LE MONDE a publicat un articol cu titlul semnificativ „Dna Merkel şi dl. Schauble au memoria scurtă”.. "După căderea Zidului Berlinului, în 1989, şi reunificarea Germaniei, în 1990, cancelarul Helmut Kohl a decretat paritateamărcii vestice cu cea estică. Economistul american Jeremy Rifkin a calculat că, la ora respectivă, valoarea mărcii vestice era de 1 la 400 mărci estice. Ce minunată ocazie de a specula marca vestică! Băncile europene au folosit toată influenţa lor ca traderii să nu profite de ocazie. Marca vestică nu a fost pusă în pericol. Aceasta s-a numit solidaritate europeană. În fine, corupţia din Grecia a existat şi, fără îndoilală, există încă. Cele două cazuri cele mai importante privesc atribuirea pieţelor publice, respectiv telefonia şi submarinele greceşti. Este vorba de sume care depăşesc 20 de milioane de euro, ce s-au repercutat asupra preţurilor de vânzare, deci plătite de contribuabilul grec. Fericiţii câştigători ai acestor două licitaţii sunt multinaţionale germane. Fără a reveni la ororile trecutului nazist al Germaniei, ar fi bine să reamintim doamnei Merkel şi lui Schauble că, timp de două generaţii, ţara lor a beneficiat de UE şi că dispariţia euro le-ar distruge economia înfloritoare: 60% din exporturile ţării lor merg în zona euro”, se arată în încheierea articolul din prestigiosul ziar francez.Cum se constată, abordarea crizei Greciei nu întruneşte nici pe departe unanimitatea marilor ziare occidentale." (sursa cotidianul)

Puţine lucruri au atenţia în cea de a doua şedinţă de tranzacţionare a săptămânii de pe piaţa Sibex. Lichiditatea a continuat să se situeze la un nivel redus: doar 550 de contracte încheiate în şapte ore de tranzacţionare. Valoarea tranzacţiilor depăşea uşor 5 milioane de lei. Criza de lichiditate se prelungeşte, ea fiind accentuată şi de apariţia unor conflicte la nivelul acţionariatului operatorului de piaţă, mai exact chiar la nivelul Consiliului de Administraţie. Ritmul plasamentelor a mai crescut după prânz iar speculatorii activi aşteptau ştirile de peste ocean şi evoluţia pieţei americane după o zi de pauză, cu speranţa unei intensificări a speculaţiilor.  Pe segmentul derivatelor valutare se observau 107 contracte euro/dolar pentru scadenţa septembrie şi 48 pe cea din decembrie. În urma pariurilor pe evoluţia cursului se observa scăderea euro cu 0,19% pe septembrie şi 0,06% pe decembrie, la valori de 1,25700 şi 1,25790 USD. Pe plan extern, euro s-a apropiat iniţial la doar 0,4% de maximul pe două luni faţă de dolar. Apoi creşterea s-a oprit sub influenţa scăderii pieţelor europene de acţiuni. Speculaţiile pe cursul euro/yen au fost mult mai puţine şi s-au soldat în prima jumătate de zi cu numai 11 contracte pe scadenţa septembrie. Euro creştea cu 0,55%, la 98,55 yeni. Pe plan extern, yenul japonez s-a întărit, apropiindu-se de maximul din două săptămâni faţă de yen, pe fondul speculaţiilor că preşedintele BCE, Mario Draghi, va anunţa un plan de achiziţii de obligaţiuni din ţările afectate de criza datoriilor. Ceva mai multe contracte faţă de evoluţia de ansamblu se înregistrau şi pe segmentul derivate pe mărfuri. Este vorba de 100 de contracte pe simbolul SIBGOLD cu scadenţa decembrie. Acestea au fost însă realizate doar dintr-o singură tranzacţie, încheiată la un preţ de 1690 de dolari/uncie, în scădere cu 3,7 USD. Pe segmentul indici investitorii erau mai mulţi, deci şi mai multe tranzacţii, dar mici ca mărime. Numărul contractelor era de 130 pe scadenţa din această lună, total prin care derivatul amintit era cel mai solicitat. Cotaţia DEDJIA_RON septembrie pierdea 27 puncte şi valora 130 puncte. Variaţiile de pe piaţa futures americană erau reduse înainte de publicarea unui raport privind producţia din SUA.  În sectorul spot s-a detectat o doză de interes pentru titlurile Prodplast Imobiliare. S-au tranzacţionat 27.226 acţiuni la un preţ de 4,8 lei/titlu, în staţionare.

Minciuni basesciene ....

"În 2011 a continuat trendul de creştere a veniturilor companiilor analizate, dar creşterea medie a fost mai mică decât în 2010. De remarcat însă că trimestrul unu din 2012 faţă de trimestrul unu din 2011 arată mult mai prost ca profitabilitate, ca venituri. Profitabilitatea a scăzut la majoritatea companiilor, ceea ce nu este o perspectivă optimistă. România, însă, în contextul regional, a performat bine din punctul de vedere al creşterii economice, fiind în linie cu regiunea", a spus Mucibabici, la lansarea raportului Deloitte Europa Centrală Top 500 2012. România este a cincea ţară din Europa Centrală ca număr de companii reprezentate în top 500, realizat după rezultatele obţinute în 2011 de firma de consultanţă Deloitte, cu 37 de companii, ale căror venituri totale cumulate au fost de 39,6 miliarde de euro, în urcare faţă de 2010. În 2010, România era prezentă cu 38 de companii, ale căror venituri cumulau 37,49 miliarde de euro. Creşterea medie a veniturilor companiilor din top în 2011 faţă de 2010 a fost de 9-10% în regiune, iar România este pe locul 2, cu un avans mediu de 16%, după Letonia. Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şasea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 16 în regiune, în scădere de pe 14 în 2011. Pe următorul loc se află Automobile Dacia, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Rompetrol Rafinare (43 faţă de 24) şi Petrotel Lukoil (116 faţă de 118). "Este important de remarcat că, deşi numărul companiilor româneşti din clasamentul acestui an a scăzut de la 38 la 37, veniturile lor cumulate au avansat cu peste 5%, în tandem cu tendinţa de creştere regională", a declarat, miercuri, la prezentarea raportului, Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. Din cele 37 de companii româneşti din clasament, 86,5% au raportat venituri mai mari în 2011, faţă de 2010. Dintre companiile care au raportat venituri în scădere, 4 sunt active în industria de tehnologie, media şi telecomunicaţii. Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor (13 companii), urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi (11 companii), industria prelucrătoare (7 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).sursa mediafax

O pozitie Verticala, in sfirsit ...pe cind si Romania cu cele 19 miliarde ???

Ministerul Grec al Finanţelor a iniţiat procedura de calculare a reparaţiilor de război pe care Grecia ar putea să le ceară Germaniei pentru prejudiciile aduse în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ministrul adjunct al finanţelor Christos Staikouras, citat miercuri de Bloomberg, a subliniat că aceasta va fi prima dată când Grecia îşi rezervă dreptul să facă un astfel de calcul, răspunzând la o întrebare din partea unui reprezentant al Partidului Independent elen.  El a adăugat că ministerul a început deja colectarea de materiale de arhivă, ce vor fi analizate de un grup de experţi.După cum scrie Digital Journal, conform calculelor preliminare ale comisiei speciale, Germania datorează în Atenei în jur de 7,5 miliarde de euro.  'Reparaţiile din partea Germaniei constituie o problemă juridică complexă, care necesită să fie analizată şi rezolvată la nivel internaţional, în conformitate cu normele dreptului internaţional', a declarat miercuri Staikouras, în cadrul unei reuniuni a parlamentului elen.  "Acest proces nu a fost nici până acum reglementat şi ne rezervăm dreptul de a-l duce până la capăt', a adăugat el.
Ocupaţia nazistă a început să fie evocată de la începutul crizei în Grecia.În timpul alegerilor parlamentare din mai şi iunie, reprezentanţii Partidului Independent au pledat pentru ca Germaniei să-i fie pretinse despăgubiri pentru distrugerile cauzate în timpul ultimului război mondial.  În martie 2006, Curtea Constituţională din Germania a decis că statul nu ar mai trebui să plătească despăgubiri individuale pentru crimele de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Potrivit unui acord din 1960, Germania a plătit deja circa 60 milioane de euro victimelor regimului nazist în Grecia, declarase în 2010 purtătorul de cuvânt al MAE german Andreas Peschke.

SURSA: Agerpres

Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de aderare la euro, considerând că acest lucru nu ar aduce beneficii, ci numai costuri. Premierul Boyko Borisov şi ministrul Finanţelor, Simeon Djankov, au declarat că abandonarea planului de aderare este o consecinţă a deteriorării condiţiilor economice şi a incertitudinilor legate de viitorul blocului monetar, alături de schimbarea „decisivă" a opiniei publice din ţară privind adoptarea euro, la începutul celui de-al treilea an de austeritate. „În prezent, nu văd niciun beneficiu al intrării în zona euro, ci numai costuri. Publicul este îndreptăţit să ştie cine ar avea de salvat pe cine după ce aderăm. Este prea riscant pentru noi şi, în plus, nu este sigur care sunt regulile şi cum vor sta lucrurile peste un an sau doi", a afirmat Djankov.

Criza datoriilor a determinat şi alte state UE să se îndepărteze de adoptarea monedei unice. Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat ieri la reuniunea ambasadorilor, că România trebuie să facă o prioritate din îndeplinirea condiţiilor de trecere la euro şi că „toate statele din zona non-Euro trebuie să găsească formula de a participa la sistemul de supraveghere bancară propus pentru zona Euro". (suesa, presa romaneasca)

Ce spun Francezii : Presedintele Frantei, Francois Hollande, afirma ca are "datoria" de a le spune adevarul francezilor, explicand ca actuala criza economica este de o "gravitate exceptionala", informeaza AFP. "Datoria mea este sa le spun adevarul francezilor. Trecem printr-o criza de o gravitate exceptionala, o criza lunga, care dureaza de patru ani si care nu a scutit niciuna dintre marile puteri economice, nici macar cele emergente", a spus Hollande intr-un discurs rostit la Chalons-en-Champagne, in estul Frantei. "Cresterea economica s-a diminuat peste tot, iar pretul materiilor prime, al cerealelor creste puternic, din ratiuni climatice si speculative", subliniaza seful statului francez, citat de Mediafax. "Nu voi reveni asupra responsabilitatilor de ieri sau de alaltaieri", a adaugat presedintele socialist, o aluzie la politicile fostului presedinte de dreapta Nicolas Sarkozy. "Nu se pune problema judecarii trecutului, ci de pregatirea viitorului", a insistat Hollande.

Ce spun Nemtii : Frankfurter Allgemeine Zeitung considera ca guvernul de la Paris vrea sa isi faca reclama cu masuri izolate si "astfel Franta ramane impotmolita in loc sa se reformeze". Potrivit publicatiei de centru-stanga Suddeutsche Zeitung, "nu trebuie sa fii clarvazator pentru a-ti da seama ca Hollande va esua cu aceasta tactica, care nu este numai discutabila din punct de vedere ecologic si economic, dar si injusta social, intrucat automobilistii sunt ajutati, dar nu si utilizatorii transporturilor in comun". Tactica va fi ineficace, a continuat publicatia, avand in vedere ca pretul petrolului va continua sa creasca, astfel ca reducerea taxelor va avea doar un efect temporar. Potrivit unui sondaj publicat duminica de publicatia Bild, 78% dintre germani, confruntati ca si francezii cu preturile record ale carburantilor, ar vrea cel putin temporar reducerea accizelor. Preturile carburantilor din Franta vor scadea cu 6 eurocenti pe litru, pentru o perioada de trei luni, inainte ca guvernul sa introduca un mecanism permanent care sa tina preturile sub control, a anuntat marti guvernul de la Paris, dupa o intalnire cu reprezentantii industriei de profil, care vor contribui la finantarea planului.

CE PREVEDE pactul Ribbentrop - Molotov = toata europa trece sub cizma germana iar resursele si capacitatile energetice in turbinca ruseasca - vezi pactul euroasiatic incheiat recent de putin si acolitii sai (reintegrarea URSS ) ...de fapt euro a fost inventat pentru a facilita preluarea resurselor si capacitatilor energetice de catre rusi, indatorarea tarilor crestine si preluarea administrativa a europei de catre nemti (neam necrestin si barbaric) - deuchland uber alles !