Banca Comercială Romană (BCR) extinde conceptul de Self Service prin instalarea unei reţele de 400 de ghişee automate, valoarea investiţiei ridicandu-se la circa 2 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
"BCR a derulat cel mai ambitios plan de dezvoltare a unei reţele de Self Service - Cash In dintre toate băncile româneşti. Am reuşit instalarea şi punerea în funcţiune a celor 400 de ghişee automate într-o perioadă de timp extrem de scurtă. Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde", a declarat Bogdan Marin, Director executiv Directia Managementul Canalelor Retail, BCR.

Preşedintele Romaniei Traian Băsescu a declarat, la finalul Consiliului European de la Bruxelles: "Nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014 - 2020, dar în mod categoric s-au făcut progrese pentru că în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele e nivelul bugetelor de coeziune sau pentru PAC".
"Solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor contributoare variau între 50 miliarde şi 200 miliarde. Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 miliarde faţă de propunerea Comisiei. Un alt element pe care îl consider foarte important e că până în prezent s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 mld. Urmează ca până la următorul consiliu să se găsească soluţii pentru alte 30 miliarde", a precizat Băsescu.
Preşedintele a menţionat: "Pentru noi era esenţial să asigurăm condiţiile de cofinanţare naţională la banii europeni, în primul rând. Inclusiv în 2011 dar şi în 2010 odată cu intrarea într-un proces puternic de restructurare bugetară, declanşat în mai 2010, tot timpul noi am obţinut unele facilităţi, cum ar fi includerea TVA în cheltuieili eligibile, cofinanţarea până la 95% cu bani europeni prin realizarea unui top up de 10% peste cei 85% pe care deja îi aveam".
"Prefinanţarea a crescut de la 6 la 9 pentru România, toate lucrurile acestea ne-au permis să avem în buget banii necesari cofinanţării bugetelor europene şi să facă utilizabili banii europeni. În momentul de faţă, în aceste două zile, România a reuşit să-şi generalizeze aceste facilităţi pentru bugetul 2014 - 2020. Unele le-au avut şi alte state, dar acum sunt generalizate pentru toate ţările, iar pentru noi lucrurile arătau foarte rău în propunerea iniţială", a adăugat domnia sa.
* Angela Merkel: "E greu de estimat de cât timp vom avea nevoie pentru a ajunge la un acord"
Angela Merkel a declarat: "Când am ajuns aici, am crezut că sunt multe păreri diferite pe care nu le putem depăşi, dar am ajuns la un oarecare consens şi dorinţa de a ajunge la un acord. Am discutat părerile pro şi contra, dar am considerat că ne mai trebuie timp şi că nu trebuie să grăbim procedura. E greu de estimat de cât timp vom avea nevoie pentru a ajunge la un acord. Am discutat reducerea costurilor, ce alte corecturi se mai pot face."
* Van Rompuy: "Negocierile sunt complexe, nu putem ajunge la un acord în două zile"
Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a declarat: "Vom continua munca în săptămânile următoare pentru a ajunge la un acord. Ultimele negocieri au arătat că poate exista un acord, probabil la începutul anului viitor. Trebuie să lucrăm pe un buget moderat, banii trebuie atent cheltuiţi".
"Am fost de acord cu toţii că acest buget trebuie să fie concentrat pe creşterea economică. Negocierile sunt complexe, nu putem ajunge la un acord în două zile", a menţionat Rompuy.

 EUROPA-Drumul Lituaniei către aderarea la zona euro va dura, probabil, mai mult decât era aşteptat, conform unui economist al băncii centrale a ţării, care arată că victoria unui partid anti-austeritate în alegerile din octombrie a creat incertitudine în privinţa reducerii cheltuielilor publice şi a îndeplinirii criteriilor datoriilor, respectiv a ţintelor de inflaţie.

Spania a plasat ieri titluri de stat în valoare de 4,94 miliarde euro (6,32 miliarde dolari), la randamente aproa­pe neschimbate faţă de luna trecută, în condiţiile în care miniştrii de finanţe din zona euro se pregăteau să discute pe marginea finanţării Greciei. Suma obţinută a depăşit ţinta maximă avută în vedere de guvernul spaniol: 4,5 miliarde euro.
Trezoreria de la Madrid a vândut titluri de 4,22 miliarde euro cu maturitatea la 12 luni, la un randament mediu de 2,797%, comparativ cu 2,823% la licitaţia anterioară, din 16 octombrie. Totodată, Spania a plasat titluri de 0,71 miliarde euro cu scadenţa la 18 luni, la un randament de 3,034%, comparativ cu 3,022% luna trecută. Cererea pentru bondurile pe un an a fost de 2,12 ori mai mare decât oferta, iar pentru cele pe 18 luni - de 5,72 ori. La licitaţiile de luna trecută, cererea pentru titlurile pe un an a fost de 2,71 ori mai mare decât oferta, iar pentru cele pe 18 luni - de 3,04 ori.
Spania va reveni pe pieţele obligaţiunilor în 22 noiembrie, când are programată o emisiune de obligaţiuni în sumă de 3,5 miliarde euro, cu maturităţi în 2015, 2017 şi 2021.
Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a afirmat recent că cea mai mare problemă a ţării sale o reprezintă cos­turile de finanţare.

Şefii de multinaţionale din Franţa au tot mai puţină încredere în oportunităţile de la noi şi ar investi aici doar în sectorul financiar. Turismul, serviciile şi comerţul sunt percepute cel mai slab.

Un nou barometru de conjunctură economică, prezentat ieri de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), arată că investitorilor din Hexagon le-a scăzut gradul de încredere în economia românească, pe fondul deteriorării climatului politic şi economic din ţara noastră. Din opt sectoare de bază ale economiei, doar patru (financiar, energie, construcţii şi agricultură) întrunesc aprecieri în creştere faţă de ediţiile anterioare ale barometrului. Celelalte sectoare, adică turismul, industria, comerţul şi serviciile, sunt văzute mai prost în prezent decât la mijlocul anului. Media generală a percepţiei a scăzut de la 3,21 puncte de notare în 2011 la 3,08 puncte în 2012.

Marea îngrijorare: scade consumul

Sectoarele cele mai afectate de scăderea încrederii investitorilor francezi sunt turismul şi comerţul. Turismul a pierdut din cauza „diminuării activităţii înafara sezonului“, iar comerţul – din cauza „întârzierii relansării consumului“, potrivit barometrului CCIFER. În schimb, evoluţia sectorului financiar-bancar este văzută „cel mai optimist“.

Cancelarul german, Angela Merkel, a făcut o vizită de câteva ore în Portugalia, unde s-a întâlnit cu premierul Pedro Passos Coelho şi cu oamenii de afaceri germani şi portughezi. Este prima vizită oficială a liderului german în această ţară care se confruntă cu măsuri dure de austeritate. Mulţi portughezi au fost afectaţi grav de tăierile de costuri pe care guvernul socialist a fost nevoit să le ia pentru a primi ajutor internaţional. Mai multe manifestaţii au avut loc în semn de „bun venit" pentru Angela Merkel, pe care activiştii portughezi o consideră sursa dificultăţilor economice ale ţării, iar statuile din Lisabona au fost legate cu eşarfe negre, simbolizând austeritatea. Şomajul şi sărăcia au crescut în Portugalia, după măsurile de austeritate, procentul celor fără un loc de muncă fiind la un nivel-record de 15%. Protestele şi grevele sunt la ordinea zilei, iar bugetul pe 2013 prevede cele mai mari creşteri de taxe şi impozite din istoria ţării. Troica creditorilor, formată din UE, FMI şi Banca Centrală Europeană, au dat guvernului încă un an pentru a reduce deficitul la 3%, prelungind termenul până în 2014. Totuşi, din ce în ce mai multe voci cer o renegociere a reformelor şi a programului de austeritate. Consiliul Economic şi Social a cerut reducerea ratelor dobânzii pe care Portugalia o plăteşte pentru pachetul de ajutor în valoare de 78 miliarde de euro.

„Frankenstein economic"...Mulţi portughezi critică relaţia strânsă dintre guvernul de la Lisabona şi Angela Merkel. Comportamentul „supus" al premierului Coelho faţă de cancelar este un subiect popular de grafitti, ca şi pentru desenele de pe pancarte. Mulţi portughezi critică relaţia strânsă dintre guvernul de la Lisabona şi Angela Merkel. Unul dintre ziarele portugheze a scris că Merkel a făcut din Portugalia "un Frankenstein economic". Totuşi, demonstraţiile de ieri nu au escaladat la nivelul celor care au întâmpinat-o pe Merkel în Grecia, unde a fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine.
„Merkel e un simbol al tuturor greşelilor politice care ne-au afectat ţara. Nu e un pericol numai pentru Portugalia , Spania sau Grecia, ci pentru întreaga Europă", a declarat Joao Camargo, an activist care a absolvit Şcoala de Economie din Londra.

Criza pare sa faca ravagii in continuare, in ciuda sperantelor noastre de a se mai tempera. Si acest lucru se poate observa foarte clar dupa numarul firmelor care intra in insolventa. Astfel, in primele noua luni ale anului, 16.481 de companii nu au mai avut bani sa-si plateasca datoriile, cifra cu 7,6% mai mare decat in 2011.

“Criza se prelungeste in Romania, avand in vedere ca inca se inregistreaza o crestere a numarului de insolvente. Pentru sfarsitul anului estimam o crestere cu 10% fata de anul trecut pentru ca in octombrie, noiembrie si decembrie se va inregistra o medie de 2.000 de cazuri pe luna”, a declarat marti Constantin Coman, country manager Coface Romania.

Datorii

In acelasi timp, datoriile cumulate de firmele in insolventa in acest an sunt cu 50% mai mari decat cifra de afaceri, nivel inferior celui inregistrat de firmele insolvente in 2011, pentru care valoarea datoriilor era dubla comparativ cu cea a cifrei de afaceri.

Iar gradul de indatorare al acestor firme a fost de 55% din active, fata de 116% in 2011.