Mugur Isărescu a fost făcut membru cu drepturi depline al Clubului Bilderberg.

Oficial, prezenţa la Bucureşti a lui vicontelui Etienne Davignon, şeful Clubului Bilderberg, este motivată de participarea sa la conferinţa European Union after the sovereign debts crisis”, găzduită de BNR, care a avut loc în ziua de 14 octombrie. Acesta a fost însoţit de Richard Haas, preşedinte al Consiliului pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Realtions). Venirea în Bucureşti a şefului celui mai influent grup economico-financiar la nivel global se petrece la exact un an după întîlnirea, tot în Capitala României, a membrilor Comisiei Trilaterale Europa, la care cei mai puternici oameni ai bătrînului continent au făcut planuri de depăşire a crizei şi au discutat despre guvernarea globală. Neoficial, din informaţiile noastre, vineri seara, la finalul conferinţei organizate de BNR, Etienne Davignon şi Richard Haas, împreună cu mai mulţi membri ai Clubului Bilderberg, s-au întîlnit într-un loc secret, pentru a discuta viitorul monedei euro. Întîlnirea a fost organizată de Mugur Isărescu şi Adrian Vasilescu. Sursele noastre spun că în cadrul acestei reuniuni s-a desfăşurat şi un alt eveniment: Mugur Isărescu a fost făcut membru cu drepturi depline al Clubului Bilderberg. De menţionat că Isărescu este primul român care a intrat în această discretă societate secretă, fondată în 1954, considerată Guvernul mondial nevăzut”. Pînă acum, România a avut doar doi reprezentanţi în Comisia Trilaterală, o altă organizaţie apropiată Clubului Bilderberg: Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu. Întrebarea care se pune este aceasta: cîţi bani a plătit Mugur Isărescu pentru a beneficia de această nouă calitate? Pentru a deveni membru al Academiei Române, el a plătit mai multe zeci de milioane de dolari, cu care s-a construit o nouă Bibliotecă a acelui for, fapt pozitiv, dar de ce cu bani publici el şi-a cumpărat o astfel de funcţie?

Presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a sustinut, la Forumul Romanilor de Pretutindeni, ca romanii au in strainatate o imagine controversata, precizand, in acest sens, ca trebuie sa aiba in vedere verbul "a munci," si nu verbul "a se descurca". "Dincolo de subiectul crizei, unul din subiectele pe marginea caruia veti discuta in aceste zile este legat cu siguranta de imaginea romanilor din strainatate si aici trebuie sa fim cinstiti, avem o imagine controversata. Este insa o problema care insa nu-si va gasi rezolvarea doar in strainatate, ci si in schimbarile profunde din Romania. Trebuie noi ca societate sa ne schimbam, trebuie sa renuntam la faptul ca a te descurca este un verb mai puternic si are eficienta mult mai mare decat a munci", a spus Roberta Anastase celor prezenti la Forumul Romanilor de Pretutindeni. 50 de bănci europene din 91 riscă să eşueze la viitoarele teste de rezistenţă ale Autorităţii Bancare Europene (EBA). Aceasta ar ridica plafonul necesar de recapitalizare la 298 de miliarde de euro, estimează Goldman Sachs. Teribila prognoză a bancii americane a fost făcută ca urmare a unei simulări realizate de analiştii Goldman Sachs şi publicate vineri. Nevoile cele mai mari de recapitalizare le vor avea bancile greceşti şi cipriote (65 de miliarde de euro pentru ambele ţări), Spania (58 miliarde), Germania (43), Franţa (40), se scrie în studiul citat de La Tribune.

Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune

După a tăiat ratingurile băncilor italiene și portugheze, Moody’s a redus calificativele a 12 instituții financiare din Regatul Unit, anunță Bloomberg. Au fost scăzute ratingurile pentru datorii și depozite, motivul acestei operațiuni fiind reprezentat de faptul că guvernul este mai puțin capabil să ofere sprijin acestor companii dacă acestea s-ar afla în dificultate. Printre numele vizate se numără Lloyds Bank și Santander UK Bank, retrogradate cu o treaptă, și RBS și Nationwide Building Society, retrogradate cu două trepte. Agenția a retrogradat ratingul mai multor bănci portugheze, coborând cu o treaptă sau două calificativele pentru datoriile şi depozitele a nouă bănci şi ratingurile de forţă financiară pentru şase din cele nouă bănci.

Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în perioada următoare, informează un comunicat remis presei.
Liberalii din Parlamentul European spun că acest document este unul foarte important pentru viitorul ţării noastre. "Propunerea Executivului European este în mare parte favorabilă României, în măsura în care guvernul de la Bucureşti va fi capabil să respecte cerinţele impuse de Comisia Europeană. În următoarea perioadă de programare, ţara noastră va fi obligată să semneze un contract de parteneriat cu Comisia Europeană prin care se va angaja să îndeplinească obiective naţionale clare, în funcţie de priorităţile de dezvoltare şi investiţii, pentru perioada 2014-2020", a declarat coordonatoarea liberalilor în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Ramona Mănescu. Totuşi, adoptarea acestui pachet legislativ nu este o garanţie că, la un moment dat, Comisia Europeană nu-şi va putea suspenda fondurile, dacă România nu-şi respectă angajamentele.

Grecia trebuie să se decidă în privinţa viitorului său în zona euro şi să nu îşi facă iluzii în legătură cu obligaţiile care îi revin, este avertismentul dur dat duminică de ministrul germen de Finanţe Wolfgang Schaeuble, transmite Reuters. "Apartenenţa la uniunea monetară este o oportunitate, dar şi o povară grea. Măsurile de corecţie sunt foarte dificile. Grecii trebuie să decidă dacă vor să suporte această povară", a declarat Schaeuble publicaţiei Bild am Sonntag.

Ungaria scandalizeazã din nou Uniunea Europeană, prin măsurile anticriză propuse de Guvernul lui Viktor Orban. Budapesta cere ca populaţia să poată rambursa la rate fixe de schimb creditele în euro şi în franci elveţieni. Imediat după anunţarea măsurilor, acţiunile ungare au scăzut puternic. Guvernul Orban a luat şi alte decizii anticriză controversate, considerate populiste, ca naţionalizarea fondurilor private de pensii şi taxe speciale impuse băncilor. Pe de altă parte, Ungaria acordă alocaţii numai dacă cei mici nu absentează nemotivat de la şcoală, iar ajutoarele sociale sunt plătite în schimbul muncii în folosul comunităţii.

Actualizat 09-09-2011

Vineri, 9 septembrie: Comisia Europeană lansează Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării

Ştire: Comisia Europeană va lansa Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării, o supra-reţea la nivel european ce include experţii în domeniu şi actorii locali implicaţi în combaterea mişcărilor de radicalizare violente. Reţeaua va permite membrilor să schimbe şi discute bunele practici în ceea ce priveşte identificarea şi găsirea de soluţii pentru mişcările de radicalizare şi recrutare ce duc la actele de terorism.

Context: În data de 22 noiembrie 2010, Comisia a adoptat “Strategia UE de Securitate Internă în Acţiune” (IP/10/1535 şi MEMO/10/598). Prevenirea radicalizării, ce poate duce la acte de terorism, a fost identificată ca prioritate şi a fost anunţată crearea unei Reţele de Conştientizare a Radicalizării la nivelul UE
Eveniment: O reuniune oficială de inaugurare a Reţelei de Conştientizare a Radicalizării va avea loc la Bruxelles, în data de 9 septembrie. În aceeaşi zi, comisarul european Cecilia Malmström va fi prezentă în sala de presă pentru a face un anunţ pe subiect, la orele 12.00 (clădirea Berlaymont).

* Nimeni nu mai are nicio indoiala ca Serviciul Roman de Informatii nu e capabil sa previna marile sifonari ale banului public pe linia achizitiilor publice, desi detine o logistica impresionanta, intreaga retea nationala de ascultari si a facut recrutari masive in sistemul judiciar, in special in marile parchete. Data fiind situatia de jaf national al banului public, in toate sectoarele de activitate, ne intrebam daca mai este oare acest serviciu in slujba cetatenilor? Bunoara am aflat cu stupoare ca dimensiunile acestui serviciu, care sfideaza normele europene in materie de interceptari, au depasit orice inchipuire, ajungand la cifra record de 40.000 de angajati. Numai vorbim de costurile interceptarilor si monitorizarilor... Spre comparatie, fostul Departament al Securitatii Statului avea doar vreo 15.000 de cadre, iar in prezent MAI are circa 55.000 de angajati. Daca tot nu sunt bani la buget, de ce oare nu se fac reduceri de personal si la ineficientul SRI?

**************************** *************

"O nouă recesiune nu poate fi evitată" -- America a evitat la o distanţă de câteva ore furtuna financiară perfectă, însă înţelegerea dintre republicani şi democraţi privind creşterea pragului de îndatorare şi luarea unor măsuri de reducere a deficitului nu a impresionat agenţia de rating Standard & Poor's, care a coborât ratingul SUA la "AA+" de la "AAA".
Europa, pe de altă parte, se zbate de ceva vreme pentru a pune punct crizei datoriilor suverane. Lipsa consensului asupra naturii măsurilor care ar trebui luate în perioada următoare ar putea duce la extinderea problemelor la Italia, Spania şi Franţa. Prin urmare, de unde vine cel mai mare pricol pentru destabilizarea economiei mondiale?

******************************************
Randamentele pentru obligaţiunile spaniole şi italiene cu maturitatea pe 10 ani au scăzut semnificativ luni pe pieţele de obligaţiuni, revenind sub pragul de 6%, după ce Banca Centrală Europeană a anunţat, duminică seară, că va interveni 'activ' pe piaţa obligaţiunilor în faţa escaladării crizei datoriilor în zona euro, transmite AFP. În jurul orei 06.30 GMT, randamentele pentru bondurile italiene pe 10 ani au scăzut la 5,602%, de la 6,189% vineri seară, în timp ce în cazul obligaţiunile spaniole randamentele au scăzut la 5,507% de la 6,271%. Deşi BCE nu a precizat care sunt obligaţiunile pe care intenţionează să le achiziţioneze, investitorii se aşteaptă ca achiziţiile BCE să vizeze obligaţiunile emise de Italia şi Spania, în condiţiile în care în ultimele săptămâni dobânzile cerute de investitorii pentru a achiziţiona bonduri emise de cele două state au atins niveluri record. Oficialii Administraţiei Obama pun la îndoială credibilitatea analizei Standard&Poor’s (S&P) care a stat la baza deciziei de retrogradare a ratingului de ţară de la AAA la AA+, transmite Reuters. Potrivit acestora, analiza conţine o eroare la calcule cu o sumă de 2.000 de miliarde de dolari. S&P a fost nevoită să elimine cifra din analiză, după ce oficialii Trezoreriei au descoperit că estimările privind cheltuielile discrecţionare ale guvernului au fost cu 2.000 de miliarde de dolari mai mari, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. "O decizie viciată de o eroare de 2.000 de miliarde de dolari vorbeşte de la sine", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei Americane, după ce agenţia de rating a anunţat reducerea ratingul creditelor pe termen lung de la AAA la AA+, cu perspectivă negativă, pe fondul îngrijorărilor privind deficitul bugetar în creştere. Este pentru prima dată când Trezoreria Statelor Unite a criticat public agenţia de rating S&P. Oficiali ai Administraţiei Obama au spus, în discuţii neoficiale, că înţelegerea agenţiei de rating a sistemului politic american este "nesofisticată", potrivit Reuters.

************************************
Încercarea lipsită de onoare a preşedintelui francez de a hărţui romii din Franţa a fost un eşec, întrucât romii repatriaţi în Bulgaria şi România s-au întors şi trăiesc în condiţii mai dure, informează The Independent. Iar partea cea mai tragică, susţin jurnaliştii britanici, este că Nicolas Sarkozy ştia ce se va întâmpla. Potrivit publicaţiei britanice, Sarkozy a vrut însă să împrumute retorica partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, într-o încercare de a-şi îmbunătăţi procentele din sondaje. În ciuda criticilor internaţionale faţă de hărţuirea celei mai mari minorităţi din Europa, aproape 500 de tabere de romi au fost demolate şi 10.000 de membri ai acestei etnii au fost repatriaţi în România şi Bulgaria. Adulţii au rămas fără locurile de muncă, copiii şi-au întrerupt şcoala, accesul la apă şi electricitate a fost tăiat, iar programele de vaccinare oprite. În plus, presiunea şi intimidările din partea autorităţilor au crescut, tabere ale romilor fiind atacate cu cocteiluri Molotov. Jurnaliştii britanici mai susţin că preşedintele francez a încercat, prin intermediul acestor măsuri, să atragă atenţia presei şi să-şi crească popularitatea.