Bruxelles - UE summit, uniunea bancara...

Franţa şi Germania au priorităţi diferite privind reformarea Uniunii Europene. Preşedintele Hollande vrea mai întâi uniune bancară, în timp ce Merkel, uniune fiscală şi veto pe bugetele naţionale.

Liderii Uniunii Europene s-au întâlnt, joi şi vineri, la Bruxelles, pentru prima dată după multă vreme, nu pentru o reuniune de criză, ci pentru a creiona viitorul uniunii economice şi monetare.

Nu se aşteaptă decizii importante pentru că principalii lideri europeni, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez, François Hollande, au venit la summit cu păreri aproape diametral opuse privind demararea acestei construcţii. Merkel a insistat asupra unei Europe cu o integrare mai puternică a politicilor bugetare şi cooperării financiare, dar şi cu mai multe politici economice comune, în timp ce preşedintele Franţei doreşte mai întâi o uniune bancară.  Acest proces ar trebui însoţit, în opinia cancelarului german de un fond special, „limitat ca perioadă", şi alimentat de taxa propusă pentru tranzacţiile financiare. Comisia şi Parlamentul European ar trebui să monitorizeze fondurile.....

Preşedintele UE, Herman van Rompuy, a prezentat un raport în care sunt prezentate opţiuni pentru o integrare fiscală şi economică mai puternică a celor 27 de ţări membre. Raportul include şi o propunere pentru punerea în comun a datoriei europene, măsură susţinută de Franţa, Spania şi Italia, dar căreia Merkel i se opune.
Discuţii intense s-au dus şi pe propunerea de buget central al zonei euro. Londra vede în aceasta un argument pentru reducerea contribuţiei sale la bugetul plurianual al UE. În plus, cancelarul german Angela Merkel a apărat ideea de a acorda comisarului european pentru Afaceri Economice drept de veto asupra bugetelor naţionale ale statelor membre. Dezbateri intense s-au dus şi în privinţa sistemului unic de supraveghere a băncilor din zona euro, deoarece încă există numeroase dezacorduri, atât în privinţa calendarului, cât şi a formei acestuia. Germania doreşte o punere în aplicare treptată a acestui mecanism, în timp ce Parisul exercită presiuni pentru avansarea lui „cât mai repede posibil". Demersuri
s-au făcut şi în privinţa atragerii unor state din afara zonei euro în preconizata uniune bancară. În acest scop, pe lângă Banca Centrală Europeană ar urma să fie creat un organism special de supraveghere a sectorului financiar. În prezent, zece din cele 27 de state membre ale UE nu fac parte din zona euro, dar sunt unele care vor să se alăture, cum ar fi Polonia şi România, dar doresc şi să aibă un cuvânt de spus. Preşedintele Traian Băsescu, care este prezent la summit, declara la 14 septembrie, la Bruxelles, că România va fi parte a Uniunii Bancare.

Notificarea va veni sub forma unor scrisori adresate de comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, în care se va face referire la toate cele patru programe operaţionale- transporturi, competivitatea, regional şi mediu pentru care Comisia Europeană a întrerupt plăţile la 1 iulie, în vederea efectuării auditurilor.Scrisorile vor fi trimise Guvernului, prin intermediul Reprezentanţei României pe lângă UE de la Bruxelles, iar după confirmarea primirii acestora va urma şi anunţul public din partea Comisiei Europene.Potrivit surselor menţionate, două programe, Transporturi şi Competitivitate Economică, vor intra în procedura de presuspendare, ceea ce înseamnă că blocarea plăţilor va continua pentru încă două luni, putând fi reluate numai după ce partea română va remedia deficienţele constatate de Comisia Europeană, în urma auditurilor efectuate de Autoritatea Română de Audit şi misiunile de experţi de la Bruxelles.Totodată, procedura de presuspendare ar putea fi decisă şi pentru încă unul dintre celelalte două programe – regional sau mediu, numai pentru unul dintre cele două existând certitudinea că vor fi reluate plăţile.Programul pentru Transporturi beneficiază pentru exerciţiul financiar 2007-2013 de o alocare de 5,7 miliarde de euro fonduri europene, dintre care au fost rambursaţi efectiv de către Comisia Europeană numai 295 milioane euro (rată de absorbţie reală 6,46%). Programul pentru Competitivitate are alocate 2,55 miliarde de euro, fiind reuşită absorbţia reală a numai 173 milioane euro (6,77%).

Site-ul de distributie Amazon.com a anuntat ca are nevoie de 50.000 de angajati cu contracte temporare la centrele de comenzi din Statele Unite.

Acesti angajati sunt necesari pentru sarbatorile de iarna.

Decizia Amazon.com vine dupa ce alti retaileri importanti din SUA au anuntat ca vor face angajari. Printre acestia, Macy’s Inc vrea sa angajeze 80.000 de muncitori sezonieri anul acesta, Stores Inc. vrea inca 50.000 de angajati iar Toys R Us Inc. intentioneaza sa angajeze 45.000 de muncitori sezonieri anul acesta.

 

Rata somajului in SUA a scazut la 7,8% in septembrie, de la 8,1% in august, fiind cel mai redus nivel ianuarie 2009, iar angajatorii americani au creat un numar de 114.000 de noi locuri de munca, peste estimarile analistilor, arata cifrele oficiale publicate in 5 octombrie de guvernul american. In septembrie a fost pentru prima data din ultimii aproape 4 ani cand rata somajului a scazut sub 8%.

Preşedintele PPE Wilfried Martens a susținut, miercuri la Palatul Parlamentului, că popularii europeni nu vor tolera atacuri împotriva valorilor europene şi statului de drept și și-a exprimat speranța că echilibrul economic nu va fi pus în pericol prin măsuri populiste. Liderul PPE și-a exprimat, de asemenea, încrederea că reformele dureroase, dar necesare, impuse de guvernarea PDL, vor avea efecte pozitive pentru oameni pe termen lung.

“Sunt foarte fericit că putem ţine acest congres în România pentru a apăra valorile pe care le susţinem, liberatea, democraţia şi statul de drept, responsabilitatea şi solidaritatea. România şi-a găsit locul său în Uniunea Europeană datorită unor eforturi mari ale poporului român şi datorită muncii remarcabile a unor oameni de stat români şi datorită unor instituţii pe parcursul ultimilor ani. Aceasta este o realizare istorică şi nu trebuie pusă în pericol de niciun fel de actor politic. La fel ca şi instituţiile europene, PPE nu va tolera atacuri împotriva valorilor europene, împotriva standardelor democratice şi împotriva statului de drept”, a susţinut Wilfried Martens, la Congresul PPE, recomandând tuturor reprezentanţilor politici în România “să respecte competenţa instituţiilor statutului, aşa cum poetul naţional român Mihai Eminescu a spus cândva "Echilibrul este pentru stat, dar sănătatea este pentru fiinţa umană”, citează NewsIn.

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit la Palatul Victoriacu preşedintele Comisiei Europene, Jose Emanuel Barroso. Ponta spune că este singura întâlnire pe care a solicitat-o, dintre toate oficialităţile prezente la congresul PPE, la Bucureşti.

Postul RTV susţine că Ponta i-a înmânat cu această ocazie, lui Barroso, următoarea listă cu opt cerinţe:

1. Deblocarea plăţilor la fondurile europene

2. Sprijin pentru aderarea României la spaţiul Schengen

3. Menţinerea nivelului fondurilor europene pentru România

4. Sprijinirea eforturilor României şi Franţei pentru acceptarea, la nivel european, a responsabilităţii legate de problema integrării rromilor

5. Suplimentarea fondurilor oferite pentru Parteneriatul estic

6. Sprijin din partea comisiei pentru modificarea legislaţiei cu privire la numirile în justitie

7. Asigurarea sprijinului activ al comisiei pentru desfiinţarea restricţiilor pe piaţa muncii din UE pentru români

8. Neimplicarea comisiei şi a comisarilor în campania electorală din România

Existenţa acestei scrisori a fost confirmată de ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, transmite RTV.

Omul de afaceri turc Ahmet Caliskan, de la "Global Energy Group", a confirmat informaţiile publicate, de ziarul BURSA, referitoare la faptul că grupul său este interesat să dezvolte terminalul GNL (gaze naturale lichefiate) de la Constanţa. The Global Energy Group a precizat, însă, că încă nu are un sprijin guvernamental pentru acest proiect. "Suntem interesaţi să dezvoltăm un terminal GNL în România şi să asigurăm şi furnizarea de gaze", ne-a declarat Ahmet Caliskan. Domnia sa a adăugat: "Însă, asemenea proiecte necesită o susţinere puternică la nivel guvernamental (permise, garanţii guvernamentale etc.) şi stabilitate politică, ceea ce nu vedem deocamdată în această ţară. Suntem în aşteptare. Când şi dacă vom vedea dorinţă guvernamentală şi stabilitate politică, suntem pregătiţi cu experienţa şi capacitatea noastră financiară, comercială şi tehnică".
Potrivit omului de afaceri turc, în cazul României, un proiect start-up ar avea un buget de aproximativ 500 de milioane de dolari. "125 - 150 milioane de dolari ar fi investiţia noastră privată cash, 250 de milioane de dolari ar veni de la creditorii noştri internaţionali obişnuiţi şi 100 de milioane de dolari de la băncile locale din România", a adăugat domnul Caliskan. Potrivit domniei sale, "Global Energy Group" dezvoltă, în acest moment, terminale GNL în trei ţări: "În două dintre acestea, este vorba despre proiecte integrate - terminal plus alimentare, iar în cea de-a treia este vorba numai despre terminal. Suntem conectaţi la surse şi avem deja modele aplicabile. Ne finanţăm proiectele 25-30% din investiţie privată. Majoritatea investiţiei vine pe canalele noastre obişnuite, adică bănci multilateral dezvoltate şi bănci comerciale".
La Constanţa este nevoie de un terminal GNL pentru proiectul AGRI. (sursa bursa.ro)