Grecia trebuie să se decidă în privinţa viitorului său în zona euro şi să nu îşi facă iluzii în legătură cu obligaţiile care îi revin, este avertismentul dur dat duminică de ministrul germen de Finanţe Wolfgang Schaeuble, transmite Reuters. "Apartenenţa la uniunea monetară este o oportunitate, dar şi o povară grea. Măsurile de corecţie sunt foarte dificile. Grecii trebuie să decidă dacă vor să suporte această povară", a declarat Schaeuble publicaţiei Bild am Sonntag. luni, 19 septembrie 2011
Grecia trebuie să se decidă în privinţa viitorului său în zona euro şi să nu îşi facă iluzii în legătură cu obligaţiile care îi revin, este avertismentul dur dat duminică de ministrul germen de Finanţe Wolfgang Schaeuble, transmite Reuters. "Apartenenţa la uniunea monetară este o oportunitate, dar şi o povară grea. Măsurile de corecţie sunt foarte dificile. Grecii trebuie să decidă dacă vor să suporte această povară", a declarat Schaeuble publicaţiei Bild am Sonntag. 
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
„Ne-am propus sa crestem gradul nostru de implicare in sustinerea societatilor comerciale care deruleaza proiecte cu fonduri europene si, asa cum arata rezultatele, credem ca am reusit sa facem progrese semnificative. EximBank a acordat in prima jumatate a acestui an facilitati pentru proiecte derulate cu fonduri europene a caror valoare depaseste 400 milioane de lei”, a spus Ionut Costea, presedintele EximBank.
In functie de tipul proiectului, EximBank poate acorda credite de investitii destinate cofinantarii componentei care reprezinta contributia proprie a firmei. Prin acest produs, o societate care a incheiat un contract de finantare cu autoritatea de management poate obtine 100% din valoarea cheltuielilor eligibile si neeligibile aferente contributiei proprii.
De asemenea, banca ofera credite destinate prefinantarii nevoilor companiilor pentru acoperirea decalajului de timp care apare intre momentul platilor facute catre furnizori in cadrul proiectului si cel al incasarilor de la autoritatea de management. Acestea pot asigura tot pana la 100% valoarea finantarii europene obtinute. Pachetul este completat de scrisori de confort, un instrument prin care banca isi exprima intentia de a pune la dispozitia societatii fondurile necesare sustinerii proiectului, cu conditia acceptarii acestuia de catre autoritatea de management.
Indicele care măsoară percepţia analiştilor pentru următoarele şase luni a scăzut în cazul României cu 5,5 puncte, la -5,6 puncte.
Pe locul al doilea, dar la mare distanţă de România, se află Slovacia, cu -35 puncte (cu un declin de 9,4 puncte).
Cea mai mare scădere a fost înregistrată de Ungaria, cu 31,8 puncte, la -47,5 puncte, cel mai redus nivel între statele incluse în studiu, urmată de Polonia, cu un declin de 21,6%, la -36,8 puncte.
Toate ţările din regiunea ECE analizate au consemnat scăderi ale percepţiei analiştilor, cu excepţia Turciei.
La nivelul ECE, indicele aşteptărilor economice a pierdut 11,6 puncte, la -38 puncte, se arată în sondajul realizat de ZEW în colaborare cu grupul austriac Erste.
În privinţa situaţiei economică actuale, România a rămas pe penultimul loc în regiune, înaintea Ungariei. Indicele pentru România a urcat uşor cu 3,5 puncte, la -37,2 puncte.
În Ungaria, percepţia s-a înrăutăţit cu 9,1 puncte, la -56,3 puncte, iar în Croaţia cu 4,2 puncte, la -36,5 puncte.
În Europa Centrală şi de Est, percepţia pentru situaţia economică actuală a evoluat pozitiv cu 4,4 puncte, la 7,2 puncte.
Aşteptările pentru Bursa de la Bucureşti s-au îmbunătăţit uşor în septembrie, cu 4,4 puncte, indicatorul referitor la evoluţia indicelui BET, care include cele mai lichide zece acţiuni de pe bursă, ajungând la 22,3 puncte.
Indicele care măsoară aşteptările pentru evoluţia leului a scăzut cu 7,8 puncte, la 10,1 puncte. Indicatorul a scăzut pentru toate valutele din regiune, cu excepţia kunei croate şi a lirei turceşti.
La studiul efectuat în intervalul 5-19 septembrie au participat 82 de analişti, dintre care 24 din Turcia. Sondajul include, în regiunea Europei Centrale şi de Est, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia
"Analizând toate convorbirile purtate între inculpaţi se poate constata cu uşurinţă caracterul lor preponderent politic, acesta fiind şi motivul pentru care referirile la fiul inculpatului Păcuraru par rupte din context", mai notează judecătorii care precizează că "nu este de omis contextul politic în care se punea problema trecerii unor parlamentari la PNL, fiind vorba în acea perioadă despre un guvern minoritar, a cărui susţinere parlamentară era vitală pentru menţinerea la putere".
În ce priveşte referirile la fiul fostului ministru, instanţa constată că în discuţiile telefonice din 3 iunie şi 8 iulie 2007 acestea "apar numai după ce inculpatul Morega expune motivaţia politică a demersului său".
"În al doilea rând, din respectivele înregistrări rezultă lipsa de concreteţe a acestor referiri şi mai ales absenţa oricărui element pe baza căruia se poate trage concluzia că în schimbul actului ce urma a fi îndeplinit de inculpatul Păcuraru, inculpatul Morega urma să-l sprijine pe fiul acestuia în obţinerea de contracte de achiziţii publice la societăţi comerciale cu capital de stat din zona Gorjului", se arată în motivare.
"Cu alte cuvinte, chiar dacă am accepta ideea că inculpatul Morega discută despre vreun ajutor, sprijin pe care era dispus să îl acorde fiului inculpatului Păcuraru, probatoriul administrat în cauză nu este lămuritor cu privire la limitele acestui sprijin, dacă acesta urma să cuprindă influenţe în obţinerea unor contracte de achiziţie publică sau se limita la facilitarea unor contacte în vederea prezentării societăţii martorului Mihnea Păcuraru", precizează instanţa supremă în motivare.
Paul Păcuraru, ministru al Muncii în perioada 3 aprilie 2007 - 23 septembrie 2008, şi Ilie Morega, membru AGA la societăţile comerciale ale complexului Energetic Rovinari, au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie în decembrie 2008.
Potrivit procurorilor, în 3 iunie 2007, Ilie Morega i-ar fi promis lui Paul Păcuraru că îl va sprijini pe fiul lui să obţină contracte de achiziţie publică în domeniul formării profesionale la Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, în condiţiile în care ministrul va numi în funcţia de inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj persoana indicată de Morega.
La data la care Morega i-ar fi făcut promisiunea lui Păcuraru, fiul ministrului depusese o ofertă de participare la o licitaţie organizată de Complexul Energetic Turceni în vederea achiziţionării contractului "Instruire cursuri protecţia muncii", în valoare de 45.500 lei, iar ulterior a depus o ofertă pentru a participa la licitaţia organizată de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pentru contractul de achiziţie publică "Comunicare şi spirit de echipă" în valoare de 68.000 de lei.
În 15 iunie 2007, Păcuraru a numit în funcţia de inspector şef interimar al ITM Gorj persoana indicată de Morega, potrivit procurorilor.
Fostul ministru liberal al Muncii Paul Păcuraru şi Dan Ilie Morega au fost achitaţi, în 3 mai, de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul în care sunt acuzaţi de corupţie, decizia fiind contestată de procurorii anticorupţie la Completul de cinci judecători.
Instanţa supremă arată, în motivarea deciziei de achitare, obţinută de MEDIAFAX, că interceptările procurorilor DNA nu dovedesc acuzaţiile potrivit cărora Dan Ilie Morega ar fi oferit şi fostul ministru Paul Păcuraru ar fi primit mită.
Judecătorii arată în motivare că discuţiile dintre Paul Păcuraru şi deputatului Dan Ilie Morega aveau caracter preponderent politic, iar referirile la fiul fostului ministru al Muncii par rupte din context. Instanţa mai notează că toate înregistrările şi interceptările din acest dosar au fost făcute legal şi că ele sunt autentice, precizând că la dosar există cinci interceptări, din care doar trei cuprind referiri la fiul fostului ministru, Mihnea Păcuraru.
"Analizând prima şi cea mai importantă convorbire, cea din 3 iunie 2007, se constată că solicitarea inculpatului Morega adresată inculpatului Păcuraru de a discuta despre numirea într-o funcţie publică a unei persoane susţinute de inculpatul Morega reprezintă un demers politic, a cărui moralitate este fără îndoială discutabilă, în condiţiile în care se pune problema, de principiu, a numirii într-o funcţie publică a unei persoane cu susţinere politică, independent de calităţile acesteia. Împărţirea şi ocuparea funcţiilor publice pe criterii politice, potrivit unor algoritmuri stabilite între partidele aflate la putere, reprezintă o meteahnă a societăţii româneşti, fără ca acestea să aibe în toate cazurile şi o conotaţie penală, eventual ca şi act de corupţie", notează judecătorii în documentul citat.
Procurorii l-au acuzat pe Dan Ilie Morega că a promis şi oferit ajutor fiului fostului ministru, Mihnea Păcuraru, în obţinerea unor contracte de perfecţionare la complexele energetice Turceni şi Rovinari pentru ca Paul Păcuraru să-l numească în funcţia de inspector şef interimar al ITM Gorj pe George Octavian Romanescu, persoană preferată de Morega.
Cei trei judecători din completul care a judecat cauza arată în motivarea deciziei de achitare că "materialul probator administrat în cauză nu susţine acuzaţia adusă celor doi inculpaţi cu privire la existenţa unei promisiuni, făcută de inculpatul Morega şi acceptată de inculpatul Păcuraru, care să întrunească condiţiile cerute de lege pentru latura obiectivă a infracţiunilor de luare şi dare de mită".
Din conţinutul convorbirii dintre cei doi politicieni rezultă, potrivit instanţei, că "avantajul" obţinut din numirea lui George Romanescu în funcţia de inspector şef al ITM Gorj era unul politic şi consta în presupusa trecere a doi parlamentari, Marcel Romanescu, fratele lui George Romanescu, şi Pantelimon Manta, de la alte partide la Partidul Naţional Liberal, "realizare" extrem de "valoroasă" în lumea politică.
Judecătorii mai arată că altă discuţie marcată de conotaţii politice, ce vizau "întărirea" partidului din care făceau parte cei doi politicieni a avut loc în 8 iulie 2007.
Împărţirea funcţiilor publice pe criterii politice, potrivit unui algoritm stabilit între partidele aflate la putere, este o meteahnă a societăţii româneşti, fără ca aceasta să aibă în toate cazurile şi o conotaţie penală, ca act de corupţie, potrivit motivării ICCJ din dosarul Păcuraru-Morega.
Două ziare elene susţin că ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, ar fi afirmat că intrarea în default ordonat, cu un "haircut" de 50% pentru deţinătorii de obligaţiuni, este unul dintre cele trei scenarii posibile pentru a pune capăt crizei din Grecia, transmite Reuters.
Venizelos a calificat, într-un comunicat, informaţiile publicate de presă drept diversiuni care distrag atenţia de la implementarea programului convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Klass Knot, membru în consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru un ziar olandez că intrarea Greciei în default nu mai poate fi exclusă. Knot este primul oficial al BCE care vorbeşte deschis despre această perspectivă.
"Este un scenariu. Nu spun că Grecia nu va intra în faliment. Toate eforturile sunt îndreptate către prevenirea acestei posibilităţi, însă sunt mai puţin încrezător decât acum câteva luni în excluderea falimentului", a arătat Knot, menţionând că se întreabă dacă "grecii îşi dau seama cât de serioasă este situaţia".
Totodată, vineri au apărut tot mai multe semnale care sugerează că guvernele europene ar putea lua măsuri în privinţa recapitalizării băncilor vulnerabile.
Şeful Agenţiei de reglementare a pieţelor financiare din Franţa a declarat că 15-20 de bănci europene au nevoie de capital suplimentar, însă niciuna dintre acestea nu este franceză.
Comisia Europeană a arătat că băncile europene au primit deja, din 2008, fonduri de 420 miliarde euro destinate recapitalizării, şi că sunt în consecinţă mult mai solide decât acum trei ani.
"Recapitalizarea băncilor europene este în derulare, se întâmplă deja", a declarat purtătorul de cuvânt al CE Olivier Bailly.
Acţiunile europene au revenit uşor de la minimele ultimelor 26 de luni atinse joi, sprijinite de asigurările date de miniştrii finanţelor şi şefii de bănci centrale din statele G20, care au primis că vor lua toate măsurile necesare pentru a menţine stabilitatea sistemului bancar şi pieţelor financiare.
Un comunicat transmis joi seară după o reuniune a oficialilor G20 la Washington arată că ţările din zona euro vor implementa măsuri de creştere a flexibilităţii Fondului European de Stabilitate Financiară şi de maximizare a eficacităţii mecanismului.
Nu este clar însă la ce măsuri concrete se referă comunicatul G20, dincolo de lărgirea prerogativelor Fondului.
Ziarul Ta Nea scrie că Venizelos le-a spus parlamentarilor puterii, în spatele uşilor închise, că principalul scenariu al guvernului este respectarea planurilor de austeritate pentru a primi cel de-al doilea program de finanţare externă, de 109 milairde euro, şi a evita falimentul.
Alternativele ar fi ori restructurarea datoriilor Greciei cu o reducere de 50% a valorii obligaţiunilor guvernamentale, ori intrarea în default dezordonat, a afirmat Venizelos, potrivit presei elene.
Acţiunile băncilor greceşti au scăzut cu 5% în urma apariţiei informaţiilor, determinându-l pe Venizelos să reacţioneze.
"Toate celelalte, discuţii, zvonuri, comentarii sau scenarii care ne distrag atenţia de la acest obiectiv central şi de la obligaţia politică a Greciei nu ajută responsabilitatea europeană comună la care ne-am angajata", a arătat el într-un comunicat.
Comisarul european pentru economie, Olli Rehn, a declarat în timpul unui discurs susţinut la Washington că UE face tot posibilul pentru a evita un default necontrolat. El nu a respins în mod explicit o restructurare ordinată a datoriilor Greciei, pe care mulţi economişti o consideră inevitabilă.
Intr-un discurs la Institutul Peterson pentru Economie Internationala, Rehn nu a exclus posibilitatea ca Grecia sa intre in faliment, situatie considerata de multi economisti ca inevitabila, scrie Reuters, potrivit Mediafax.
"Un faliment necontrolat sau iesirea Greciei din zona euro ar avea un impact economic si social enorm, nu numai pentru Grecia, dar pentru intreaga Uniune Europeana, respectiv efecte serioase la nivelul economiei globale. Nu vom lasa sa se imtample asa ceva", a spus Rehn.
Cele 17 state din uniunea monetara trebuie sa faca mai multe concesii in privinta suveranitatii economice, a adaugat el.
"Statele din zona euro trebuie sa mearga mai departe in comasarea suveranitatii economice pentru a preveni politici care afecteaza alte state membre si stabilitatea financiara", a spus Rehn.
Grecia a incheiat anul trecut un acord cu UE si FMI pentru a primi credite externe in valoare totala de 110 miliarde de euro, dupa ce ingrijoraeea investitorilor referitoare la datoriile foarte mari ale statului a majorat, pana la un nivel nesustenabil, costul imprumuturilor de pe piata financiara.
Printre dezbaterile aprige actuale privind un posibil default al Greciei, au apărut mai nou informații legate de o datorie semnificativă în valoare de "numai" 95 miliarde de dolari pe care Germania ar datora-o statului elen, scrie revista americană Time. Suma reprezintă daunele provocate pe scară largă de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Așadar, aproape 100 de miliarde de dolari le datorează nemții grecilor pentru reparațiile din timpul razboiului. Fără să fi fost provocate, forțele armate naziste au preluat atât Grecia, cât și Iugoslavia, în aprilie 1941. După cum a fost în cazul celorlalte națiuni europene invadate de germani, costul ridicat al ocupației a fost suportat de țara „gazdă". În acest mod, economia Greciei a fost jefuită prin exporturi forțate.
Lucrurile au rezultatul într-o inflație galopantă și un standard de viață destul de sărac pentru greci. Mai mult, armata germană a obligat Banca Națională a Greciei să-i împrumute țării lui Hitler 476 de milioane de mărci germane, notează publicația americană.
După capitularea Germaniei, puterile aliate au organizat o Conferință la Paris în toamna lui 1945. Grecia a avut pretenții de 10 miliarde de dolari, adică jumătate din dauna totală pe care sovieticii au sugerat s-o plăteasca Germania. Suferințele pe care naziștii le-au cauzat însă grecilor sunt de necontestat, subliniază Time.
După conferința din capitala franceză, menită să stabileasca reparațiile statelor afectate după cel de-al Doilea Război Mondial, grecii au fost de acord ca Germania să le plătească 4,5% din pagube în bunuri materiale.
Cu toate acestea, prevederile aprobate la conferința de la Paris au fost lipsite de relevanță având în vedere faptul că Statele Unite ale Americii s-au opus sancțiunilor economice. Liderii Americii au amintit ce s-a întâmplat după Primul Război Mondial, când Germania a fost extrem de slăbită din punct de vedere economic, după plata despăgubirilor. Una dintre consecințele acestei politici a fost ascensiunea lui Hitler.
Trimiteți un comentariu