Venirea în România a celor mai importanţi lideri europeni, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a mai multor comisari, inclusiv a Vivianei Reding, deosebit de critică faţă de România în ultima vreme, a cancelarului german Angela Merkel, pune Bucureştiul pe harta politică europeană a acestor zile. PDL, partidul gazdă al reuniunii (împreună cu UDMR), are toate motivele să se mândrească cu performanţa, dar nu trebuie uitat că România a fost aleasă ca ţară de desfăşurare a reuniunii pe când democrat-liberalii erau la putere. Între timp, aceştia au pierdut guvernarea şi au trecut şi printr-un moment delicat odată cu suspendarea lui Traian Băsescu şi un rezultat mai puţin mulţumitor la locale.
Miercuri vor lua cuvântul Jose Manuel Barroso, Angela Merkel, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu. Alături de aceştia vor mai avea discursuri Wilfried Martens, liderul PPE din PE francezul Joseph Daul, premierul moldovean Vlad Filat, secretarul PPE Antonio Lopez-Isturiz, preşedintele APCE Jean-Claude Mignon, premierul Spaniei Mariano Rajoy, fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakashvili, premierul grec Antonis Samaras, vicecancelarul austriac Michael Spindelegger, premierul polonez Donald Tusk.
PPE este în acest moment cea mai influentă familie politică în Europa: are şefi de state şi guverne în 16 ţări membre UE şi în şapte ţări non-UE, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, 13 membrii ai Comisiei Europene şi 271 de membrii ai PE.

Potrivit Daily Mail, Marea Britanie se află pe punctul de a părăsi Uniunea Europeană. Michael Gove, secretar de stat în Educaţie, a spus că, dacă s-ar organiza un referendum în acest moment privind ieşirea Marii Britanii din UE, el ar vota “da”. “Daţi-ne înapoi suveranitatea sau ieşim”, a declarat Gove. Secretarul a precizat că Marea Britanie ar prospera pe cont propriu, la fel ca alte ţări europene care nu sunt în UE, cum ar fi Elveţia ori Norvegia. Daily Mail scrie că Gove, “unul dintre cei mai apropiaţi confidenţi ai lui Cameron”, a discutat cu premierul un plan detaliat cu privire la ieşirea din UE, iar Cameron ar urma să anunţe formal acest lucru în cursul acestei luni. ”Nenumăraţi premieri britanici au declarat că vor să recapete puterea în ceea ce priveşte deciziile din justiţie, piaţa muncii, sănătate, siguranţă, pescuit sau alte domenii în care deciziile sunt luate acum de UE”, a anunţat o sursă din anturajul cabinetului britanic, pentru Daily Mail și reluată de gandul.info. ”Cove crede că e timpul să o spunem răspicat, cu cuvinte simple: nu mai tolerăm birocraţia din UE. Trebuie să le spunem că, dacă nu ne dau înapoi puterea, vom pleca. Nu avem de ce să ne fie frică, suntem o ţară cu relaţii comerciale importante, iar acest lucru ne dă o putere mare în Uniunea Europeană, fie că rămânem, fie că o părăsim”, a declarat sursa menţionată.

Cu putin înainte de summit-ul Consiliului European, Parisul şi Madridul au semnat o declaraţie comună, în urma unei întâlniri la nivel înalt la Palatul Elysée.

Subiectul: uniunea bancară, aşteptată cu nerăbdare de Spania şi de pieţele financiare, tărăgănată de Germania, din raţiuni politice interne, scrie Le Figaro. Preşedintele François Hollande şi premierul Mariano Rajoy au transmis un avertisment cancelarului german, Angela Merkel: „Nu există niciun motiv pentru care cele decise în iunie să nu poată fi puse în aplicare în decembrie“, a spus preşedintele socialist francez. Germania doreşte să amâne intrarea în vigoare a autorităţii unice de supraveghere bancară în Europa, primul pas către uniunea bancară completă, până la finele lui 2014. Mai mult, Berlinul vrea limitarea atribuţiilor acestei instituţii la bănci sistemice. Observatorii sunt de părere că, astfel, Guvernul se pregăteşte de alegerile parlamentare şi vrea să creeze condiţii propice pentru băncile regionale germane, „Landesbanken“, care sunt foarte apropiate de mediul politic regional din Germania. Amânarea proiectului de uniune bancară ar provoca mari probleme pe pieţele financiare pentru Madrid, care deja a primit 100 de miliarde de euro, pentru a-şi salva sectorul bancar. Fără un început de uniune bancară (deci mutualizarea datoriilor), Spania ar trebui să garanteze cu fonduri proprii acel pachet de asistenţă, ceea ce ar avea ca urmare o creştere a datoriei sale suverane, aminteşte Le Figaro.

Plăţile pentru proiectele derulate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) s-au deblocat, conform unui comunicat transmis luni de Ministerul Economiei (MECMA).

Astfel, începând de luni, se reia decontarea sumelor către beneficiarii programului, valoarea totală a plăţilor din perioada următoare ridicându-se la 133 milioane de lei (peste 29 milioane de euro).

Pe parcursul celor 5 luni în care plăţile au fost suspendate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice a semnat 1.725 de contracte de finanţare reprezentând 100% din proiectele Întreprinderilor Mari şi Cercetării, 77% din cele ale Energiei, 59% din cele ale IMM.
"Deşi la preluare am descoperit peste un miliard de lei plăţi nedecontate către Comisia Europeană şi aproximativ 3.700 de proiecte "uitate" de mai bine de doi ani, am reuşit să schimbăm complet situaţia. Obiectivul general al POS CCE îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor locale, acestea fiind, practic, motorul economiei româneşti", a declarat Nicolae Rotileanu, secretar de stat responsabil cu gestionarea fondurilor europene în cadrul Ministerului Economiei.

Din demersurile de debirocratizare şi simplificare a procedurilor face parte şi eliminarea obligativităţii scrisorii de confort pentru semnarea contractului între autoritate şi beneficiari, precum şi procesarea cererilor de rambursare prin proceduri simplificate, potrivit MECMA.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. POS CCE acoperă domenii precum Sistemul productiv şi retehnologizarea IMM-urilor şi întreprinderilor mari, Cercetare/Dezvoltare, IT şi Comunicaţii, Energie.

 Noua metodologie de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice propusă de ANRE presupune, de asemenea, analiza necesarului investiţional pentru lucrările necesare reţelei de transport..... Domnul Havrileţ a adăugat: "Operatorul va avea sarcina de a interconecta cu reţelele vecine, ceea ce înseamnă că va trebui să realizeze întăriri ale sistemului. Astfel, va trebui să analizăm necesarul de investiţii. Totodată, dacă există probleme de siguranţă, trebuie să luăm în considerare propunerile de cheltuieli ale operatorului sistemului, cheltuieli ce se vor reflecta în preţul final".
Majorarea tarifelor de transport se operează în paralel cu liberalizarea pieţei energiei electrice.
"Liberalizarea pieţei energiei electrice înseamnă dereglementarea ei, adică plata unui preţ real pentru energia electrică", a spus Niculae Havrileţ.
Conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale aprobată pe 10 iulie 2012, calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pe piaţa energiei electrice pentru clienţii finali va începe de la 1 septembrie 2012 pentru clienţii non-casnici şi de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici.
Termenele finale pentru furnizarea de energie electrică în regim reglementat se realizează până la 31 decembrie 2013 pentru clienţii non-casnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienţii casnici.

....neincrederea si incertitudinile politice ...

Zona euro - principalul factor de risc. Conform celui mai recent raport cu privire la pietele financiare intocmit de Fondul Monetar, tarile din zona euro constituie in continuare principalul risc pentru stabilitatea pietelor globale in special pentru ca au crescut diferentele economice si financiare dintre centrul lor si periferie. Amplificarea acestui clivaj din interiorul zonei euro are consecinte dramatice, a subliniat Jose Vinals, seful departamentului pentru pietele de capital al FMI. Potrivit lui "neincrederea si incertitudinile politice au generat o masiva retragere de capital din tarile situate la periferia zonei euro". E vorba de un proces in sine neobisnuit pentru un spatiu monetar unitar. In plus, acest fenomen a determinat "cresterea masiva a costurilor procurarii de credite proaspete deopotriva pentru tarile in cauza, pentru bancile lor, pentru persoanele particulare si intreprinderi". Iar aceasta scumpire a creditelor a provocat aparitia unei "periculoase spirale economice descrescatoare", scrie Deutsche Welle.