Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exclus ieri o nouă ştergere a datoriei Greciei, deoarece autorităţile de la Atena au adoptat măsuri suplimentare de austeritate, transmite Bloomberg, conform Agerpres. "Am declarat în repetate rânduri că nu văd o reducere a datoriei Greciei. Toate discuţiile pe această temă mă îngrijorează câteodată", le-a declarat jurnaliştilor Angela Merkel.
O nouă reducere a datoriei ar veni după acordul convenit anul trecut cu investitorii care au acceptat să-şi asume o pierdere de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin. Acest acord a redus datoriile Greciei cu aproximativ 100 de miliarde de euro. Şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a cerut joi oficialilor de la Atena să nu mai solicite o nouă reducerea a datoriilor. Grecia este în grevă generală, sindicatele protestează faţă de planurile guvernului de a face noi concedieri în sectorul public, măsură cerută de creditorii internaţionali în schimbul ajutorului financiar. La greva organizată astăzi de centralele sindicale din sectorul public şi privat participă salariaţii din administratia locală, funcţionarii băncilor şi medicii din spitalele publice, angajaţii mass-media, notează RADOR.Transportul public de călători este afectat de întreruperea lucrului în reţeaua naţională de cale ferată şi pe magistrala care face legătura între Aeroportul Internaţional Eleftherios Venizelos şi Atena. Controlorii de trafic aerian au decis să oprească activitatea intre orele 12:00 şi 16:00. Ca urmare, mai multe curse au fost anulate sau reprogramate. Persoanelor care călătoresc astăzi în Grecia le este recomandat să contacteze companiile aeriene, pentru a se informa în legătură cu eventualele schimbări operate în programul de zbor.

În capitala elenă, transportul rutier este îngreunat de participarea la greva şoferilor de autobuze şi troleibuze şi, nu în ultimul rând, de demonstranţiile care au loc la aceast oră în Piaţa Constituţiei, în faţa clădirii Parlamentului, acolo unde legislativul va începe dezbaterea proiecului multiplu de lege care cuprinde un nou pachet de austeritate.Măsurile impuse de troica instituţiilor creditoare, în vederea eliberării următoarei tranşe de împrumut, cuprind, printre altele, continuarea disponibilizărilor în sectorul public, liberalizarea concedierilor în sectorul privat, taxe şi impozite suplimentare.

 

DGIPI, celebrul "Doi şi-un sfert", serviciul secret al Ministerului de Interne a fost pusă de Guvernul Boc să negocieze datoriile Rompetrol către statul român.

Dezvăluirea halucinantă a fost făcută de Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, într-un interviu pentru gandul.info.

"... Negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebaţi de ce şi care-i logica. Aşa a fost aprobat un memorandum în Guvern (Boc - nr.), iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne", spune Dumitraşcu.

Kazahii, ameninţaţi cu DNA

Iar negocierile nu s-au purtat "oricum". "Pentru că în timpul negocierilor, în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopţii mai multe zile, mai stai la o cafea, la o ţigară şi spuneau prin ce presiuni au trecut: ameninţări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestaţi", spune Dumitraşcu.

În timpul Guvernelor PDL, în negocieri au fost implicate şi ANAF şi Ministerul Justiţiei.

"Din datele asumate public, negocierea s-a purtat de către şeful ANAF, Sorin Blejnar, şi de Alina Bica (pusă anul acesta de Victor Ponta şefă la DIICOT - nr.), atunci secretar de stat la Ministerul Justiţiei. Domnul Blejnar spune că cei de la KazMunaiGaz au venit cu o ofertă şi atunci, 200-250 de milioane pentru pachetul acesta, iar statul i-a refuzat, cerând întreaga sumă, mai dezvăluie oficialul citat.

Numeroase servicii publice erau inchise marti in Grecia, din cauza unei greve generale decretate de principalele doua sindicate ale tarii, nemultumite de reformele examinate in prezent de parlament, scrie AFP. In centrul miscarii de contestare se afla un proiect de lege format din circa o suta de articole si care urmeaza sa fie votat miercuri pentru a respecta exigentele creditorilor tarii, si care contine inclusiv un plan de concedieri din sectorul public.
Marti dimineata, trenurile nu circulau in Grecia si nici metrourile care leaga capitala de aeroport. La Atena, autobuzele si troleibuzele nu circula decat intre orele 06,00 GMT si 18,00 GMT. Zborurile avioanelor urmeaza si ele sa fie perturbate.
Metroul functiona marti, dar statii din centrul orasului au fost inchise din cauza a doua manifestatii, prima organizata in cursul diminetii, la chemarea sindicatului comunist Pame, iar a doua la apelul sindicatului din sectorul privat GSEE si al functionarilor Adedy. Pentru a beneficia in continuare de liniile de credit internationale (UE-BCE-FMI), Grecia trebuie sa desfiinteze pana la finele anului viitor 4.000 de locuri de munca in sectorul public si sa promoveze schimbari de functii pentru alti 12.500 de functionari.
Dupa socul creat de inchiderea, la inceputul lui iunie si fara niciun avertisment, a radioteleviziunii publice ERT, considerata o vaca sfanta in Grecia, aplicarea matematica a unei scheme de mutari, care intervine dupa ani de angajari pe baze clientelare, starneste multe ingrijorari, in special in invatamant.

Toţi cetăţenii români, indiferent de locul în care se vor afla pe teritoriul Uniunii Europene, vor avea dreptul să fie asistaţi de un avocat în cadrul procedurilor penale şi vor avea dreptul să comunice reţinerea lor unei terţe persoane şi să ia legătura cu autorităţile consulare.  De notat, este faptul ca in ultimii ani destul de mulţi cetăţeni români au fost implicaţi în diverse proceduri penale transfrontaliere fără însă a poatea sa beneficieze de o asistenţă juridică adecvată. Aceasta deficient se va alevia odată cu adoptarea Directivei propuse. Mentionez ca, apparent, prin implementarea acestei Directive vor fi evitate şi o serie de erori judiciare.
În cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, până în prezent, nu existau norme europene care să reglementeze consilierea juridică pentru persoana urmărită atât în statul emitent cât şi în statul de executare, lucru care se va schimba odată cu adoptarea acestei Directive. Practic, un cetăţean român arestat în temeiul unui mandat european de arestare va putea beneficia de asistenţă juridică atât în statul emitent cât şi în statul de executare. Acest lucru va duce la scăderea semnificativă a cazurilor în care a fost emis în mod eronat un mandat european de arestare.
Scopul procesului penal este constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană vinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesele penale sunt menite să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

Comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a cerut ca troica formată din Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) să fie dizolvată, transmite Reuters, potrivit Mediafax. "Vremea troicii a trecut. Cooptarea FMI în ultimii ani a fost o soluţie de urgenţă. În viitor, noi, europenii, va trebui să fim capabili să ne rezolvăm problemele pe cont propriu" , a spus vicepreşedintele Comisiei Europene.
Viviane Reding a spus că instituţiile europene s-ar putea descurca şi fără FMI.  "Comisia este guvernul economic al Europei. Împreună cu Banca Centrală Europeană şi cu statele membre putem să ne asigurăm că, în schimbul solidarităţii, ţările cel mai puternic lovite de criză implementează reformele", a mai precizat aceasta.
Viviane Reding este de părere că Executivul UE este mai bine plasat decât FMI în a acţiona pentru o economie de piaţă socială, în contextul în care Tratatul UE îi cere să facă acest lucru. Comisarul european pentru justiţie a spus că FMI s-ar putea retrage din troică în câteva luni, potrivit Stuttgarter Zeitung. Şi alţi oficiali europeni, printre care Klaus Regling, şeful fondului de salvare al zonei euro, au spus de asemenea că, pe termen lung, FMI nu ar mai trebui să joace un rol în pachetele de ajutor ale uniunii monetare.

România a  acceptat   instalarea pe teritoriul său a unei baze militare, în cadrul scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupa un teren de aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani.  "Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington (Virginia, est), a obţinut un contract ferm cu preţ fix (...) în valoare maximă de 134.151.953 dolari (peste 102,8 milioane euro) pentru dezvoltarea şi construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România", anunţă Pentagonul pe situl sau.  "Lucrările vor fi efectuate în România şi la Morrestown, în New Jersey (nord-est)", continuă Pentagonul în acest anunţ, precizând că "o combinaţie de fonduri pentru construcţii militare din exerciţiul financiar pe 2013 şi fonduri din exerciţiul pe 2013 pentru cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari (peste 59,6 milioane de euro) sunt alocate" în acest sens.   "Licitaţia a fost anunţată pe Internet şi s-au primit opt oferte", precizează Pentagonul în finalul anunţului, adăugând că activitatea de contractare a fost realizată de către Corpul de Ingineri al Armatei din Wiesbaden, în Germania.  Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor, clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri de comandament, stocare şi transmisiuni; construirea zonei de locuit şi crearea de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre).  Statele Unite sunt pe deplin angajate pentru ca proiectul privind baza de la Deveselu să se încheie la timp, a declarat, în aprilie, pentru MEDIAFAX, subsecretarul de Stat american pentru Controlul Armamentului şi Securitate Internaţională Rose Gottemoeller.     "Apreciem faptul că România a acceptat să găzduiască faza a doua (din cadrul Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA) la Baza Deveselu şi vrem să colaborăm îndeaproape pentru a încheia construcţia acesteia la timp", a declarat Gottemoeller, într-o vizită la Bucureşti.   Utilizarea interceptorilor la Baza Deveselu pentru faza a II-a a scutului antirachetă al Statelor Unite din Europa ar urma să devină operaţională în 2015. Unele îngrijorări cu privire la Baza Deveselu au apărut după ce administraţia americană a decis să ajusteze sistemul de apărare antirachetă din Europa, renunţând la faza a IV-a din cadrul proiectului. Această ajustare are în vedere renunţarea la introducerea unor rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA ca urmare a ameninţărilor din partea Coreei de Nord. "Banii pentru bază sunt deja prevăzuţi în buget şi vrem ca proiectul de construcţie să meargă mai departe. Vom colabora, cred, foarte strâns în următorii ani pentru ca această bază să devină operaţională", a subliniat Rose Gottemoeller.  Ea a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, "nu există nicio imprevizibilitate privind România", care a fost un "partener foarte important" pentru Statele Unite.  Preşedintele Traian Băsescu afirma, în februarie, că "există un singur risc legat de Deveselu, dacă se va constata că România este un stat imprevizibil". Întrebată dacă "imprevizibilitatea" de orice fel ar putea influenţa planurile referitoare la Deveselu, Gottemoeller a răspuns: "Nu văd ca acest lucru să se întâmple. Am prevăzut resurse financiare în bugetul naţional şi bugetul apărării în sprijinul proiectului".  Ea a subliniat că fondurile au fost deja alocate şi sunt disponibile, prin urmare, "nu există nicio imprevizibilitate în ceea ce priveşte România". "Aţi fost un partener foarte important şi considerăm pozitiv să colaborăm cu voi", a adăugat Gottemoeller. (mediafax)

Ca in "orice tara saraca", depozitele persoanelor fizice se cifreaza la 127,3 miliarde lei...

La jumătatea celui de-al doilea trimestru din acest an, valoarea totală a depozitelor constituite la băncile active în România era de 304,9 miliarde lei, din care 279,2 miliarde lei aparţineau băncilor participante la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), iar restul băncilor cu statut de sucursală. Din depozitele de la băncile participante la FGDB, doar 55% erau efectiv garantate. Acum, din cele 279,2 miliarde lei, doar 153,3 miliarde lei era valoarea depozitelor garantate de FGDB, restul reprezentând depozite ale corporaţiilor şi depozite de peste 100.000 euro care nu intră în schema de garantare. Restul de depozite, de 25,7 miliarde lei, erau constituite la sucursalele din România ale băncilor străine, acestea fiind garantate în ţările de origine ale băncilor-mamă. Comparativ cu finele lunii iunie 2012, valoarea depozitelor din băncile active în România a scăzut cu 3,7%, de la 316,6 miliarde lei.  Dintre cele 304,9 miliarde lei aflate în depozite la băncile din România, depozitele persoanelor fizice se cifrau la 127,3 miliarde lei, în creştere cu 5,4% faţă de nivelul din urmă cu un an – 120,8 miliarde lei. În acelaşi timp, depozitele firmelor au scăzut consistent în ultimul an, de la 195,8 miliarde lei în iunie 2012, până la 177,6 miliarde lei la finele lui iunie 2013.
Corectiile financiare aplicate procentual (intre 5% si 25%) pe programele cu fonduri europene, propuse de Bruxelles dupa controalele efectuate in 2012, vor fi suportate partial din bugetul de stat, partial de catre beneficiarii care au fost reverificati si la care au fost descoperite nereguli.Din declaratiile premierului de joi, 11 iulie, se deduce ca numai aproximativ 166 de milioane de euro vor fi suportati de la bugetul de stat, restul de 530-580 milioane euro fiind suportate de catre beneficiarii "cu probleme". Aceasta presupune ca proiectele sa fie reverificate individual si sa la fie aplicate corectii proportional cu neregulile constatate.
"O prima precizare necesara este aceea ca sumele nu se pierd, ci pot fi realocate pe proiecte viitoare, dezavantajul fiind ca banii vor veni mai tarziu, ceea ce este o problema dat fiind ca trebuie cheltuite ca si toate celelalte fonduri UE pana cel tarziu in anul 2015. O a doua precizare: corectiile nu se aplica dintr-o data, ci sumele se retin din declaratiile de cheltuieli remise Comisiei Europene, esalonat, pana la finalul contractului sau proiectului respectiv", a explicat pentru EurActiv.ro Leonard Orban, partener la Orban Biris European Consultants, fost Ministru al Afacerilor Europene. Faptul ca Guvernul aloca numai 175 milioane lei (circa 166 milioane euro) din bugetul de stat pentru aceste corectii inseamna ca diferenta, pana la valoarea estimata de circa 700 milioane euro este suportata de catre beneficiarii "cu probleme", adica beneficiari reverificati individual, carora li se aplica corectii proportional cu neregulile constatate.