"Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului Fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului Fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget", a declarat Simon O'Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn.

Consiliul Fiscal a aruncat mărul discordiei în tribuna decidenţilor politici, confortabil instalaţi în paradigma economiei frumos crescătoare a României. Construcţia bugetului s-a bazat pe estimări nerealiste, iar calculele dau cu rest, a fost mesajul Consiliului Fiscal - "câinele de pază al bugetului" - către Guvern. Un rest de miliarde de euro, care în numărătoarea de "voturi" pentru creşterea economică ne-ar putea da nu cu rest, ci cu recesiune.

Rectificarea bugetară de săptămâna trecută încalcă mai multe reguli fiscal bugetare şi a fost făcută pe baza unor proiecţii nerealiste, numai din impozitul pe venit şi contribuţii din asigurări veniturile fiind supraestimate cu un miliard de lei, a apreciat Consiliul Fiscal (CF).  Supraestimate cu aproximativ 50% au fost şi încasările din accesarea fondurilor europene, un "eşec major" al calculelor bugetare. "Încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar", arată Consiliul într-o opinie formulată la 30 iulie, data la care Guvernul a decis prima rectificare bugetară a anului.

CF menţionează că a primit informaţii de la Ministerul Finanţelor cu privire la rectificare în seara zilei precedente, astfel că nu a avut timp să facă o analiză riguroasă până la aprobarea proiectului de către Executiv.

Fostul sef SIE Ioan Talpes: Laszlo Tokes a fost agent al Securitatii maghiare. Generalul Ioan Talpes, fost sef al Serviciul de Informatii Externe, invitat al emisiunii Adevarul Live, a discutat cu jurnalistii "Adevarul" Diana Rusu si Cristian Unteanu despre implicatiile acestor jocuri de manipulare si dezinformare, precum si tehnicile folosite de-a lungul timpului de serviciile de informatii, pentru discreditarea adversarilor. Se poate vorbi in lumea aceea despre care stim atat de putin despre operatiunile practice de manipulare? Ioan Talpes: Ar fi un curaj enorm sa vorbesc eu despre manipulare. Toata lumea vorbeste despre informare. Nimeni nu va declara vreodata ca si-a propus sa dezinformeze. Toate aceste strategii sunt plasate intr-un context in care oamenii trebuie "informati", deci facuti partasi la un scenariu deja stabilit. Pacepa a aparut in perceperea din partea lui de Occident ca un om care informeaza asupra lumii pe care o parasise. Nu doar ca informeaza, ci chiar ca vine cu adevaruri fundamentale. Stau uneori si ma intreb de ce oare nu gasim pe nimeni care sa reia prima carte pe care a scris-o omul acesta si sa inceapa cu ce i s-a parut la momentul respectiv a fi "informare". Multor romani si nu numai li s-a parut ca "Orizonturile Rosii" aduc tot felul de informatii extraordinare, scrie Adevarul.

Apariţia băncilor de investiţii pe piaţa românească se lasă aşteptată. Potrivit experţilor din domeniu, este o şansă foarte mică să vedem acest tip de instituţii în viitorul apropiat în România, pe motivul absenţei pieţelor de capital lichide. Mai mult, posibila introducere a unei taxe la nivel european pe tranzacţiile financiare va afecta întregul sistem bancar.

Ţara noastră duce lipsă de astfel de bănci, care pot contribui semnificativ la finanţarea economiei reale. Băncile de investiţii sunt, mai exact, bănci comerciale specializate în acordarea de credite pe termen mediu şi lung întreprinderilor industriale (uneori şi în alte ramuri economice). Acestea îşi procură fondurile pe baza unor forme de economisire pe durate mai îndelungate decât cele obişnuite. Avantajul acestor tipuri de insituţii financiare, la nivel economic, este acela că, odată cu existenţa lor, băncile comerciale se vor putea concentra pe creditarea persoanelor fizice, iar băncile de investiţii vor fi cele care vor finanţa economia. O astfel de separare ar scuti băncile comerciale standard de grija creditelor pentru IMM-uri.

Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a recunoscut pentru prima dată că Grecia va avea nevoie de un al treilea ajutor financiar internațional pentru a-și menține economia pe linia de plutire în următorii doi ani, transmite Deutrsche Welle.

’’Este nevoie de un alt program pentru Grecia’’, a spus ministrul in timpul unui miting electoral, în nordul Germaniei. Declarația se poate dovedi una destul de riscantă, pentru că oferirea unor asemenra împrumuturi, la care Germania contribuie cu partea leului, nu este deloc populară în rândul electoratului, iar până la alegeri mai sunt doar cinci săptămâni. Ministrul german de Finanţe a mai afirmat în trecut că Grecia ar putea necesita un nou program financiar la încheierea celui prezent în 2014, dar nu l-a descris niciodată ca fiind inevitabil, cum pare că a procedat marţi, scrie Reuters. Grecia nu va beneficia, însă, de o ştergere a datoriilor, a adăugat el. Cancelarul Angela Merkel a fost extrem de prudentă în ce privește acordarea unui nou ajutor pentru Grecia și, așa cum până acum a făcut-o și Schauble, a susținut că Grecia nu mai are nevoie de vreun împrumut. Jorg Asmussen, reprezentantul Germaniei în boardul Băncii Centrale Europene, urmează să facă o vizită în Grecia miercuri, pentru a discuta despre stadiul aplicării programului de reforme necesar pentru livrarea tranșelor din împrumuturile deja contractate de Atena. Programul este aplicat sub supravegherea unei echipe a Comisiei Europene condusă tot de un german, Horst Reichenbach. Atena a primit în iulie o tranșă de 5,8 miliarde de euro din partea creditorilor internaționali și speră să primească încă un miliard de euro în octombrie. Premierul Andonis Samaras a cerut miniștrilor săi să grăbească ritmul reformelor, de fapt să grăbească concediaerea altor 4.000 de funcționari publici, să grăbească vânzarea a ceea ce statul deține în economie și să introducă impozite mult mai mari pe terenuri și imobile.

Economiile periferice ale Zonei Euro, puternic afectate de criza datoriilor suverane, isi recapata treptat competitivitatea si profita de pe urma unui numar in crestere de turisti straini, arata o analiza recenta a PwC.  Pentru prima data in ultimii trei ani, avem parte de o vara mai linistita, fara o criza iminenta in Zona Euro. Cativa factori au ajutat la reducerea riscurilor pe termen scurt cu care se confrunta economiile periferice ale Zonei Euro, incluzand "Relaxarea Cantitativa" si angajamentul Bancii Centrale Europene (BCE) de a face "orice este necesar" pentru salvarea Zonei Euro folosind programul de cumparare de titluri de stat.
Drept rezultat, dobanzile la imprumuturile publice ale economiilor periferice au scazut cu 2-3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu toate acestea, nu inseamna ca state precum Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania sunt acum in afara oricarui pericol. Un aspect cheie al redresarii il reprezinta recastigarea treptata a competitivitatii statelor periferice. Costurile salariale s-au redus cu 20-30% in ultimii 4 ani. Insa factori temporari precum reducerile salariale si cresterea somajului au contribuit cel mai mult la aceasta evolutie. Desi costurile au scazut, lipsesc inca reformele pietei muncii pentru a creste flexibilitatea salariala. Prin urmare, exista riscul ca pe viitor competitivitatea sa fie erodata atunci cand noul ciclu de crestere va duce pietele muncii in linie cu cresterea economica.  Reducerea costurilor s-a dovedit de bun augur pentru turism, un sector cheie pentru aceste economiile periferice. Veniturile din turism contribuie cu pana la 5% la formarea PIB in aceste state, iar cresterea numarului de turisti (cu pana la 23% in Spania din 2009 si pana in prezent) a dat motive de optimism.

În România, 15% dintre tineri sunt 'prea' educaţi comparativ cu cererea pieţei, iar această rată este mai mare decât în Marea Britanie şi Germania, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), citate într-un comunicat EY.

Pe de altă parte, discrepanţa între abilităţile celor care îşi caută un loc de muncă şi exigenţele angajatorilor români s-a redus. Astfel, într-un studiu din 2013 al OMM, se precizează că această discrepanţă a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, în România fiind cea mai mare scădere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate.

Totodată, rata şomajului în rândul tinerilor cu educaţie terţiară (şcoli tehnice şi facultăţi) este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, în creştere faţă de 2010 şi mai mult decât triplă faţă de nivelul anului 2000.

'Toate aceste dificultăţi persistente, ca şi încetinirea revenirii economice la nivel global în 2012 şi 2013, au condus la blazare şi pesimism. Din ce în ce mai mulţi tineri renunţă să mai caute un loc de muncă, iar mulţi se mulţumesc cu un job sub nivelul lor de calificare', afirmă Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, coordonator al studiului EY 'Antreprenorii Vorbesc'.

Aceasta adaugă că, după generaţia de sacrificiu, a celor care a trebuit să traverseze cum s-au priceput tranziţia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piaţă, în prezent există 'o generaţia pierdută', cea a tinerilor care nu-şi găsesc loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii cinci ani. Sintagma 'generaţie pierdută' este asociată tinerilor români în rapoarte ale OMM şi în alte studii care tratează subiectul şomajului şi forţei de muncă la nivel global.