau cei care credeau că pericolul destrămării zonei euro era unul real. De fapt, nu doar că nu vor exista mai puține țări care folosesc moneda euro, ci, de la 1 ianuarie 2014, țărilor din zona euro li se va mai alătura una: Letonia. Ea va deveni astfel a optsprezecea țară care adoptă moneda noastră comună. În urmă cu numai doi ani, Letonia depășea, cu sprijinul unui program UE-FMI, o foarte gravă recesiune. Astăzi, economia sa prezintă cea mai rapidă rată de creștere din UE.
O altă țară care a ieșit mai puternică cunoscut dintr-o perioadă foarte dificilă de ajustare este Irlanda. La 15 decembrie, țara a ieșit din programul de sprijin pe trei ani, după ce a rezolvat în mod decisiv problemele care, în 2008, au cauzat catastrofala prăbușire a sectorului său bancar și a pieței sale imobiliare. În al treilea trimestru al acestui an, crearea de locuri de muncă în Irlanda a atins cel mai rapid ritm din 2007.

Exemplele Letoniei și Irlandei sunt deosebit de semnificative. Ele demonstrează cu tărie că strategia aleasă de Europa pentru depășirea crizei funcționează. În esență, această strategie s-a bazat pe extinderea solidarității în schimbul solidității. Statele membre aflate într-o situație financiară dificilă au primit sprijin din partea celorlalte. Acest sprijin este condiționat de angajamentul ferm al statelor membre care beneficiază de el de a-și remedia dezechilibrele acumulate, de a introduce reforme și de a-și aduce finanțele pe un făgaș durabil.

Procesul a fost și continuă să fie unul foarte dificil pentru mulți cetățeni. Și totuși, existența unui sprijin din partea Europei a făcut ca impactul crizei în țări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puțin abrupt și dureros decât ar fi fost fără acest sprijin.

Semne încurajatoare există și în alte părți ale Europei. Programul de asistență de care beneficiază Spania se va încheia la 23 ianuarie. Sectorul său bancar este în curs de restructurare, iar o serie de reforme economice importante creează condițiile pentru o redresare durabilă a creșterii și a creării de locuri de muncă.

În sens mai larg, Europa se află, începând din vară, sub semnul redresării economice. Ne așteptăm ca această relansare să capete un ritm mai susținut anul viitor. Cele mai recente cifre în materie de șomaj arată că tendința se inversează și, în mod încurajator, cele mai mari rate de creștere a ocupării forței de muncă din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda și Portugalia.

Profeții declinului s-au înșelat. Este sigur însă că nu trebuie să ne culcăm pe lauri. În mare parte a Europei, șomajul se menține la cote inacceptabil de ridicate.Există trei răspunsuri la întrebarea cum să ieșim întăriți din criză.
Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale și să creeze astfel condițiile necesare pentru a culege roadele liberului schimb, pentru a spori productivitatea și inovarea, și, prin urmare, pentru a se menține la un nivel ridicat de bunăstare economică și socială.
Al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcționeze bine și care să îi permită astfel să sprijine investițiile și să finanțeze schimbările structurale necesare. Acum se pun bazele uniunii bancare a Europei. Se va asigura astfel că băncile noastre sunt solide și că ele se află în slujba economiei europene, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În fine, al treilea răspuns este că politica economică și bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. În această toamnă, Comisia a evaluat pentru prima dată proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro – un salt major spre coordonarea politicilor economice. Am beneficiat, de asemenea, de celelalte instrumente care au fost introduse de la începutul crizei pentru coordonarea reformelor economice. Slovenia este un bun exemplu în acest sens: în urmă cu opt luni, Comisia a lansat o avertizare la adresa Sloveniei, conform căreia această țară trebuia urgent să își pună finanțele publice în ordine și să își rezolve problemele din sectorul financiar. În noiembrie am ajuns la concluzia că planul său bugetar pentru 2014 era conform cu normele UE, iar în urma testelor de rezistență la care au fost supuse băncile din Slovenia a reieșit că țara își poate continua procesul de restructurare a sectorului său bancar fără asistență financiară.

Pe scurt, toate eforturile depuse de europeni pentru depășirea crizei sunt răsplătite. Desigur că nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Rămân multe de realizat, mai avem de făcut alegeri dificile și va trebui să dăm dovadă de perseverență. Dar, dacă nu ne abatem de la calea reformei, Europa poate spera la o consolidare a procesului de redresare economică începând cu anul viitor.

Introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi la carburanţi a fost negociată cu FMI şi Comisia Europeană în luna noiembrie.

Pe 9 decembrie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină şi să amâne introducerea acestei taxe la motorină pentru o perioadă de trei luni, interval în care să fie căutate soluţii. Şeful guvernului a adăugat că au avut loc discuţii informale cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene pe această temă, iar ministrul Bugetului, Liviu Voinea a plecat la Bruxelles să negocieze cu Comisia Europeană măsura.  Premierul a adăugat că l-a informat de preşedintele Băsescu şi pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu despre această decizie.

”Domnul Voinea a plecat la Bruxelles cu o anumită misiune din partea mea, de a avea un acord final al CE pentru ca acciza de 7 cenţi să o aplicăm doar la benzină. Vrem să amânăm cu trei luni introducerea accizei astfel încât efectul asupra bunurilor de consum să nu fie imediat, urmând să găsim soluţii dacă putem în continuare doar pentru motorină să avem un regim fiscal special. Nu e nevoie să redeschidem legea bugetului prin recalcularea anumitor parametri de deficit. Putem acoperi cele trei luni, după care la începutul anului vedem care e efectul”, a spus Ponta, adăugând că ”primele semnale sunt că va fi de acord Comisia”.

Premierul a spus că acciza la benzină va fi menţinută. ”Acciza la benzină rămâne, nimeni nu transportă marfa pe benzină”, a arătat el referindu-se la protestele transportatorilor.

Şeful guvernului a comentat totodată că, în ceea ce-l priveşte, nu şi-ar dori deloc introducerea accizei suplimentare la carburanţi. ”Să vă spun cinstit: dacă pot să nu o introduc, n-aş introduce-o deloc”, a spus Ponta.

Republica Moldova care vrea să se unească cu România va fi o fundătură a Uniunii Europene. De această părere este vice-premierul rus, Dmitri Rogozin, într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvî, citată de UNIMEDIA.

„Eu am lucrat patru ani la Bruxelles. Eu îi cunosc pe acești oameni. Politicienii europeni sunt duri și reci. Pentru dânșii România nu este în centrul atenției, ci se află undeva departe la periferie. Iar Republica Moldova care vrea să se unească cu România, îi am în vedere pe liberali, de fapt, niște outsideri, va fi o provincie îndepărtată, o fundătură a Uniunii Europene. Mi-e groază să mă gândesc la așa ceva”, a declarat Dmitri Rogozin.

Colegii "gingavei prezidentiale" (EBA) se dau si ei in spectacol etalind prostia fara rusine ...

 

Statele membre ar trebui sa isi dezvolte capacitatea de aparare iar aceasta sa poata fi la dispozitia Uniunii, au agreat liderii europeni.Premierul britanic David Cameron a declarat raspicat ca nu va sustine nimic ce ar putea semana cu o "armata europeana". "Trebuie sa pastram o demarcare corecta intre cooperare, ceea ce este un bine, si capacitati militare la nivelul UE, ceea ce este gresit".... BRAVO U.K. ! In rest , imbecilii la vedere !

Premierul Victor Ponta a admis ca, in cazul modificarilor aduse de parlamentari Codului Penal, a fost o lipsa de consultare cu CSM, ministrul Justitiei si Comisia Europeana, dar s-a aratat convins ca, in urma acestor consultari, forma finala a legii va fi acceptata la Bruxelles.
"E foarte clar ca a fost o lipsa de consultare cu CSM, cu ministrul Justitiei si cu Comisia Europeana. Am spus foarte clar ca nu putem adopta legislatia fara sa avem consultari, dar, in cele din urma, Parlamentul trebuie sa respecte doar Constitutia, si acest lucru este mereu foarte dificil cand avem o campanie electorala inaintea noastra," a declarat, vineri, premierul Victor Ponta, intr-un interviu acordat postului de radio France Inter, citat de Mediafax.

Intrebat daca astfel nu se incearca "albirea" acestui vot dat de parlamentari, premierul a aratat ca forma finala a legii va respecta standardele europene.

"In realitate, nu stiu cum s-a intamplat cu proiectul de lege, desi sunt un fost magistrat si cunosc procedurile, dar sunt sigur ca, in urma consultarilor, forma finala a legii va fi acceptata de Comisia Europeana, nu insa si de opozitie, acest lucru va fi imposibil", a spus Ponta. El a recunoscut ca in Romania exista inca problema coruptiei politice, dar a precizat ca exista rezultate importante in combaterea fenomenului.

"Din nefericire, la noi se amesteca coruptia si lupta institutionala, care exista, cu batalia politica. La noi e foarte usor sa spui ca adversarul politic e corupt", a sustinut Victor Ponta.

JOS GUVERNUL INCOMPETENTILOR, MINCINOSILOR SI NECOPTILOR - JOS PONTA!!!!

Aproape 10,000 de persoane participă la un miting în Bucureşti, organizat pe reţelele de socializare pentru comemorarea victimelor de la Revoluţia din 1989 . Oamenii au ieşit pe carosabil şi au blocat circulaţia în Piaţa Universităţii, iar apoi au plecat în marş spre Piaţa Victoria. Ulterior ei au mers în marş spre Piaţa Revoluţiei.

Manifestanţiii s-au adunat, în jurul orei 17.00 cu bannere şi steaguri tricolore, atât în zona fântânii de la Universitate, cât şi pe trotuarul de la Teatrul Naţional. În mijlocul lor a venit, cu un steag, şi liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care a fost însă apostrofat de câţiva manifestanţi şi obligat să iasă din mulţime....Protestatarii s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare, pe internet circulând şi un manifest denumit "Declaraţia de la Bucureşti. 21 decembrie 2013", în care se cere, printre altele, demisia Guvernului şi a şefului statului, "abrogarea" noilor modificări aduse Codului penal şi interzicerea mineritului pe bază de cianuri şi a fracturării hidraulice. Printr-un alt anunţ, oamenii au fost chemaţi să aprindă o lumânare în memoria eroilor căzuţi în Revoluţie şi să refacă, simbolic, baricada de la Intercontinental din 21 decembrie 1989.

Aproximativ 2.000 de oameni au protestat în Capitală şi duminica trecută, pentru menţinerea ordinii fiind mobilizaţi 600 de jandarmi. Manifestaţia, neautorizată, a fost marcată de incidente după ce o parte a protestatarilor au blocat bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei, iar apoi au încercat să forţeze cordonul de jandarmi din faţa sediului Guvernului. Cinci protestatari au fost ridicaţi şi amendaţi cu câte 500 de lei.

În aceeaşi zi în care autorităţile europene au căzut de acord asupra cadrului de soluţionare a problemelor bancare prin bail-in, cotidianul german Handelsblatt publica rezultatele unui studiu de la Standard and Poor's, în care se arăta că "primele 50 de bănci din Europa mai au nevoie de capital suplimentar de circa 110 miliarde de euro, astfel încât să fie eliminat pericolul reducerii ratingurilor", din care 50 de miliarde îl reprezintă necesarul de capital al băncilor din Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.

Dar periferia nu este singura cu probleme. În Austria, guvernul a majorat capitalul băncii naţionalizate Hypo Alpe- Adria-Bank International cu încă 800 de milioane de euro săptămâna trecută, cheltuielile publice pentru susţinerea Hypo ridicându-se până la 3,6 miliarde de euro în ultimii cinci ani. Banca centrală presează guvernul să aloce sumele necesare deoarece "există riscul unui faliment necontrolat" al băncii naţionalizate, cu efecte deosebit de grave asupra sistemului bancar, iar costul acestuia poate ajunge până la 26 de miliarde de euro, conform unui articol din ediţia online a revistei Profil.

Cadrul de bail-in spune că deponenţii garantaţi (n.a. cei cu depozite de până la 100 de mii de euro) nu vor fi afectaţi de noile măsuri. Chiar aşa?

Conform raportului anual pentru 2012 de la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, resursele alocate pentru garantarea depozitelor de la noi erau de 2,9 miliarde de lei, reprezentând 1,9% din valoarea lor totală. Altceva este, însă, mult mai interesant: "Comparativ cu alte state membre ale UE, un astfel de nivel al gradului de acoperire a expunerii plasează FGDB în categoria schemelor de garantare a depozitelor cu cele mai mari valori ale acestui indicator".  Şi atunci, cum pot garanta autorităţile europene că bail-in-ul se va opri la pragul anunţat? Nu pot, mai ales că au ales să ignore adevărata cauză a problemelor actuale: instabilitatea sistemului bancar este dată de existenţa rezervelor fracţionare, pe fondul unui "standard" monetar de hârtie, care este "gestionat" de băncile centrale. Limita de creştere în acest context a fost atinsă prin explozia necontrolată a creditării, după zeci de ani de transfer a bunăstării viitoare în prezent. Deci bail-in-ul nu este o chestiune de "dacă", ci de "când", iar costurile cele mai mici vor fi cele care vor ajunge pe prima pagină a ziarelor.

Adevăratele costuri vor fi cele asociate adâncirii neîncrederii în sistemul bancar, coroborate cu cele sociale şi materiale, determinate de subminarea gravă a procesului de formare a capitalului şi, implicit, a noilor locuri de muncă. Cu autorităţi scăpate de sub controlul votului democratic, Europa riscă să se întoarcă în vremurile când bunăstarea era doar un vis frumos şi jaful instituţionalizat era la ordinea zilei.(sursa bursa)