Sunt trei tipuri de economii ce se pot mentine pana la urmatorul razboi mondial ( poate chiar nuclear):

1. Economiile bazate pe resurse minerale (arabii, Rusia); dincolo de problemele de coruptie si management specifice acelor tari, existenta resurselor este fundamentala pentru asigurarea unui viitor prosper pentru cetateni.

2. Economiile bazate pe industrializare si forta de munca ieftina (China, Vietnam, Thailanda, Filipine); cunosc o dezvoltare si imbunatatire a calitatii vietii adusa propriilor cetateni.

3. Economiile bazate pe valoare adaugata mare si patente (US, Germania, Canada, Franta). Produse cu valoare adaugata mare, protejarea acestora prin patente, globalizarea comertului si globalizarea protejarii propriilor interese. Cumperi ieftin materii prime si forta de munca si exporti cunoastere si produse greu sau ilegal de replicat (software, pharma, tehnologie militara, masini si automatizari, etc.).

Regula ar fi ca economiile tip 3 prospera pe baza economiilor de tip 1 si 2.....Se pot numara si cateva mici exceptii dar regula este ca o economie bazata doar pe servicii (inclusiv financiare) este sortita esecului. Nevoile primare ale omului nu sunt tranzactiile financiare, viitoarea vacanta din Egipt si nici asigurarea barcii, ci papica, caldurica, sanatatea toalele. Cine poate asigura aceste lucruri fara imprumuturi, merge mai departe. Cine nu, spala bani sau apeleaza la FMI. Iar Ciprul este un imens cazionou.

Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona"

Pentru băsiștii care confundau în vara anului trecut reacția de deminitate națională a românilor la umilințele la care au fost supuși de Bruxelles cu un așa-zis «anti-europenism» sau «anti-occidentalism», recentul Eurobarometru ar trebui să le servească de duş rece. Datele date publicităţii la Bruxelles demonstrează că «euro-entuziasmul» băsiştilor reprezintă deja o atitudine marginală în Uniunea Europeană. Ei sunt cei «periferici» în raport sentimentului general pe care îl trăiesc actualmente cetățenii europeni, profund dezamnăgiţi de actualele politici ale Uniunii Europene. «Pro-europenismul» lor de salon provincial a ajuns, raportat la adevărata Europă, o formă de obscurantism.

Oficiul European de Statistică a dat publicității un sondaj umilitor pentru actuala echipă a popularilor europeni care ne dirijează destinele de la Bruxelles. Sondajul arată clar că, în timpul mandatelor lui Barroso și Van Rompuy, a avut loc o scădere vertiginoasă a încrederii în Uniunea Europeană, mai ales în țările care au fost în mod tradițional pro-europene.

Rata încrederii opiniei publice europene în instituțiile UE a atins cele mai de jos niveluri din istoria construcției comunitare, în special în cele mai mari șase țări din Uniune (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Polonia). Ele reprezintă împreună din punct de vedere demografic în jur de 350 de milioane de cetățeni europeni din totalul de 500 de milioane cât numără actualmente Uniunea Europeană.... Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona". Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.  Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor probleme majore pentru statul respectiv . Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor membre. Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate.

Banca Naţională a României informează că joi, 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Republicii Cipru (BCC) a hotărât soluţionarea situaţiei sucursalei din România a Bank of Cyprus (BoC), entitate aflată în proces de restructurare.  Prin decret al BCC s-a decis transferul unei părți din activele şi pasivele de la sucursala BoC către MARFIN BANK România SA, bancă românească cu capital străin, supusă reglementării şi supravegherii exercitate de către Banca Naţională a României.  Acest transfer vizează toate depozitele clienţilor sucursalei din România a BoC, persoane fizice şi companii, cu excepţia depozitelor constituite de unii clienți drept garanţii pentru creditele primite de la această sucursală. În contrapartida acestor depozite asumate de MARFIN BANK România SA, prin protocolul de predare-primire, BoC a transferat lichidităţi substanţiale, precum şi un portofoliu de credite de bună calitate, cu garanţii solide, acordate persoanelor fizice şi IMM-urilor.  Depozitele transferate de la sucursala din România a BoC către MARFIN BANK Romania SA intră, astfel, sub prevederile legislației românești, fără a fi afectate de măsurile aplicate de autoritățile din Cipru. Reamintim că regimul de garantare a depozitelor din România asigură, conform normelor Uniunii Europene și legislației naționale, protejarea acestora în limita plafonului de 100.000 euro. 

Clienţii transferați ai sucursalei BoC din România vor putea derula operaţiuni bancare prin prezentarea la unităţile MARFIN BANK Romania SA.  Referitor la activitatea sucursalei BoC din România, precizăm că aceasta va desfășura în continuare operaţiuni ce vizează, în principal, administrarea portofoliului de credite rămas în gestiunea sa, care au ca sursă de finanţare linii de credit de la banca-mamă. 

În noile condiţii, MARFIN BANK Romania SA rămâne o entitate bancară solidă, indicatorii de solvabilitate şi lichiditate ai acesteia situându-se în parametrii ceruţi de către Banca Naţională a României în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere. Mai mult, s-a hotărât majorarea capitalului social al MARFIN BANK Romania SA de către banca-mamă a acesteia (din Cipru), fapt ce contribuie la consolidarea suplimentară a băncii româneşti cu capital străin.

BNR reafirmă faptul că de la demararea operaţiunii de restructurare a sucursalei din România a BoC a fost în permanent contact cu Banca Centrală a Republicii Cipru, cu care a avut o bună conlucrare, pentru a asigura reuşita acestei operaţiuni.

Comisia Europeană, în legătură cu Banca Centrală Europeană, estimează că necesarul brut de finanţare al Ciprului se ridică la 23 de miliarde de euro pe parcursul programului de trei ani, 2013-2016. Acest total include necesarul de recapitalizare pentru sectorul bancar, răscumpărarea datoriei care ajunge la maturitate, precum şi necesarul fiscal. Pe lângă impactul de 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, Cipru trebuie să genereze din vânzarea de active alte 1,8 miliarde de euro. Astfel, guvernul de la Nicosia va fi nevoit să obţină din privatizări 1 miliard de euro până în 2016 şi alte 400 de milioane de euro ulterior.

Statul trebuie să obţină şi 400 de milioane de euro din vânzarea "rezervei de aur în exces" de la banca centrală, se arată în evaluarea privind sustenabilitatea datoriei. Potrivit calculelor Financial Times, Cipru ar trebui să vândă 10 tone din cele 13,9 tone aflate în rezervele băncii centrale pentru a obţine suma vizată. Fondurile ar fi urmat să fie transferate către stat prin intermediul unei plăţi excepţionale a profitului obţinut din vânzare.

Banca centrală a Ciprului a negat, joi, vânzarea aurului din rezerve, însă ulterior un purtător de cuvânt al guvernului a admis că este o variantă luată în calcul. Cipru trebuie să crească şi taxe, precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, măsură care ar urma să aducă până la 600 de milioane de euro pe parcursul programului. Guvernul va încuraja investitorii locali (bănci, companii de asigurări şi companii de stat) să rostogolească obligaţiuni guvernamentale de până la 1 miliard de euro pe parcursul programului de finanţare cu zona euro şi FMI. O restructurare a termenilor împrumutului primit de Cipru de la Rusia în 2011, de 2,5 miliarde de euro, ar reduce costurile guvernului cu 100 de milioane de euro, se arată în raport.

Comisia Europeană estimează că economia Ciprului se va contracta cu 8,7% în acest an şi cu 3,9% anul următor, urmând să revină la o creştere modestă, de 1,1%, din 2015. Anul trecut, PIB al Ciprului a scăzut cu 2,4%.

Bank of Cyprus este prezentă în România printr-o sucursală supravegheată de banca centrală din Cipru. Depozitele constituite la Bank of Cyprus România sunt garantate de guvernul din Cipru până la pragul de 100.000 de euro. Laiki este prezentă în România prin subsidiara Marfin Bank România.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a intalnit luni, cu Oamenii de afaceri reuniti in nou-infiintata "Asociatia Forumul Investitorilor Autohtoni 2013", organizatie in care presedintele Interagro, Ioan Niculae, este unul dintre fondatorii asociatiei. Oamenii de afaceri prezenti la discutii au mentionat ca au propria lor strategie de reindustrializare, pe care o vor pune la dispozitia Ministerului Economiei si a Guvernului, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economei. Membrii noii asociatii au vorbit si despre problema cresterii preturilor la gazele naturale si a energiei electrice, aratand ca acestea afecteaza business-ul autohton.
In cadrul intalnirii, Varujan Vosganian a expus intentia Ministerului Economiei de a realiza, in acest an, cu consultarea industriasilor, a unei Strategii de Reindustrializare, invitand si "Asociatia Forumul Investitorilor Autohtoni 2013" sa contribuie la aceasta.

 

La intalnire au participat din partea antreprenorilor romani Ioan Niculae (PATROROM/INTERAGRO), Marius Opran (UGIR 1903), Vasile Turcu, Dumitru Constantin si Mihai Ivascu (CONPIROM), Spiros Vamvakas (STICEF), Sereny Aurica (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania), Constantin Chiriac (Patronatul Industriei de Celuloza si Hartie), Traian Carpen (Federatia patronatelor RECOMAT).

In asociatie sunt reprezentate companii romanesti precum Tiriac Holding, Ana Holding, CrisTim, Pambac Bacau, Romconstruct, Romenergo, Albalact, Class, Vincon, Armax Gaz Sibiu, Paralela 45, Raureni, Sanador, Bostina & Asociatii, Banca Carpatica, Electromontaj. Mentionam ca reprezentantii InterAgro, alaturi de cei ai asociatiei CONPIRON, cer cu insistenta autoritatilor romane amanarea liberalizarii preturilor la gaze.

Spania a inregistrat in 2012 un deficit public de 10,6% din PIB, cel mai ridicat din Zona Euro, potrivit datelor publicate luni de oficiul european de statistica si citate de AFP. O alta tara ca a ratat tinta de deficit bugetar anul trecut este Franta, dar agentia Reuters noteaza ca, pe ansamblu, situatia din zona euro s-a imbunatatit.La finele lui 2012, Romania (37,8%) se afla pe locul patru in clasamentul tarilor cu cea mai mica rata a datoriei guvernamentale in PIB, dupa Estonia, Estonia (10,1%), Bulgaria (18,5%) si Luxemburg.  Potrivit Eurostat, Romania a inregistrat in 2012 un deficit de 2,9% din PIB.  Deficitul inregistrat de Spania ia in calcul ajutorul furnizat de Madrid pentru recapitalizarea bancilor si este mult mai mare decat cifra de 6,7% promisa de guvernul condus de Mariano Rajoy si de cea de 6,3% negociata cu Comisia Europeana.
Franta a inregistrat un deficit public de 4,8%, dupa un deficit de 5,3% in 2011. Franta si Spania spera sa obtina o amanare de la Comisia Europeana in ceea ce priveste tintele de atingere a deficitelor. Parisul doreste un an plus pentru a reveni sub pragul de 3% cerut de tratatul de la Maastricht, respectiv 2014 in loc de 2013. La randul sau, guvernul lui Mariano Rajoy spera sa obtina o relaxare a obiectivului pentru 2013 pana la 6% si amanarea pana in 2015 sau 2016 a revenirii sub pragul de 3% din PIB. Programul de stabilitate pentru Spania, negociat cu Comisia Europeana, prevede aducerea deficitului public la 4,5% in 2013 si 2,8% in 2014.
Germania a afisat in 2012 un excedent public de 0,2%.
Comisia Europeana va prezenta in 3 mai previziunile pentru deficit, datorie si crestere pentru 2013 si 2014. Acestea se vor baza pe estimari si pe programele de stabilitate pentru cele 27 de tari membre si ar putea acorda mai multa flexibilitate unor state.
Decizia finala va interveni la publicarea recomandarilor macroeconomice ale Bruxelles, prevazuta pentru 29 mai.(sursa hotnews)