Portughezii nu sunt fericiţi cu intervenţia troicii în Portugalia, potrivit unui sondaj realizat de Eurosondagem pentru Facultatea de Drept la Institutul European din Lisabona, care va fi făcut public pe 20 mai, scrie presseurop.eu. Aproape jumătate din portughezi cred că înţelegerea între guvern şi troică nu ar fi trebuit să fie semnată, faţă de doar 12 procente care sprijină acordul. 82,5% vor să renegocieze sau să pună capăt înţelegerii cu troica.

Preşedintel Aníbal Cavaco Silva îi va primi pe membrii Consiliului de Stat – corpul politic care sfătuieşte preşedinţia – pe 20 mai pentru a vorbi despre perioada “post-troică” şi despre reuniunea Consiliului European ce va avea loc în iunie.

Mişcarea “Que se lixe a troika” (“La dracu' cu troica”) a demarat un protest în faţa Palatului prezidenţial, pentru a-i cere lui Cavaco Silva “să-şi asume în sfârşit poziţia, să respecte constituţia şi să demită guvernul, care distruge viaţa portughezilor”. BERD a estimat în ianuarie că economia Europei de Est va înregistra o creştere de 3% în acest an, faţă de 2,6% anul trecut.

"Ultimele noastre prognoze luau în calcul o revenire a PIB în primul trimestru. Este extrem de dificil de spus dacă această presupunere a fost invalidată de episodul din Cipru sau nu", a afirmat Zettelmeyer. UE nu făcut suficient pentru a oferi asigurări că formula folosită în Cipru a fost o soluţie doar pentru acest caz, a spus economistul BERD. Chiar dacă salvarea Ciprului a cauzat îngrijorare pe pieţele financiare că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care să aibă nevoie de ajutor, fosta ţară iugoslavă ar putea evita un pachet financiar extern, "dacă guvernul face ce trebuie", a declarat Zettelmeyer. Băncile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependenţă majoră de depozitele mari.

Criza bancară europeană devine tot mai interesantă. Două bănci din Aus-tria au început să apară frecvent în ştirile agenţiilor de presă, însoţite de pierderile de miliarde de euro pe care le pot "genera" pentru bugetul statului.  Cele două bănci sunt Hypo Alpe-Adria-Bank şi Kommunalkredit, ambele naţionalizate în 2009, res-pectiv 2008, pe fondul unei crize majore de lichiditate. Fondurile injectate direct pentru recapitalizare, precum şi garanţiile guvernamentale acordate obligaţiunilor emise de cele două instituţii financiare, au fost acceptate, condiţionat, de Comisia Europeană. La un cincinal distanţă, adevărul despre situaţia celor două bănci este tot mai greu de ascuns. S-a dovedit că problema era, de fapt, de solvabilitate, iar programele de restructurare au întârziat să producă fondurile aşteptate din vânzarea activelor.   Acum "nimeni nu vrea să ajute Hypo Alpe-Adria", după cum scrie cotidianul financiar german Handelsblatt.
Dar cine este Hypo Alpe-Adria? Banca a fost înfiinţată în 1896 şi a rămas o instituţie financiară regională până la sfârşitul anilor "80, conform prezentării din raportul anual pentru 2012. Apoi au venit ambiţiile regionale şi cele internaţionale, care au determinat "o perioadă de creştere agresivă, fără limite de risc şi evaluări prea optimiste ale potenţialului, în condiţiile unor serioase deficienţe operaţionale la nivelul tuturor segmentelor băncii", după cum se mai precizează în raportul anual. La sfârşitul anului 2012, Hypo Alpe-Adria avea active totale de 33,8 miliarde de euro, din care 24,4 miliarde erau creditele acordate clienţilor. Principalele surse de finanţare erau obligaţiunile emise (14,8 miliarde de euro), depozitele clienţilor (8,4 miliarde) şi credite obţinute de la alte instituţii financiare (5,25 miliarde de euro).  Dar de ce trebuie ajutată Hypo Alpe-Adria? Deoarece Comisia Europeană presează guvernul de la Viena să ceară rambursarea imediată a ajutorului oferit băncii în urmă cu patru ani, iar aceasta ar determina falimentul instituţiei financiare, cu pierderi aferente de circa 16 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Austriei preluate de Bloomberg.

Constituirea unui depozit la Bank of Cyprus Româ­nia este posibilă, în continuare, deşi, de curând, clienţii băncii au fost în pericol să îşi piardă din bani, pe fondul crizei din Cipru.
Situaţia a fost salvată prin intervenţia Băncii Naţionale a României, care s-a implicat în negocieri pentru transferul către Marfin Bank al majorităţii depozitelor clienţilor, al unei părţi din portofoliul de credite şi garanţiile asociate, precum şi al altor lichidităţi, adică sub supraveghere autohtonă.
După tot scandalul, după toate explicaţiile şi tot efortul, nimeni nu avertizează posibilii clienţi noi ai sucursalei cipriote cu privire la riscurile la care se expun.
Este adevărat că şansele ca cineva să meargă să-şi pună bani la BoC sunt mici, mai ales că la nivelul publicului larg s-a înţeles că banca a fost preluată cu totul de Marfin.
Cu alte cuvinte, clienţii sunt tot pe cont propriu şi trebuie să fie vigilenţi la prevederile din contractele de depozit, la notele de subsol, la ştiri şi la avertismentele BNR.
Nu contează că nici măcar statul nu a fost în stare să facă asta, având în vedere că Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a avut un depozit de 100 de milioane de lei (circa 24 de milioane euro), la Bank of Cyprus (care a fost transferat în urmă cu trei săptămâni la Marfin Bank România).
De fapt, poate că acesta a fost norocul deponenţilor la BoC, salvaţi prin intervenţia BNR, de la taxarea depozitelor cu până la 60%.
La agenţia Dorobanţi din Capitală a instituţiei nu există la vedere niciun afiş care să informeze cu privire la faptul că depozitele sunt garantate în Cipru.
Funcţionarul din bancă ne-a oferit, fără informaţii suplimentare, lista cu depozitele pe care banca le oferă la momentul actual.
De pe site-ul BoC România, la categoria produselor de economisire, aflăm că orice potenţial client, care doreşte să îşi constituie un depozit la termen sau să deschidă un cont de economii, se poate încrede în instituţie, întrucât "produsele de economisire pentru persoane fizice de la Bank of Cyprus Sucursala România sunt alegerea potrivită. Conturile de economii şi depozitele la termen sunt garantate în conformitate cu Schema de Protecţie a Depozitelor elaborată de Central Bank of Cyprus, al cărei participant este şi Bank of Cyprus Public Co. Ltd".
Funcţionarul de la sucursala Dorobanţi nu ne-a informat cu privire la transferul BoC către Marfin Bank, oficializat pe 25 aprilie.
Totuşi, sunând la call center-ul sucursalei băncii cipriote aflăm: "Din data de 25 aprilie, o parte din activele şi pasivele Bank of Cyprus Sucursala România au fost transferate către Marfin Bank".
Agenţiile din ţară ale sucursalei autohtone a BoC au fost închise, singura deschisă rămânând cea din Bucureşti, de pe Calea Dorobanţilor. Cu toate acestea, contactele acestora au rămas prezente pe pliantele băncii, singura diferenţă constatată fiind numerele de telefon, toate având prefix de Bucureşti.(sursa : bursa.ro)

Germania: Coalitia condusa de Angela Merkel nu ar mai obtine majoritatea la viitoarele alegeri

Nici actuala coalitie guvernamentala de la Berlin, condusa de cancelarul Angela Merkel, si nici o posibila alianta intre Partidul Social-Democrat (SPD) si Verzi nu ar obtine majoritatea la alegerile parlamentare din luna septembrie, releva datele unui sondaj publicat vineri si preluat de agentia EFE, citata de Agerpres.
Astfel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU) impreuna cu Uniunea Crestin-Sociala (CSU) bavareza ar obtine, potrivit acestui sondaj, 41% din voturi. Un asemenea rezultat ar permite CDU/CSU sa formeze cel mai mare grup parlamentar, insa numarul de locuri din parlament ar fi insuficient pentru formarea unei coalitii guvernamentale, intrucat Partidul Liberal, celalalt partener al actualei coalitii, ar ramane in afara forului legislativ, fiind este cotat cu numai 4% din intentiile de vot, sub pragul electoral.
In acelasi sondaj, SPD a obtinut 29% din intentiile de vot, iar Verzii, potentialul aliat al acestei formatiuni, 13%.
Pentru Partidul de Stanga si-au manifestat optiunea 6% din cei intervievati, astfel ca acesta formatiune ar putea depasi pragul electoral si forma o viitoare coalitie cu SPD si Verzii. Totusi, o alianta cu Partidul de Stanga a fost pana in prezent respinsa de social-democrati si de ecologisti.

O TARA EUROPEANA CA SI ROMANIA:12 membri ai Parlamentul din Bulgaria au fost agenţi ai securităţii bulgare, informează Novonite.com.
Dezvăluirea este făcută de site-ul Desebg.com, dedicat dosarelor secrete ale fostei securităţi din Bulgaria, arătând că cele patru partide politice care au depăşit pragul de 4% din voturi, şi au obţinut locuri în proaspătul Parlament, au fost spioni cumunişti.
Conform Desebg.com, Partidul Social Bulgar şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi a etnicilor vor avea fiecare câte patru parlamentari ce au avut legături directe cu serviciile secrete comuniste, iar GERB, partidul de dreapta care a câştigat alegerile electorale de săptămâna trecută, va avea trei parlamentari.
Parlamentul bulgar este unicameral şi are un total de 240 de locuri.

O ALTFEL DE TARA EUROPEANA : Miniştrii guvernului britanic nu au reuşit să prezinte măsuri privind scăderea cheltuielilor publice cu 11,5 miliarde lire sterline, solicitate de ministrul finanţelor George Osborne, opţiunile prezentate de ministere totalizând reduceri de numai 2,5 miliarde de lire, potrivit Financial Times, citat de Mediafax. Unii miniştri nu au prezentat nicio măsură de reducere a cheltuielilor pe "lista de minus 10%" cerută de Osborne, care ar fi trebuit prezentată în luna aprilie.
Printre miniştrii consideraţi reticenţi se numără doi conservatori, Philip Hammond de la Apărare şi Owen Paterson, la Mediu, precum şi liberal-democratul Vince Cable, ministrul pentru mediul de afaceri. Osborne se pregăteşte pentru două săptămâni de negocieri dure, însă speră să-şi atingă obiectivul de reducere a cheltuielilor administraţiei cu 11,5 miliarde lire sterline într-un an electoral.  Surse din Trezorerie declară că procesul va fi dur, însă insistă că progresele reuşite până acum de ministere demonstrează că Executivul este pe drumul cel bun.Mai multe surse afirmă că efectul net al măsurilor propuse până în prezent de miniştri ar fi reducerea cu 2,5 miliarde lire a cheltuielilor publice, cu 9 miliarde de lire mai puţin faţă de economiile solicitate de la Finanţe.  Reprezentanţii Trezoreriei au refuzat să confirme cifrele. Surse ministeriale notează că Trezoreria poate refuza cu uşurinţă alocările pentru proiecte de investiţii publice, astfel că deficitul este cu mult mai restrâns decât sugerează estimarea netă.
În spatele uşilor închise se duce, însă, o luptă politică.
Hammond, unul dintre liderii conservatorilor, se afişează drept un promotor neclintit al cheltuielilor pentru apărare. Asemenea lui Paterson, Hammond consideră că Osborne ar trebui să caute reduceri în alte domenii, precum sănătatea sau transferurile sociale.
El consideră că "tăierile" ar afecta "capabilitatea" forţelor armate, deşi ministerul Apărării trebuie să scadă cheltuielile cu numai 5%, iar bugetul destinat echipamentului este protejat.
Aripa democrat-liberală din coaliţia de guvernare afirmă că bugetul transferurilor sociale este de neatins atât timp cât conservatorii nu sunt de acord cu reducerea bonificaţiilor şi subvenţiilor plătite pensionarilor cu o situaţie financiară solidă, inclusiv subvenţii pentru încălzire pe timp de iarnă. Bugetul pentru anul fiscal 2015-2016 reprezintă cel mai dur test de coeziune pentru coaliţia de guvernare din Marea Britanie, în contextul alegerilor generale din mai 2015.

Sursa : Ziarul Bursa - Miniştrii de finanţe din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) ar putea conveni cu privire la negocierea acordurilor fiscale privind secretul bancar cu Elveţia şi Liech­tenstein fără să fie nevoie să termine actualizarea acordului privind impozitarea economiilor la nivelul blocului european, a declarat Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg. "Mult întârziatul pact cu privire la impozitare are încă nevoie de multă muncă", a precizat domnia sa. Oficialul adaugă faptul că este posibil ca negocierea să continue, având în vedere că se poartă discuţii cu Andorra, San Marino şi Monaco. "În ceea ce priveşte acordul prezent, preconizez că şi Luxemburg şi Austria vor accepta", afirmă Luc Frieden.  Austria şi Luxemburg au blocat cele două acorduri fiscale, din cauza reticenţei de a pierde teren în problema schimbului automat de informaţii fiscale sau alte probleme privind secretele bancare. Ambele state au fost de acord să accepte schimbul de informaţii, impulsionând negocierile fiscale ale UE. Pentru Luxemburg, această decizie ar reprezenta un prim pas de îndepărtare de tradiţia secretului bancar, care l-a ajutat să se impună ca unul dintre principalele centre financiare mondiale. Dacă Luxemburg ar implementa aceste măsuri, va deveni posibilă realizarea schimbului automat de informaţii despre cetăţenii UE care deţin conturi în această ţară, în vederea combaterii evaziunii fiscale.  Frieden a spus că ţara sa ar putea susţine unele progrese cu privire la acordul privind impozitarea economiilor, chiar dacă nu îl poate finaliza. În schimb, ministrul de finanţe aus­triac, Maria Fekter, nu a făcut nicio declaraţie pe acest subiect, în cadrul vizitei sale la Bruxelles cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro.  Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Emer Traynor, a declarat că problemele fiscale par a fi aproape de soluţionare. "Am văzut că, în ultimele săptămâni, Austria a trecut de la o poziţie intransigentă destul de puternică, la o poziţie de deschidere şi angajamente constructive", a spus Traynor. Ministrul de finanţe francez, Pierre Moscovici, se aşteaptă, de asemenea, la ajungerea la un acord: "Ceea ce am aştepta este ca toată lumea să fie de acord cu faptul că putem adopta principiul cuprins în directiva privind economiile. Totul se mişcă."  Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania au convenit să dezvolte un sistem de schimb de informaţii prin care să identifice mai uşor persoanele sau companiile care evită plata taxelor prin mutarea banilor în străinătate. Cele cinci guverne au transmis Comisiei Europene că speră ca sistemul să devină un şablon pentru o iniţiativă similară la nivelul UE, apoi la nivel global.  Franţa a condus solicitarea Europei de a adopta un cadru anti-evaziune fiscală similară FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act US). Grupul care cuprinde şapte naţiuni, inclusiv Statele Unite, a promis, de asemenea, că va continua eforturile de combatere a fraudei fis­cale în timpul discuţiilor de săptămâ­na trecută.