Banca Comerciala Romana (BCR) aduce la cunostinta clientilor sai ca, in perioada 05 octombrie a.c. - 08 octombrie a.c. vor exista intreruperi functionale la nivelul sistemului informatic care gestioneaza operatiunile cu carduri, reteaua de acceptare ATM/MFM (masina multifunctionala) si POS BCR, precum si operatiunile prin internet, mobile si phone banking.

Perioada intreruperilor functionale:

• Pentru reteaua de carduri BCR, ATM/MFM si POS - in noaptea de vineri spre sambata (orele 00.30 - 04.00) si duminica spre luni (orele 00.30 - 04.00)
• Pentru serviciile de internet, mobile si phone banking va fi in noaptea de vineri spre sambata (orele 20:00 - 09:00) si sambata spre duminica (orele 01:30 - 07.30)

Fluctuatiile care pot aparea vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc imbunatatiri aduse sistemului informatic BCR - imbunatatiri care vor conduce la cresterea calitatii serviciilor oferite.

Reteaua de ASV (automat de schimb valutar) nu va fi afectata de acesta intrerupere.

Cancelarul german Angela Merkel va merge la Atena pentru prima dată de la începutul crizei datoriilor de stat pentru a se întâlni cu premierul elen Antonis Samaras, transmite agenţia Bloomberg, citată în presa de la noi. Vizita cancelarului german în capitala Greciei încearcă să pună capăt speculaţiilor privind excluderea ţării din zona euro şi să întărească sprijinul pentru guvernul elen, aspru criticat după lunga perioadă de austeritate. În timpul vizitei lui Samaras la Berlin din luna august, Merkel a declarat că va ajuta guvernul de la Atena în programul de reformare a economiei."Vreau ca Grecia să rămână în zona euro şi pentru asta mă lupt", a afirmat atunci cancelarul german, precizând că scopul măsurilor de austeritate este ca Grecia să vadă "luminiţa de la capătul tunelului".
Grecia este în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune, după două acorduri de finanţare externă în valoare totală de 240 miliarde euro, condiţionate prin măsuri dure de austeritate, şi o restructurare de 100 miliarde euro a datoriei de stat.

Problema de fond a omenirii o reprezintă viziunea pe termen scurt, consideră Jorgen Randers, membru al Clubului de la Roma, autorul lucrării "2052 - a Global Forecast for the Next Forty Years" şi co-autor al lucrării "Limits to Growth". Deşi problemele actuale se vor menţine şi accentua, răspunsurile urmează să rămână aceleaşi ca până acum, a avertizat domnia sa, în cadrul reuniunii anuale a Clubului de la Roma, care a avut loc, zilele trecute, la Bucureşti.
"În loc să aplice intervenţii ex-ante în faţa problemelor, omenirea preferă tot răspunsurile ex-post", a declarat Jorgen Randers. Deşi economia globală urmează să încetineas-că, acest lucru nu se întâmpla suficient de repede pentru a evita o criză climatică, potrivit domniei sale.Omenirea trebuie să renunţe la conceptul de dezvoltare sustenabilă şi să concentreze pe o dezvoltare care să îi asigure supravieţuirea, a declarat Dennis Meadows, membru al Clubului de la Roma şi co-autor al lucrării "Limits to Growth". Domnia sa consideră că este important să avem în vedere atât problemele universale a căror rezolvare care trebuie abordate acum, cu beneficii care vor apărea în viitorul îndepărtat, cât şi pe cele a căror atenuare se poate realiza într-un orizont de timp mai scurt.
Investiţiile de capital nu mai joacă acelaşi rol ca în trecut în generarea de bunăstare, potrivit lui Dennis Meadows, domnia sa arătând că, anul trecut, doar 3% din tranzacţiile valutare au fost realizate în vederea finanţării comerţului internaţional, comparativ cu 70%, în anul 1975, în timp ce durata medie de reţinere a unei acţiuni tranzacţionate la bursa de valori este de şapte minute, faţă de şapte ani, în 1975.  

Comisia Europeana a anuntat luni ca este pregatita in cazul unei cereri de salvare din partea Spaniei, lansand astfel numaratoarea inversa pentru o tara, mai fragilizata ca niciodata, ce ar putea deveni a patra din Uniunea Europeana care beneficiaza de un ajutor global, relateaza AFP.  Spania, a patra economie a zonei euro, se afla sub presiunea pietelor si a unei parti a partenerilor din zona euro pentru a solicita o salvare globala, dupa un prim ajutor pentru bancile sale, acordat in iunie.  Dar guvernul spune ca nu a luat o decizie in acest sens, temandu-se de conditiile stricte care i-ar putea fi impuse in schimb.  "Comisia Europeana este pregatita sa actioneze in cazul unei cereri", spus comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn, care s-a intalnit la Madrid cu seful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, si cu ministrul economiei, Luis de Guindos, in prima zi a unei saptamani care ar putea fi decisiva.  "Nu exista o cerere a Spaniei", a subliniat comisarul.
Criza ar putea insa sa se amplifice periculos pentru aceasta tara: un nou derapaj al deficitului, in ciuda unui buget de austeritate, cresterea datoriei publice, fronda nationalista in Catalonia si manifestari impotriva austeritatii.
Cererea de salvare ar putea fi precipitata de verdictul iminent al agentiei Moody's, care ameninta sa degradeze tara in categoria riscului, ceea ce ar insemna o noua prabusire a increderii investitorilor si dificultati sporite de finantare.  Pe langa avalansa de stiri proaste, guvernul de dreapta a fost nevoit sa admita ca miliardele de euro care vor fi injectate in banci vor adanci in 2012 datoria publica la 85,3% din PIB si deficitul la 7,4%, departe de cele 6,3% promise Europei. Pentru 2013, perspectivele se agraveaza si mai mult: datoria ar trebui sa urce la 90,5%.  "Daca Moody's anunta ca degradeaza Spania la categoria junk, consideram aproape imposibil ca guvernul sa continue sa amane cererea de ajutor", spune Link Securities, care prezice: "Solutia, in cateva zile".  Vineri, guvernul publicase rezultatele unui audit independent legat de nevoile bancilor: factura ar trebui sa se limiteze la circa 40 de miliarde de euro, fata de o estimare initiala de o suta de miliarde.  Publicatia acestor cifre ar fi trebuit sa asigure pietele.  Dar anuntul facut luni de Banco Popular, a cincea banca spaniola, privind o majorare de capital de pana la 2,5 miliarde de euro, urmata de o cadere a actiunilor, este emblematica pentru fragilitatea persistenta a sectorului.

Circa opt milioane de români (41% din populaţia ţării) locuiesc în zona seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara Medvedev – Spoheuer – Karnik (până la 7 grade pe scara Richter), conform datelor furnizate duminică de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu ocazia prezentării echipamentelor achiziţionate în urma unei donaţii de 1,2 milioane lei a Petrom.

De asemenea, 7% dintre locuitorii ţării (circa 1,5 milioane persoane) se află în zona cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren sau afectată de alunecări primare/reactivate, 17% (circa trei milioane persoane) sunt dispuşi în zona cu potenţial mediu/scăzut de producere a lunecărilor de teren, 21% (circa patru milioane persoane) sunt afectaţi de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă, scurgerilor de torenţi sau locuiesc în zone unde cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată în ultimii 100 de ani depăşeşte 100 mm/24 ore.

Conform datelor IGSU, 13% din populaţia României (circa două milioane persoane) locuieşte în zona de influenţă a unui incendiu de pădure, 25% (circa cinci milioane persoane) în interiorul zonelor de planificare la urgenţă chimică, 1% (circa 200.000 persoane) în interiorul celor de planificare la urgenţă nucleară şi 24% (circa cinci milioane persoane) este dependentă de un sistem centralizat de utilităţi publice.

"Cred că există un număr mare de investitori care ar vrea ca Uniunea Europeană să se destrame"

Omul din spatele Fondului Proprietatea, preşedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group, este de părere că la nivel mondial nu se poate vorbi de o criză reală, ci de una artificială, creată de speculanţi care şi-ar dori ca UE să se destrame. Guru pieţelor emergente recunoaşte că sunt îngrijorări cu privire la euro şi la ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană, însă el spune că nu crede că lumea se confruntă cu o criză în sensul unor probleme majore. "Cred că există un număr mare de investitori care ar vrea ca Uniunea Europeană să se destrame", a arătat Mark Mobius. Întrebat de Claudiu Pândaru, invitat permanent la emisiunea "După 20 de ani", cine consideră că este în spatele crizei "fabricate", Mark Mobius a spus că este vorba despre speculanţi. " Este vorba despre oameni care nu îşi doresc reforma în primul rând şi de cei care nu îşi doresc o monedă euro puternică, sunt speculanţi. Cred că trebuie să fim foarte atenţi în tragerea unor concluzii şi luarea unor decizii greşite", a răspuns Mark Mobius, care şi-a manifestat convingerea că, drept rezultat al reformelor, Europa va deveni mai purternică."Sincer să fiu, nu cred că avem o criză. Cred că foarte multe dintre discuţiile despre o criză globală sunt inventate. Este adevărat că ritmul de creştere economică la nivelul Europei a încetinit, dar acesta este un lucru pe care l-am putut sesiza de mai multă vreme", a declarat Mark Mobius.....Pe de alta parte : Datoria publică a Spaniei va urca la 85,3% din PIB la sfârşitul anului 2012, apoi la 90,5% în 2013, cifre cu mult mai ridicate decât previziunile precedente, potrivit proiectului de buget pe 2013 prezentat ieri în Parlamentul de la Madrid, informează AFP, conform Agerpres.....Între timp... creste datoria Spaniei - aceasta era la un nivel relativ scăzut la sfârşitul lui 2011, în Uniunea Europeană (68,5% din PIB), ea va creşte semnificativ, guvernul având în vedere în special nevoile brute de finanţare de 207,173 miliarde de euro în 2012 (48,020 miliarde net) în contextul tensiunilor de pe pieţe, dornice să vadă ţara solicitând salvare financiare din partea Europei. Proiectul de buget pentru 2013 constituie calea pentru creştere economică, respectarea ţintei de deficit şi crearea de noi locuri de muncă, a explicat ministrul spaniol al Finanţelor, Cristobal Montoro, odată cu prezentarea măsurilor. Bugetul de stat pentru anul viitor porneşte de la premisa potrivit căreia scad cu 58% cheltuielile şi cresc cu 42% încasările la buget. De asemenea, proiectul prevede 63% dintre cheltuieli destinate sectorului social, menţinerea salariilor îngheţate în sectorul public, restricţii la noi angajări (care vor acumula reduceri de 3,9% ale cheltuielilor în administraţie), reduceri ale bugetelor ministerelor (un total de 8,9%), dar şi creşterea capitolelor bugetare destinate plăţii pensiilor, a dobânzilor la datoria de stat sau burselor pentru studenţi, odată cu menţinerea şi înmulţirea impozitelor sau crearea unei agenţii independente pentru supravegherea transparenţei fiscale - toate pentru respectarea ţintei de deficit de 4,5% din PIB pentru 2013, ţintă care presupune noi reduceri totale de 13 miliarde de euro.