Germania şi România au semnat...

Germania este cel mai important partener comercial al României şi, cu peste 18.000 de întreprinderi cu capital german, unul dintre cei mai mari investitori în această ţară, care au rămas fideli României şi în timpul crizei economice şi financiare. Legăturile cultural-istorice vechi de secole, strâns legate de prezenţa minorităţii germane în România, au constituit, la începutul anilor 90, un factor de legătură pentru prietenia noastră. Minoritatea germană din România este foarte activă în plan politic şi cultural. Rolul acesteia este adeseori definit metaforic ca o „punte" între ţările noastre. De aceea, România şi Germania depun împreună eforturi pentru păstrarea acestei culturi unice şi vechi de sute de ani. Tratatul de prietenie româno-german constituie baza în acest sens.Rădăcinile istorice ale cooperării noastre sunt solide, necesită însă o continuă investiţie în viitor. Dezvoltarea schimburilor academice şi parteneriatele între universităţi, prezenţa a peste 6.000 de studenţi români în Germania şi numărul crescând al studenţilor germani în România constituie un motiv de optimism. Exemplară este şi reforma în domeniul pregătirii profesionale, căreia România îi acordă, în prezent, o deosebită atenţie: sistemul german dual de pregătire este un model concret în acest sens. Companii germane contribuie decisiv la definirea normelor referitoare la formarea profesională şi la înfiinţarea de şcoli profesionale....Germania şi România au semnat, cu douăzeci de ani în urmă, „Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa". Obiectivul, formulat în preambulul Tratatului, „de a continua tradiţiile relaţiilor strinse dintre cele două ţări şi popoare şi de a le aşeza pe o bază nouă, orientată spre viitor, în spiritul cooperării prieteneşti" a fost atins în mare măsură şi constituie un exemplu pentru dezvoltarea unei Europe unite şi paşnice. Dorim să dezvoltam şi mai mult această cooperare.

Zona Euro - in proces de descompunere...???

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a cerut  liderilor Uniunii Europene să susţină direct băncile cu probleme financiare din cauza crizei datoriilor, prin intermediul fondurilor de stabilitate financiară, relatează Reuters.
Lagarde a afirmat că zona euro este epicentrul unui potenţial risc pentru redresarea economiei mondiale, care este "timidă şi fragilă", astfel încât este nevoie ca UE să folosească o parte din fondurile de stabilitate pentru susţinerea directă a băncilor vulnerabile.  Lagarde se aşteaptă la o suplimentare semnificativă a resurselor instituţiei financiare, pentru protejarea ţărilor de criza datoriilor suverane din zona euro.

Eurodeputata Renate Weber (PNL) a atras atenţia, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind "Aderarea UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", că "suntem astăzi în situaţia încălcării Tratatelor şi în mod special a articolului 6, care face ca o asemenea aderare să aibă caracter obligatoriu. Dosarul s-a blocat la Consiliu, ca urmare a obiecţiilor guvernului Marii Britanii şi parţial ale celui francez", potrivit unui comunicat remis redacţiei.
"Fac un apel către guvernul Marii Britanii să îşi modifice poziţia şi să lase UE să aplice obligaţiile prevăzute în Tratatul de la Lisabona - şi am încredere în colegii mei că vor face tot ce ţine de ei pentru a se asigura că acest lucru se va întâmpla" - a spus Renate Weber, coordonatoare din partea grupului politic ALDE în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE). 

Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei

Franța și Germania cer să poată restabili controlul la frontierele interne - Avertismenul lansat în campania electorală de președintele Nicolas Sarkozy privind retragerea Franței din acordul Schengen pare să se contureze din ce în ce mai mult. Potrivit unei scrisori comune, citate de AFP, Franţa şi Germania au reclamat posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună, în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen. Documentul la care face referire AFP este semnat de ministrul francez de interne, Claude Guéant, şi de cel german, Hans-Peter Friedrich. Cei doi urmează să-și explice poziția în fața omologilor europeni, în cursul reuniunii prevăzute să se desfăşoare la 26 aprilie la Luxemburg. Cele două guverne reclamă ”posibilitatea, în ultimă instanţă, de a reintroduce controlul la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile' în cadrul acestui 'nou mecanism” integrat sub forma ”amendamentelor la codul de frontieră Schengen”.”'La finalul celor 30 de zile, Comisia Europeană va trebui să recomande Consiliului menţinerea sau întreruperea controlului la frontierele interne”, se mai precizează în document. Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei care, acuză ei, ”şi-a atribuit facultatea de a decide în ce priveşte reintroducerea temporară a controlului la frontiere în caz de ameninţare a securităţii sau ordinii publice”.

BUCURESTI - Presiunea ca Guvernul ROMANIEI  să rezolve problema despăgubirii foştilor proprietari spoliaţi de regimul comunist este atât de mare, încât Executivul a ajuns să ia în calcul chiar şi o variantă de lucru, declarată neconstituţională încă din 2008. CEDO a impus ca România să eficientizeze procesul de despăgubire, până la vară, iar plafonarea la 15% din valoarea reală a bunului, propusă de Guvern, a stârnit un val de nemulţumiri, iar juriştii au catalogat proiectul drept ruşinos şi discriminatoriu, prefigurând un val de procese contra statului. Astfel, guvernul a ajuns să analizeze varianta ca viitorul proiect de lege să prevadă restituirea în natură pentru dosarele deja depuse la Autoritatea Naţională Restituirea Proprietăţilor, cu stabilirea unui termen până la care mai pot fi depuse dosare care să fie soluţionate tot cu retrocedări în natură, potrivit Mediafax. Ministerul Justiţiei a fost mandatat să analizeze din punct de vedere juridic o soluţie pentru amendarea proiectului de lege în acest sens. Iniţial, proiectul prevedea eliminarea posibilităţii restituirii în natură. Înlocuirea restituirii în natură a proprietăţii confiscate de statul comunist cu despăgubirea în bani pentru cereri deja depuse a fost respinsă de Curtea Constituţională în 2008, într-un proces privind bunurile companiilor privatizate, cu argumentul că astfel sunt create discriminări şi legea este aplicată retroactiv, mai anunţă agenţia de presă: "Impunerea exclusiv a despăgubirilor în locul retrocedării în natură, variantă analizată în prezent de Guvern, nu a fost acceptată de către Curtea Constituţională (CC) printr-o decizie emisă încă din 2008, la acel moment arătându-se că toate persoanele care au depus cereri în termenul legal se află într-o situaţie juridică identică, şi anume au dobândit dreptul la restituirea în natură.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat: "Noua funcţie a lui Blejnar va fi confirmată sau nu de noul şef al ANAF. Noul şef ANAF încă nu poate face numiri în funcţie".
       
         * Update
Şerban Pop a fost numit şef al ANAF, în locul lui Blejnar.
Primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a semnat astăzi decizia de revocare a domnului Sorin Blejnar din funcţia de preşedinte şi decizia de numire a domnului Şerban Pop în locul acestuia.
Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, a demisionat astăzi.  Ultimatumul primului-ministru, Mihai-Răzvan Ungureanu, privind strângerea a 1,5% din PIB de către agenţia pe care o conducea, expirase astăzi, fără ca Blejnar să fi strâns această sumă....Blejnar a fost numit şef la Departamentul Controlului Marilor Averi.                             

Recesiunea Zonei Euro

 

Spania a reintrat oficial in recesiune in primul trimestru al acestui an, pentru a doua oara din 2009. Oricum, scurta perioada de expansiune a fost caracterizata de cresteri anemice. Deprecierea monedei euro este singura soluţie fezabilă pentru criza din zona euro, a declarat miercuri, 11 aprilie,într-o conferinţă la Banca Naţională a României (BNR), Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.‘Deprecierea monedei euro va stimula întreaga zonă euro faţă de restul lumii şi va ajuta ţările mai puţin performante din zona euro, prin efectele de amploare pe care le-ar implica. Aceasta nu este o soluţie pe termen lung, dar ar da timpul necesar pentru luarea unor măsuri care să ducă la creşterea productivităţii muncii’,a spus Croitoru. Cele mai bune soluţii sunt cele care ajută la ieşirea din criză fără a adânci recesiunea, a arătat Croitoru. Potrivit consilierului guvernatorului BNR, deprecierea euro ar fi stimulat exporturile şi ar fi redus importurile, diminuând deficitele externe pentru Portugalia, Spania, Irlanda si Grecia, concomitent cu reducerea surplusurilor comerciale ale Germaniei, Olandei sau altor state dezvoltate din nord. Acesta a mai arătat că nu deficitele bugetare au stat la baza actualei crize a datoriilor, ci deficitul de cont curent, criza zonei euro fiind mai degrabă una a balanţei de plăţi.