Divizia americană de tranzacţii cu energie electrică din cadrul "Deutsche Bank" AG va fi amendată cu 1,5 milioane de dolari şi va fi nevoită să renunţe la 123.198 dolari din profit, ca urmare a manipulării pieţei de profil din SUA, potrivit Comisiei Federale de Reglementare a Energiei (FERC).
Autoritatea arată că "Deutsche Bank Energy Trading" LLC a depus informaţii false cu privire la tranzacţiile sale din California, în perioada 29 ianuarie - 24 martie 2010. Oficialii FERC au declarat: "Angajaţii Deutsche Bank au conceput şi executat o schemă frauduloasă".
În decembrie anul trecut, agenţia a emis o hotărâre preliminară în care arată că "Deutsche Bank" a manipulat piaţa energiei electrice din California.
"Deutsche Bank" consideră că aceste concluzii ale FERC sunt "eronate" şi intenţionează să le conteste, conform purtătorului de cuvânt al băncii, Amanda Williams. Banca trebuie să răspundă concluziilor agenţiei americane în termen de 30 de zile.

 

Deuchland Uber alles - Cancelarul german Angela Merkel a cerut gasirea unei "solutii" pentru a impiedica un exit al Greciei din Zona Euro in aceasta toamna, sustine revista Der Spiegel, in avampremieraEuro si ca vreau ca ea sa ramana acolo", a declarat Merkel ea la Berlin cu ocazia intalnirii cu Samaras.
Vineri, la Viena, Angela Merkel a salutat conditiile impuse de Banca Centrala Europeana (BCE) in noul sau program de cumparare a obligatiunilor menit sa ajute la rezolvarea crizei datoriilor editiei de luni, potrivit AFP.
"Trebuie sa gasim o solutie pentru Grecia", le-a spus Merkel saptamana trecuta celor din anturaj sau, scrie saptamanalul german fara sa citeze vreo sursa. Merkel ar fi facut aceste declaratii inaintea ultimei misiuni a troicai creditorilor internationali ai Greciei (UE, Banca Centrala Europeana si FMI) la Atena. Potrivit Der Spiegel, cancelarul si echipa de consilieri se tem ca o iesire a Atenei din Zona Euro ar putea declansa un efect de domino similar cu falimentul bancii Lehman-Brothers in 2008.
Costul pe care Germania l-ar suporta in cazul unui astfel de scenariu este estimat la 62 de miliarde de euro, aminteste saptamanalul, adaugand ca Merkel, care si-a reiterat opozitia fata de o posibila renuntare a Greciei la euro, considera aceasta optiune drept una incarcata de consecinte politice.
Potrivit cotidianului german, consilierii cancelarului se tem ca guvernul de la Berlin ar putea fi constrans, in aceste conditii, sa puna in aplicare o uniune a datoriilor pentru a stabiliza economiile italiene si spaniole. Cancelarul vrea totodata sa impiedice aplicarea unui al treilea program de ajutor pentru Atena, pentru care ea considera ca nu va mai obtine sprijinul majoritatii in Bundestag (Camera inferioara a Parlamentului german), continua Der Spiegel. Publicatia germana scrie ca Merkel ar fi in favoarea unei adaptari a programului in curs, prin cresterea transelor de credit pe viitor si reducerea valorii celor cu scandenta mai indepartata.
La sfarsitul lunii august, cancelarul l-a asigurat pe premierul grec Antonis Samars de sustinerea sa si a aparat locul Greciei in Zona Euro.
"De la inceputul crizei, am spus intotdeauna clar ca Grecia face parte din Zona .

BCE a menţinut joi dobânda de politică monetară la 0,75% şi a anunţat un plan de achiziţii directe de obligaţiuni pentru reducerea costurilor de împrumut ale statelor cu datorii mari din zona euro. În trimestrul al doilea, economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% faţă de trimestrul precedent, când avansul a fost zero. "Indicatorii arată activităţi economice slabe până la sfârşitul acestui an, într-un mediu de incertitudini sporite. Analizând dincolo de viitorul imediat, anticipăm că economia zonei euro se va redresa foarte lent", potrivit BCE. Instituţia a explicat că ritmul de creştere va fi afectat de procesul necesar de echilibrare a balanţelor contabile în sectorul financiar şi cel non-financiar, de şomajul ridicat şi de redresarea globală inegală. Riscurile de înrăutăţire a perspectivelor economice sunt legate de tensiunile de pe unele pieţe financiare din zona euro şi de posibila extindere în economia reală a regiunii. Aceste riscuri ar trebui să fie ţinute sub control de acţiuni eficiente ale tuturor liderilor din zona euro, potrivit băncii centrale. BCE a majorat uşor estimările referitoare la inflaţie, pentru care anticipează un nivel cuprins între 2,4% şi 2,6% în acest an şi de 1,3% şi 2,5% în 2013.

LE MONDE a publicat un articol cu titlul semnificativ „Dna Merkel şi dl. Schauble au memoria scurtă”.. "După căderea Zidului Berlinului, în 1989, şi reunificarea Germaniei, în 1990, cancelarul Helmut Kohl a decretat paritateamărcii vestice cu cea estică. Economistul american Jeremy Rifkin a calculat că, la ora respectivă, valoarea mărcii vestice era de 1 la 400 mărci estice. Ce minunată ocazie de a specula marca vestică! Băncile europene au folosit toată influenţa lor ca traderii să nu profite de ocazie. Marca vestică nu a fost pusă în pericol. Aceasta s-a numit solidaritate europeană. În fine, corupţia din Grecia a existat şi, fără îndoilală, există încă. Cele două cazuri cele mai importante privesc atribuirea pieţelor publice, respectiv telefonia şi submarinele greceşti. Este vorba de sume care depăşesc 20 de milioane de euro, ce s-au repercutat asupra preţurilor de vânzare, deci plătite de contribuabilul grec. Fericiţii câştigători ai acestor două licitaţii sunt multinaţionale germane. Fără a reveni la ororile trecutului nazist al Germaniei, ar fi bine să reamintim doamnei Merkel şi lui Schauble că, timp de două generaţii, ţara lor a beneficiat de UE şi că dispariţia euro le-ar distruge economia înfloritoare: 60% din exporturile ţării lor merg în zona euro”, se arată în încheierea articolul din prestigiosul ziar francez.Cum se constată, abordarea crizei Greciei nu întruneşte nici pe departe unanimitatea marilor ziare occidentale." (sursa cotidianul)

Puţine lucruri au atenţia în cea de a doua şedinţă de tranzacţionare a săptămânii de pe piaţa Sibex. Lichiditatea a continuat să se situeze la un nivel redus: doar 550 de contracte încheiate în şapte ore de tranzacţionare. Valoarea tranzacţiilor depăşea uşor 5 milioane de lei. Criza de lichiditate se prelungeşte, ea fiind accentuată şi de apariţia unor conflicte la nivelul acţionariatului operatorului de piaţă, mai exact chiar la nivelul Consiliului de Administraţie. Ritmul plasamentelor a mai crescut după prânz iar speculatorii activi aşteptau ştirile de peste ocean şi evoluţia pieţei americane după o zi de pauză, cu speranţa unei intensificări a speculaţiilor.  Pe segmentul derivatelor valutare se observau 107 contracte euro/dolar pentru scadenţa septembrie şi 48 pe cea din decembrie. În urma pariurilor pe evoluţia cursului se observa scăderea euro cu 0,19% pe septembrie şi 0,06% pe decembrie, la valori de 1,25700 şi 1,25790 USD. Pe plan extern, euro s-a apropiat iniţial la doar 0,4% de maximul pe două luni faţă de dolar. Apoi creşterea s-a oprit sub influenţa scăderii pieţelor europene de acţiuni. Speculaţiile pe cursul euro/yen au fost mult mai puţine şi s-au soldat în prima jumătate de zi cu numai 11 contracte pe scadenţa septembrie. Euro creştea cu 0,55%, la 98,55 yeni. Pe plan extern, yenul japonez s-a întărit, apropiindu-se de maximul din două săptămâni faţă de yen, pe fondul speculaţiilor că preşedintele BCE, Mario Draghi, va anunţa un plan de achiziţii de obligaţiuni din ţările afectate de criza datoriilor. Ceva mai multe contracte faţă de evoluţia de ansamblu se înregistrau şi pe segmentul derivate pe mărfuri. Este vorba de 100 de contracte pe simbolul SIBGOLD cu scadenţa decembrie. Acestea au fost însă realizate doar dintr-o singură tranzacţie, încheiată la un preţ de 1690 de dolari/uncie, în scădere cu 3,7 USD. Pe segmentul indici investitorii erau mai mulţi, deci şi mai multe tranzacţii, dar mici ca mărime. Numărul contractelor era de 130 pe scadenţa din această lună, total prin care derivatul amintit era cel mai solicitat. Cotaţia DEDJIA_RON septembrie pierdea 27 puncte şi valora 130 puncte. Variaţiile de pe piaţa futures americană erau reduse înainte de publicarea unui raport privind producţia din SUA.  În sectorul spot s-a detectat o doză de interes pentru titlurile Prodplast Imobiliare. S-au tranzacţionat 27.226 acţiuni la un preţ de 4,8 lei/titlu, în staţionare.

Minciuni basesciene ....

"În 2011 a continuat trendul de creştere a veniturilor companiilor analizate, dar creşterea medie a fost mai mică decât în 2010. De remarcat însă că trimestrul unu din 2012 faţă de trimestrul unu din 2011 arată mult mai prost ca profitabilitate, ca venituri. Profitabilitatea a scăzut la majoritatea companiilor, ceea ce nu este o perspectivă optimistă. România, însă, în contextul regional, a performat bine din punctul de vedere al creşterii economice, fiind în linie cu regiunea", a spus Mucibabici, la lansarea raportului Deloitte Europa Centrală Top 500 2012. România este a cincea ţară din Europa Centrală ca număr de companii reprezentate în top 500, realizat după rezultatele obţinute în 2011 de firma de consultanţă Deloitte, cu 37 de companii, ale căror venituri totale cumulate au fost de 39,6 miliarde de euro, în urcare faţă de 2010. În 2010, România era prezentă cu 38 de companii, ale căror venituri cumulau 37,49 miliarde de euro. Creşterea medie a veniturilor companiilor din top în 2011 faţă de 2010 a fost de 9-10% în regiune, iar România este pe locul 2, cu un avans mediu de 16%, după Letonia. Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şasea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 16 în regiune, în scădere de pe 14 în 2011. Pe următorul loc se află Automobile Dacia, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Rompetrol Rafinare (43 faţă de 24) şi Petrotel Lukoil (116 faţă de 118). "Este important de remarcat că, deşi numărul companiilor româneşti din clasamentul acestui an a scăzut de la 38 la 37, veniturile lor cumulate au avansat cu peste 5%, în tandem cu tendinţa de creştere regională", a declarat, miercuri, la prezentarea raportului, Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. Din cele 37 de companii româneşti din clasament, 86,5% au raportat venituri mai mari în 2011, faţă de 2010. Dintre companiile care au raportat venituri în scădere, 4 sunt active în industria de tehnologie, media şi telecomunicaţii. Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor (13 companii), urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi (11 companii), industria prelucrătoare (7 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).sursa mediafax

O pozitie Verticala, in sfirsit ...pe cind si Romania cu cele 19 miliarde ???

Ministerul Grec al Finanţelor a iniţiat procedura de calculare a reparaţiilor de război pe care Grecia ar putea să le ceară Germaniei pentru prejudiciile aduse în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ministrul adjunct al finanţelor Christos Staikouras, citat miercuri de Bloomberg, a subliniat că aceasta va fi prima dată când Grecia îşi rezervă dreptul să facă un astfel de calcul, răspunzând la o întrebare din partea unui reprezentant al Partidului Independent elen.  El a adăugat că ministerul a început deja colectarea de materiale de arhivă, ce vor fi analizate de un grup de experţi.După cum scrie Digital Journal, conform calculelor preliminare ale comisiei speciale, Germania datorează în Atenei în jur de 7,5 miliarde de euro.  'Reparaţiile din partea Germaniei constituie o problemă juridică complexă, care necesită să fie analizată şi rezolvată la nivel internaţional, în conformitate cu normele dreptului internaţional', a declarat miercuri Staikouras, în cadrul unei reuniuni a parlamentului elen.  "Acest proces nu a fost nici până acum reglementat şi ne rezervăm dreptul de a-l duce până la capăt', a adăugat el.
Ocupaţia nazistă a început să fie evocată de la începutul crizei în Grecia.În timpul alegerilor parlamentare din mai şi iunie, reprezentanţii Partidului Independent au pledat pentru ca Germaniei să-i fie pretinse despăgubiri pentru distrugerile cauzate în timpul ultimului război mondial.  În martie 2006, Curtea Constituţională din Germania a decis că statul nu ar mai trebui să plătească despăgubiri individuale pentru crimele de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Potrivit unui acord din 1960, Germania a plătit deja circa 60 milioane de euro victimelor regimului nazist în Grecia, declarase în 2010 purtătorul de cuvânt al MAE german Andreas Peschke.

SURSA: Agerpres