PROIECT DE LEGE ...

   Proiectul de lege prin care despăgubirile pentru imobilele naţionalizate ar fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a 15% din valoarea reală a bunului, despre care au informat ieri agenţiile de ştiri, a fost prefigurat încă de acum un an şi jumătate şi a prins contur în octombrie 2010, după judecarea la Strasbourg a două "cauze-pilot", de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a pus în vedere României să-şi modifice legislaţia care guvernează asupra despăgubirilor, astfel încât să nu mai fie asaltată de mii de reclamaţii.
Proiectul de acum, care urmează să fie lansat în dezbatere publică şi, ulterior, transmis Parlamentului, prevede nu doar posibilitatea coborârii valorii despăgubirii la doar 15% din cea a bunurilor confiscate sub regimul comunist ("Atât îşi permite statul să aloce", a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor....Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin acordarea în natură a proprietăţii sau compensarea cu alte bunuri, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege.
Într-o Notă a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), despre care s-a vorbit prin iulie 2010, se arată că CEDO ar agrea (probabil, neoficial) "reconsiderarea nivelului compensaţiei", documentul ministerului nos-tru menţionând că nivelul acesteia ar putea fi stabilit, "eventual", la 50% din valoarea actuală a bunului, "criza economică fiind o bună justificare pentru o asemenea soluţie".

Roman Copper confirmă fără echivoc dorinţa sa să implementeze toate acţiunile şi investiţiile necesitate de către Guvernul României de la licitaţia deschisă pentru Cupru Min de pe 26 martie, arată un comunicat de presă transmis redacţiei.
Compania canadiană precizează că şi-a angajat un volum considerabil de efort şi cheltuială să-şi asigure preluarea Cupru Min şi a minei Roşia Poieni, care va oferi maximum posibil de beneficii pentru industria de minerit al cuprului a ţării noastre, a comunităţilor locale şi a economiei naţionale. Roman Copper a mai adăugat că este complet conştientă de importanţa tranzacţiei pentru toate părţile implicate, inclusiv bunăstarea viitoare a sectorului de minerit al ţării noastre şi a credibilităţii procesului de privatizare a Guvernului României.

  "Atitudinea managerilor din Europa Centrală şi de Est şi din Austria s-a schimbat în bine faţă de perioada de iarnă", spune Peter Brezinschek, şeful Raiffeisen Research, o unitate a Raiffeisen Bank International AG (RBI), potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Conform Raiffeisen Research, îmbunătăţirea perspectivelor economice ale Germaniei, de departe cea mai importantă destinaţie a exporturilor ţărilor din ECE, a fost principalul motiv pentru creşterea previziunilor legate de PIB. "În momentul de faţă, criza datoriei suverane din Europa nu pare să afecteze ţările Europei Centrale şi de Est", adaugă Brezinschek. Analistul-şef se aşteaptă ca ECE în ansamblul său să cunoască o creştere medie a PIB-ului de 2,6 procente în 2012, în creştere faţă de cele 2% estimate în decembrie. "Ţinând cont de faptul că PIB-ul zonei euro va scădea cu 0,5 procente este evident că ECE rămâne zona de creştere a Europei", spune Brezinschek.  Dată fiind evoluţia pozitivă a economiei germane, economistul şef al Raiffeisen Research se aşteaptă la o creştere de 1,4 procente a Europei Centrale (EC) în 2012, în timp ce ESE continuă să simtă efectele recesiunii. "Deficienţele structurale ale ESE continuă să fie prezente, iar impactul negativ al recesiunii se face simţit mai puternic în ţările sudice ale zonei euro. Acesta este motivul pentru care ne aşteptăm ca PIB-ul să crească cu doar 0,3% în ESE în 2012", expliăa Brezinschek.

Un esec de succes...tipic ...

Privatizarea "Cupru Min", anunţată drept un mare succes economic, a eşuat neaşteptat, vineri seara, după ce statul român şi compania câştigătoare a licitaţiei, "Roman Copper", nu au reuşit să ajungă la un acord, deşi discuţiile au durat până târziu în noapte.  "Negocierile cu societatea Roman Copper s-au încheiat irevocabil, fără să se realizeze tranzacţia de vânzare a pachetului de acţiuni", a anunţat Ministerul Economiei printr-un comunicat transmis sâmbătă. Autorităţile precizează că reprezentanţii companiei Roman Copper nu au aderat la condiţiile solicitate de către Statul român, solicitări ce au vizat plata integrală a contractului, îndeplinirea obligaţiilor de mediu şi clauzele referitoare la transparenţa acestui contract.  La finalul negocierilor, ministrul Economiei, Lucian Bode a spus că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii sus­pensive în contract. De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

„Procesul dureros de reducere a datoriilor va continua”,

„Zona  EURO are nevoie de o depreciere reala a monedei unice la periferie pentru a reusi sa restaureze cresterea si sa-si imbunatateasca balanta externa si competitivitatea”, a punctat Roubini....In prezent, euro se tranzactioneaza la un nivel de 1,3336 dolari/euro, in urcare cu 0,29%, in ciuda crizei prin care trece zona euro.  In Romania, o depreciere a monedei unice fata de dolar, nu inseamna ca euro va pierde teren si in fata leului. Cu toate acestea, o inrautatire in continuare a situatiei economice in zona euro ar putea conduce la o depreciere a leului inclusiv fata de euro....In schimb, in conditiile in care cursul leu-euro este stabil, atunci moneda nationala se va deprecia in raport cu dolarul, ceea ce va conduce la majorari de preturi, in special in domeniul carburantilor.

Banca Nationala a Romaniei a publicat astazi un curs de 4,3791 lei/euro, nivel aproapiat de maximul istoric atins la inceputul saptamanii trecute. Leul s-a apreciat in raport cu dolarul cu 1,8 bani, pana la 3,2805 lei/dolar.

Roubini a spus ca pietele sunt „schizofrenice” in aceasta perioda, intrucat nu se pot hotari daca sa recompenseze sau sa penalizeze tari precum Spania sau Italia pentru planurile lor de austeritate...„Exista acest cerc vicios in care deficitul trebuie redus, insa masurile de austeritate adancesc recesiunea. Fara o crestere economica, reactia social-politica va deveni coplesitoare pentru unele guverne”, a adaugat „Dr. Doom”...Mai multi analisti impartasesc opinia lui Roubini legata de cresterea economica, preconizand ca zona euro va intra in recesiune in a doua parte a anului. Tarile PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania) inca provoaca ingrijorari, pietele fiind cu ochii pe grevele din Spania, in conditiile in care guvernul trebuie sa anunte astazi cum va fi finantat bugetul de stat....Infuziile de capital realizate de Banca Centrala Europeana (BCE), care au contribuit la cresterea pietelor europene in acest an, reprezinta doar masuri pe termen scurt, a aratat Roubini.... „Procesul dureros de reducere a datoriilor va continua”, a avertizat acesta.

ROMANIA - Guvernul a impus ofertantului la vânzarea Cupru Min să îşi asume, ca şi clauze de mediu care nu pot fi negociate, investiţii suplimentare în lucrări de drumuri şi eventuale noi investiţii care s-ar impune ulterior şi ar depăşi cuantumul estimat în prezent, refuzând în acelaşi timp orice răspundere....Executivul nu a dorit să semneze din partea sa vreo declaraţie şi nici să acorde garanţii ori despăgubiri pentru probleme legate de protecţia mediului, indiferent de momentul apariţiei acestora, relevă un document oficial obţinut de MEDIAFAX. Pentru a obţine garanţii din partea Roman Copper privind realizarea investiţiilor de mediu, reprezentanţii statului au cerut în schimb constituirea unui depozit de 32 milioane euro, solicitare refuzată de firma canadiană. Investiţiile de mediu au fost evaluate de partea română la 32,27 milioane euro, din care un minim de 17 milioane euro obligatoriu pentru acest an în vederea extracţiei şi preparării minereurilor neferoase şi rare....Din suma totală a investiţiei, 50.000 euro au fost calculate pentru extracţia pietrei pentru construcţii şi a pietrei calcaroase, 12.600 euro pentru transport marfă, persoane, întreţinere şi reparaţii auto, activitatea desfăşurată la spaţiile de cazare, restaurant şi cantină, activitatea de pază, 17,32 milioane euro pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare, 5,58 milioane euro pentru supraînălţarea barajului Valea Şesei în vederea exploatării în siguranţă a iazului de decantare şi 9,3 milioane euro pentru reabilitarea drumurilor de acces existente şi realizarea unor drumuri noi. Investiţiile minime pentru acest an, de 17 milioane euro, au fost calculate pentru realizarea unei instalaţii de recuperare a metalelor prin procedee biotehnologice (14,5 milioane euro), efectuarea unor lucrări privind stabilitatea haldelor de steril (2 milioane euro) şi efectuarea unor lucrări de conservare la Valea Seşei şi Valea Ştefancei (500.000 euro). Necesarul de investiţii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro până în 2015 (41 milioane euro investiţii tehnologice şi 20 milioane euro pentru descopertare), pentru achiziţionarea de utilaje performante pentru între fluxul tehnologic, creşterea capacităţii de depozitare a sterilului, dotarea cu utilaje a carierei Roşia Poieni şi realizarea unei instalaţii de recuperare a cuprului prin procedee biotehnologice.

Viitoarelor negocieri cu FMI conduse de olandez....

După trei ani în care a făcut naveta la Bucureşti, din mai 2009 când România a încheiat un acord stand-by cu Fondul Monmetar Internaţional, Jeffrey Franks, şeful delegaţiei, urmează să predea ştafeta unui olandez. Viitorul negociator-şef urmează să le fie prezentat autorităţilor române în cadrul ultimei vizite pe care Franks urmează să o facă la Bucureşti începând de pe 24 aprilie, scrie “Ziarul Financiar”. Americanul Jeffrey Franks a condus în ultimii trei ani negocierile FMI cu România, în cadrul acordului stand-by, în valoare de 20 de miliarde de euro, încheiat în mai 2009, dar şi în cel de tip preventiv demarat în primăvara anului trecut şi aflat, în prezent, în derulare. Franks s-a remarcat printr-o anumită flexbilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul primului acord susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor legate de reducerea arieratelor. De asemenea, a lăsat la latitudinea preşedintelui Traian Băsescu şi a BNR alegerea soluţiei dramatice de ajustare din 2010 prin majorarea TVA cu cinci puncte procentuale în paralel cu tăierea salariilor. În contextul relaţiei încordate dintre România şi Olanda privind decizia guvernului de la Haga de a bloca intrarea Bucureştiului în spaţiul Schengen, rămâne de văzut dacă răceala diplomatică actuală se va răsfrânge şi asupra viitoarelor negocieri cu FMI conduse de olandez.