Preşedintele Parlamentului grec a luat decizia de a se suspenda temporar din funcţie, până la finalizarea unei anchete demarate împotriva sa şi a mai multor politicieni, în legătură cu acuzaţii de spălare de bani, se arată într-un comunicat al biroului său, potrivit AFP, conform surselor de presă.
Evangelos Meimarakis, fost ministru al Apărării şi fost secretar al partidului conservator Noua Democraţie, a fost citat într-un raport publicat de un cotidian, care îl acuză pe el şi pe alţi oameni politici că au făcut achiziţii imobiliare, cu scopul de a spăla mai multe miliarde de euro, în perioada 2005-2008.
Preşedintele Parlamentului şi alţi doi foşti miniştri ai partidului conservator menţionaţi în raport au negat orice implicare.

Inregistrările serviciilor secrete britanice spulberă astfel mitul că numai ofiţerii SS şi colaboratorii apropiaţi ai lui Hitler poartă responsabilitatea pentru crimele de război, violurile şi pentru alte fapte reprobabile comise în al doilea Război Mondial, informează dailymail.co.uk.

Între 1940 şi 1945, britanicii şi americanii au ascultat aproximativ 13.000 de germani şi mai multe sute de soldaţi italieni de toate rangurile şi din toate serviciile - mulţi dintre ei în centrul de detenţie pentru prizonieri de război din Parcul Trent, în nordul Londrei.

Transcrierile înregistrărilor luate cu microfoane ascunse la prizonierii de război au fost adunate într-o carte: "Înregistrările secrete ale prozonierilor germani de război din al doilea Război Mondial" (On Fighting, Killing and Dying: The Secret Second World War Tapes of German POWs)

S-a sperat ca aceste înregistrări să dezvăluie secrete militare de importanţă strategică, în schimb, acestea conţineau conversaţii deschise şi necenzurate între soldaţi despre experienţe de război - de multe ori ca să se laude.

Prizonierii de război nu numai că vorbeau în detaliu despre violenţe extreme, ci şi arătau un fel de bucurie tulburătoare. "Îmi plăcea să împuşc orice - femei, copii. Era un fel de sport", mărturisea un soldat, în timp ce altul îşi recunoştea pasiunea pentru "a arunca bombe": "Adoram să arunc bombe. Te face să simţi furnicături, e un sentiment extraordinar. E la fel de plăcut ca atunci când împuşti pe cineva".

Angela Merkel si Francois Hollande si-au reafirmat sambata diferentele in materie de supervizare bancara in Uniunea Europeana, pe fondul frumoaselor declaratii legate de indestructibila prietenie franco-germana, scrie AFP.  "Cu cat mai repede, cu atat mai bine", a spus presedintele francez, intr-o conferinta comuna alaturi de cancelarul german, la Asberg (sud-vestul Germaniei). Va dura "cat va trebui", a replicat Angela Merkel.  Parisul doreste ca tarile europene sa se doteze cu un astfel de mecanism din ianuarie 2013, in timp ce Germania pare mai putin presata.  Chestiunea este de a sti "cum sa facem pentru a tine cont de toate institutiile posibile", a adaugat Hollande, dupa un dejun de lucru cu Merkel la Ludwigsburg, nu departe de Asberg, unde aniversau al 50-lea discurs istoric al generalului de Gaulle adresat tineretului german.  Ca si Comisia Europeana, Parisul doreste sa incredinteze Bancii Centrale Europene (BCE) supervizarea celor circa 6.000 de banci ale zonei euro, in timp ce Berlinul prefera sa limiteze aceasta sarcina doar pentru marile institutii financiare.  "Pentru mine, importanta este calitatea. Nu serveste la nimic sa faci lucrurile foarte repede pentru ca apoi sa nu functioneze", a explicat Angela Merkel.  "Trebuie sa fii serios, trebuie calitate si vom vedea in timp cat va dura (...) Vom cere ministrilor nostri de finante sa lucreze atat de repede cat este posibil", a precizat ea.- sursa hotnews

Euforia generată de QE3, după cum este alintată noua iteraţie a programului de stimulare monetară a economiei Statelor Unite, a fost moderată (n.a. oare a pierit încrederea în Federal Reserve?), dar laudele au fost aproape unanime, cel puţin după cum relatează mass-media.  Investitorul elveţian Marc Faber a fost una dintre vocile extrem de critice. Într-o emisiune recentă a televiziunii Bloomberg, el a declarat că "Fed-ul va distruge lumea".   Dar de ce ar vrea Federal Reserve să distrugă lumea? L-au mituit ecologiştii habotnici pentru a elimina ameninţarea pe care o reprezintă umanitatea pentru maica Gaia? Acestea sunt întrebări la care vor răspunde istoricii viitorului.   Marc Faber a mai declarat în interviul acordat Bloomberg că este "fericit deoarece preţurile activelor din portofoliul său cresc", dar, în calitate de cetăţean responsabil, este deosebit de îngrijorat deoarece "politicile monetare ale Statelor Unite vor distruge lumea". Investitorul elveţian arată că "sub acoperirea bunelor intenţii", ultima decizie a Federal Reserve va conduce la o criză sistemică, urmată de un colaps economic.  Majoritatea analiştilor de peste Ocean au fost prinşi pe picior greşit de către Ben Bernanke, aceştia fiind convinşi că o nouă relaxare cantitativă nu va fi anunţată atât de aproape de alegerile prezindenţiale.  Deşi Fed-ul a precizat că decizia nu are niciun caracter politic, este greu de crezut acest lucru. Nu trebuie să uităm că Partidul Republican a anunţat că nu îi va prelugi mandatul lui Bernanke, în condiţiile în care va câştiga alegerile.  Comitetul de Politică Monetară al Federal Reserve a decis, cu 11 voturi pentru şi unul împotrivă, să renunţe la orice urmă de prudenţă şi să treacă la expansiunea monetară nelimitată.

Vanzarile de active imobilizate si neperformante in contextul restructurarilor bilantiere, au fost principalele motive pentru care cota de piata a bancilor cu capital strain a scazut. Bancile cu capital majoritar austriac detin, similar anilor precedenti, cea mai mare cota de piata (38% la iunie 2012). Grupa bancilor cu capital majoritar grecesc si-a redus cota de piata de la 16,3% la 12,9%, fiind surclasata de cea a bancilor cu capital romanesc, a carei pondere in activul agregat a crescut pana la 18,3%. Institutiile de credit cu capital majoritar romanesc sunt CEC Bank, Banca Transilvania, Eximbank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Internet Bank, Banca Comerciala Feroviara si Banca Centrala Cooperatista (CreditCoop). Potrivit BNR, majorarea capitalului social aferenta sectorului bancar, cu 42% in perioada iunie 2011 - iunie 2012 a fost asigurata exclusiv de catre sectorul privat, atat prin suplimentari de capital, cat si prin ajustarea nivelurilor de capital existente cu inflatia, ca urmare a aplicarii noilor standarde contabile de raportare IFRS. Capitalul grecesc a ramas majoritar (21,5%) la nivelul sistemului bancar romanesc, dar continua trendul descendent inceput in 2010. Ponderea capitalului austriac in capitalul agregat a consemnat o crestere semnificativa fata de anul 2010 (cu 4,3 puncte procentuale) pana la nivelul de 20,6% la finele lunii iunie 2012, in principal ca urmare a suplimentarilor de capital efectuate de bancile austriece. "Ponderea mare a creditelor in valuta acordate IMM (in mare parte neprotejate la riscul de curs de schimb) va conduce probabil la initierea de masuri pentru extinderea reglementarilor privind creditarea in valuta la toti debitorii neprotejati fata de acest risc, inclusiv IMM, in conformitate cu recomandarile CERS", se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare, editia 2012, intocmit de BNR, scrie Mediafax. Intreprinderile mici si mijlocii au consemnat in prima parte a anului un risc de credit in crestere, cu o rata a imprumuturilor neperformante de 23,2% in iulie, fata de 15,1% in decembrie 2010, in timp ce in cazul corporatiilor rata creditelor neperformante a fost de 4,3% in iulie. Majorarea riscului in cazul IMM-urilor s-a produs pe fondul unei rate subunitare de acoperire a cheltuielilor cu dobanzile din profituri, fluxurilor de numerar generate din activitatea de baza in scadere cu 7,3% in decembrie 2011 fata de decembrie 2010 si diminuarii marjei profitului brut. "Cea mai mare dificultate in identificarea de resurse financiare pentru onorarea obligatiilor scadente a fost inregistrata de catre IMM. Durata medie de incasare a creantelor IMM s-a stabilizat in anul 2011, dar se mentine la un nivel ridicat (media este de 119 zile in anul 2011 fata de 117 zile in anul 2010", se mai spune in raportul bancii centrale. Reprezentantii BNR au explicat ca recomandarile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) privind masurile de protectie a debitorilor fata de riscul valutar trebuie fie adoptate in legislatia interna, fie respinse pe baza unei analize care sa evidentieze ca nu exista pericole pe diferitele segmente de clienti. BNR va trebui sa ia o decizie pana la finele acestui an, si, din analizele realizate pana in preznt, rezulta ca cel mai probabil se vor modifica regulamentele pentru a introduce criterii de creditare si de analiza a riscurilor la finantarile in valuta acordate IMM-urilor. In cazul populatiei, cele mai recente reglementari privind creditul in valuta au fost adoptate in octombrie 2011, si vizeaza limitari ale creditului de consum si modalitati de calcul al gradului maxim de indatorare.

Fondurile UE nu exista decit pe hirtie - virtual

“Statul român trebuie să ramburseze de urgenţă peste 200 milioane de euro pe proiectele POSDRU, pentru ca plăţile să poată ajunge la zi, iar organizaţiile implicate în acest program să-şi poată continua activitatea. Dacă acest program va fi sistat, peste 1.650.000 de persoane care au urmat cursuri de formare şi pregătire riscă să nu mai poată obţine calificările profesionale necesare pentru încadrarea imediată pe piaţa muncii. Ca urmare, nu vorbim doar de pierderea banilor de la Uniunea Europeană, ci şi de pierderea posibilităţii de a avea resurse umane instruite corespunzător”, a afirmat Dan Barna.  Pentru a atrage atenţia asupra dificultăţilor financiare înregistrate în implementarea proiectelor POSDRU, organizatorii conferinţei - respectiv www.fonduri-structurale.ro - Structural ConsultingTM Group, alături de Academia de Advocacy şi Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale au trimis, miercuri dimineaţă, o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului României, Victor Ponta, ministrului Finanţelor Publice, Florin Georgescu, şi ministrului Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu. “Scrisoarea deschisă este semnată de 149 de ONG-uri, societăţi comerciale, autorităţi, instituţii publice şi universităţi, care le solicită autorităţilor ca până pe 30 septembrie a.c. să identifice şi să aloce resursele bugetare/extrabugetare necesare pentru a se ajunge la zi, până pe 30 octombrie a.c., cu restanţele către toate categoriile de beneficiari şi parteneri POSDRU. Dacă rambursările nu vor fi reluate în regim de urgenţă, se va ajunge la situaţii financiare extreme, de la intrarea în insolvenţă sau faliment, până la executare silită sau litigii cu angajaţii sau furnizorii”, a mai spus Dan Barna.  Potrivit acestuia, o eventuală acţionare în instanţă a autorităţilor publice nu reprezintă o soluţie de dorit, deoarece dispoziţiile tribunalului de achitare a sumelor restante către beneficiari vor trebui suportate de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul contribuabililor.  “Amânarea luării unei decizii de deblocare a finanţării pentru proiectele contractate şi corect implementate înseamnă privarea bugetului public de resurse consistente provenite, pe termen scurt, din impozitele salariale şi din obligaţiile fiscale ale furnizorilor existenţi la fiecare proiect în parte. De asemenea, pe termen mediu sunt pierdute valoarea adăugată creată de iniţiativele antreprenoriale demarate de persoanele calificate/recalificate absorbite pe piaţa muncii, dar şi impozitele aferente”, a adăugat Dan Barna.   La rândul său, Flavia Preda, coordonatorul Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, a acuzat lipsa de predictibilitate şi de transparenţă decizională din partea autorităţilor statului în ceea ce priveşte proiectele POSDRU, potrivit Agerpres.