Temerile că Grecia ar putea renunţa la euro şi reveni la drahmă i-a determinat pe cetăţenii eleni să-şi retragă economiile de miliarde de euro în ultimii trei ani. 'În timp ce mulţi vorbeau despre lipsa lichidităţilor în economie, numerarul circula (...) aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istorie', au declarat pentru ziarul elen oficiali de la Banca Centrală a Greciei.  Banii aflaţi în circulaţie au ajuns la 48 miliarde de euro (62,32 miliarde de dolari), aproximativ un sfert din PIB-ul Greciei, în iunie 2012, de la 20 miliarde de euro înainte de declanşarea crizei, în timp ce în economiile dezvoltate rata normală era de 6-8% din PIB.  Pentru a face faţă cererii ridicate de numerar, Banca Centrală a Greciei a adus în secret bancnote euro de peste hotare şi le-a distribuit instituţiilor de creditare, pentru a evita lipsa de lichidităţi şi o agravare a situaţiei ţării. Banca Centrală a Greciei tipăreşte doar bancnote de 10 euro. Băncile elene au pierdut aproximativ o treime din depozitele lor după declanşarea crizei în 2009 şi au devenit dependente de finanţarea oferită de Banca Greciei.
Bancherii greci s-au declarat optimişti că banii vor continua să revină în bănci în lunile următoare, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei în Grecia. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG) este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, alături de Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

 Autorităţile intenţionează să modifice legea în vigoare cu o prevedere care să ajute statul să-şi recupereze taxele şi impozitele pe care firmele intrate în insolvenţă le datorează din activitatea curentă Ţara noastră va fi primul stat din Uniunea Europeană care va avea un Cod al Insolvenţei, după cum ne-a spus Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.
Potrivit domniei sale, în acest moment, în niciuna dintre ţările UE nu exis­tă un Cod al Insolvenţei, fiind posibil ca, la noi, acesta să intre în vigoare în toamna anului în curs. În prezent, se lucrează la primul draft pentru Codul Insolvenţei, draft care va fi gata până la finalul acestei luni.
Arin Stănescu ne-a precizat: "Codul Insolvenţei va cuprinde tot ceea ce înseamnă legislaţie în domeniu, atât pe partea de preinsolvenţă, cât şi pe partea de insolvenţă, va cuprinde şi Legea Falimentului Bancar şi Legea Insolvenţei Societăţilor de Asigurare, mai puţin regulamentul 1346/2000 al Consiliului şi Comisiei Europene şi Legea insolvenţei persoanelor fizice".
Arin Stănescu ne-a spus că, în prezent, reglementările sunt divizate pentru fiecare tip de instituţii. Un lucru nou în domeniu va fi reglementarea insolvenţei grupului de firme. Au fost şi sunt situaţii în care intră în insolvenţă un grup de firme, însă nu avem reglementări în acest sens, ne-a spus domnul Stănescu.
Există un grup de experţi format dintr-un consorţiu (PricewaterhouseCoopers - Stănescu, Miloş, Dumitru & Asociaţii - David şi Baias - Universitatea din Timişoara), la care participă şi Ministerul Justiţiei, dar şi Ministerul Finanţelor, prin ANAF, şi Asociaţia Română a Băncilor, care lucrează la draftul Codului insolvenţei.
Astfel, un număr de 30 de specialişti din domeniu (avocaţi, judecători, practicieni în insolvenţă, profesori universitari etc.) lucrează la întocmirea Codului Insolvenţei, proiect solicitat de Ministerul Justiţiei, cu acordul Băncii Naţionale a României şi finanţat din fonduri de la Banca Mondială.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat ca vrea sa impiedice o aderare rapida a Romaniei si Bulgariei la Schengen. Daca cele doua tari vor insista la Consiliul JAI asupra unui vot de stabilire a unei date de aderare, Germania va face uz de dreptul sau de veto, a mai spus ministrul german intr-un interviu pentru Spiegel.  "Nici posibilitatea de aderare partiala cu frontierele aeriene si maritime nu mai este de actualitate", a declarat Friedrich pentru revista germana. "Extinderea spatiului Schengen va fi acceptata de cetatenii nostri numai daca vor fi indeplinite conditiile esentiale pentru acest pas, ceea ce acum nu este cazul".

Ministrul Friedrich a anuntat si masuri impotriva asa numitei imigratii a saraciei (un termen aparut in contextul ridicarii restrictiilor de pe piata muncii pentru romani si bulgari in 2014, n.r.). "Cine vine in Germania pentru a incasa beneficii sociale si a abuza de dreptul la libera circulatie trebuie sa fie impiedicat de la a face asta". O posibilitate ar fi introducera unor interdictii pentru cei care au fost deja expulzati", a precizat Hans-Peter Friedrich in interviul citat.

Desi Romania si Bulgaria sunt membre ale UE din 2007, ambele state sunt subiectul unui mecanism de monitorizare pe Justitie, combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate. Comisia Europeana a constatat in continuare problemele la aceste capitole.

Italia refuza (ocupatia) administrarea germana (nazista)

"Italia neguvernabilă", scria la o zi după alegerile generale cotidianul La Repubblica. Să fie vorba de o comparaţie cu "stabilitatea" asigurată de gauleiterul Mario Monti, uns de Bruxelles după ce Banca Centrală Europeană l-a strâns cu uşa pe Berlusconi? Sau de comparaţia cu stabilitatea Germaniei, unde coaliţia de la guvernare încearcă să mituiască alegătorii cu reducerea temporară a tarifelor verzi din preţul electricităţii?
În timp ce cotidianul financiar Handelsblatt declara pe prima pagină că "Italia alege haosul", Les Echos din Franţa scria că "impasul italian reînvie spectrul crizei". Din păcate, reînvierea presupune un deces şi este greu de crezut că până şi cei mai optimişti dintre europeni au fost capabili să ignore faptul că "dară criza n-o murit, numa' un pic s-o hodinit".  Sub titluri de tabloid, Reuters şi Bloomberg deplângeau rezultatele alegerilor generale din Italia. Ba chiar editorii de la Bloomberg interpretează revenirea lui Berlusconi drept motivul pentru care "Europa are nevoie de o uniune mai adâncă". Dar nicăieri obrăznicia nu a depăşit-o pe cea dintr-o analiză de la Citigroup. "Acestea sunt primele alegeri europene în care alegătorii nu au făcut ceea ce trebuie", scria imediat după apariţia rezultatelor preliminare analistul Steven Englander. Se pare că, în opinia celor de la Citi, statele europene au nevoie acum doar de dictatori luminaţi, care să nu fie deranjaţi de alegeri în munca lor titanică pentru susţinerea necondiţionată a sistemului financiar. "Alegerile sunt mult mai problematice decât panicile de pe piaţă sau pierderea încrederii investitorilor, deoarece nu pot fi inversate prin tipărirea banilor", continuă Englander în analiza preluată de Zerohedge. Dacă prima afirmaţie te îndeamnă la exprimarea colorată a sentimentelor prin cuvinte care nu pot fi tipărite, a doua te lasă fără cuvinte.

O greșeală impardonabilă strecurată în Legea bugetului de stat crește defi citul bugetar al României cu cel puțin 800 de milioane de euroEroarea s-a produs prin includerea în Legea bugetului de stat (art. 53) a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) şi a Fondului de Contragarantare. Avertismentul asupra consecinţelor apare într-un document oficial remis Ministerului Finanţelor, Consiliului Concurenţei, Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Includerea Fondului în legea bugetului de stat presupune faptul că statul român nu se mai mulţumeşte să rămână acţionar unic al fondului, care-şi impune voinţa în Adunarea Generală a Acţionarilor, ca orice investitor privat, ci îşi arogă calitatea de putere publică, care ia într-un minister decizii care se iau numai în AGA. În acest caz, toate garanţiile acordate de Fond până în prezent vor fi considerate ca fiind ajutor de stat ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar. „Întregul portofoliu de garanţii ar putea fi considerat schemă de ajutor de stat, fiind adăugată la calculul deficitului. O majorare a deficitului, în contextul efortului de diminuare a acestuia în baza angajamentelor internaţionale nu pare a fi ipoteza de la care s-a pornit când FNGCIMM a fost introdus într-o categorie de întreprinderi din care, nici juridic, nici funcţional şi nici legal nu face parte”, se arată în document. Adresa menţionează că valoarea portofoliului de garanţii al FNGCIMM depăşeşte 770 milioane de euro şi este în creştere.

Oameni de afaceri si bancheri iranieni au fost condamnati la moarte, iar altii au primit ani grei de inchisoare pentru cea mai mare frauda din sistemul bancar iranian, de 2,6 miliarde de dolari.

Procurorul general Gholam-Hossein Mohseni-Ejei a anuntat ca cei patru bancheri au fost gasiti vinovati de „coruptie si sabotarea securitatii economice”...Acestia sunt Mah Afarid Amir-Khosravi (numit de procuri „cel mai corupt de pe Pamant”), Behdad Behzadi, Iraj Shoja si Saeed Kiani Rezazadeh, seful sucursalei din Ahvaz a Bancii Saderat. Conform acuzarii, proprietarii companiei Arya Investment Development (Mahafarid Amir-Khosravi si trei frati ai sai) au obtinut scrisori de credit false de la sucursala Bancii Saderat din Ahvaz, pe care le-au folosit sa obtina alte credite, in valoare de 2,6 miliarde de dolari, de la alte banci, printre care Saman, Sepah si Melli (cea mai veche banca nationala a Iranului). Banii au fost folositi pentru achizitionarea mai multor companii de stat care fusesera scoase la privatizare. Problema si mai mare, nespusa la proces, este ca Arya Investments are „creierul” in Canada, unde au si fugit suspecti din acest dosar.

Roubini le ia apararea...Presedintele sucursalei din Kish a Bancii Melli a fost condamnat la inchisoare pe viata, iar Khodamorad Ahmadi, director executiv la Mining Industries Development, la zece ani inchisoare. Alti bancheri si oficiali guvernamentali implicati in acest scandal au primit amenzi penale si interzicerea de a mai detine functii publice. Economistul Nouriel Roubini ia apararea bancherilor, acuzand guvernantii. „Bancherii sunt lacomi. Asa sunt de o mie de ani. Problema consta in a te asigura ca ei vor actiona legal, reducand riscurile coruptiei la minimum.”