Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune

După a tăiat ratingurile băncilor italiene și portugheze, Moody’s a redus calificativele a 12 instituții financiare din Regatul Unit, anunță Bloomberg. Au fost scăzute ratingurile pentru datorii și depozite, motivul acestei operațiuni fiind reprezentat de faptul că guvernul este mai puțin capabil să ofere sprijin acestor companii dacă acestea s-ar afla în dificultate. Printre numele vizate se numără Lloyds Bank și Santander UK Bank, retrogradate cu o treaptă, și RBS și Nationwide Building Society, retrogradate cu două trepte. Agenția a retrogradat ratingul mai multor bănci portugheze, coborând cu o treaptă sau două calificativele pentru datoriile şi depozitele a nouă bănci şi ratingurile de forţă financiară pentru şase din cele nouă bănci.

Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în perioada următoare, informează un comunicat remis presei.
Liberalii din Parlamentul European spun că acest document este unul foarte important pentru viitorul ţării noastre. "Propunerea Executivului European este în mare parte favorabilă României, în măsura în care guvernul de la Bucureşti va fi capabil să respecte cerinţele impuse de Comisia Europeană. În următoarea perioadă de programare, ţara noastră va fi obligată să semneze un contract de parteneriat cu Comisia Europeană prin care se va angaja să îndeplinească obiective naţionale clare, în funcţie de priorităţile de dezvoltare şi investiţii, pentru perioada 2014-2020", a declarat coordonatoarea liberalilor în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Ramona Mănescu. Totuşi, adoptarea acestui pachet legislativ nu este o garanţie că, la un moment dat, Comisia Europeană nu-şi va putea suspenda fondurile, dacă România nu-şi respectă angajamentele.

Grecia trebuie să se decidă în privinţa viitorului său în zona euro şi să nu îşi facă iluzii în legătură cu obligaţiile care îi revin, este avertismentul dur dat duminică de ministrul germen de Finanţe Wolfgang Schaeuble, transmite Reuters. "Apartenenţa la uniunea monetară este o oportunitate, dar şi o povară grea. Măsurile de corecţie sunt foarte dificile. Grecii trebuie să decidă dacă vor să suporte această povară", a declarat Schaeuble publicaţiei Bild am Sonntag.

Ungaria scandalizeazã din nou Uniunea Europeană, prin măsurile anticriză propuse de Guvernul lui Viktor Orban. Budapesta cere ca populaţia să poată rambursa la rate fixe de schimb creditele în euro şi în franci elveţieni. Imediat după anunţarea măsurilor, acţiunile ungare au scăzut puternic. Guvernul Orban a luat şi alte decizii anticriză controversate, considerate populiste, ca naţionalizarea fondurilor private de pensii şi taxe speciale impuse băncilor. Pe de altă parte, Ungaria acordă alocaţii numai dacă cei mici nu absentează nemotivat de la şcoală, iar ajutoarele sociale sunt plătite în schimbul muncii în folosul comunităţii.

Actualizat 09-09-2011

Vineri, 9 septembrie: Comisia Europeană lansează Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării

Ştire: Comisia Europeană va lansa Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării, o supra-reţea la nivel european ce include experţii în domeniu şi actorii locali implicaţi în combaterea mişcărilor de radicalizare violente. Reţeaua va permite membrilor să schimbe şi discute bunele practici în ceea ce priveşte identificarea şi găsirea de soluţii pentru mişcările de radicalizare şi recrutare ce duc la actele de terorism.

Context: În data de 22 noiembrie 2010, Comisia a adoptat “Strategia UE de Securitate Internă în Acţiune” (IP/10/1535 şi MEMO/10/598). Prevenirea radicalizării, ce poate duce la acte de terorism, a fost identificată ca prioritate şi a fost anunţată crearea unei Reţele de Conştientizare a Radicalizării la nivelul UE
Eveniment: O reuniune oficială de inaugurare a Reţelei de Conştientizare a Radicalizării va avea loc la Bruxelles, în data de 9 septembrie. În aceeaşi zi, comisarul european Cecilia Malmström va fi prezentă în sala de presă pentru a face un anunţ pe subiect, la orele 12.00 (clădirea Berlaymont).

* Nimeni nu mai are nicio indoiala ca Serviciul Roman de Informatii nu e capabil sa previna marile sifonari ale banului public pe linia achizitiilor publice, desi detine o logistica impresionanta, intreaga retea nationala de ascultari si a facut recrutari masive in sistemul judiciar, in special in marile parchete. Data fiind situatia de jaf national al banului public, in toate sectoarele de activitate, ne intrebam daca mai este oare acest serviciu in slujba cetatenilor? Bunoara am aflat cu stupoare ca dimensiunile acestui serviciu, care sfideaza normele europene in materie de interceptari, au depasit orice inchipuire, ajungand la cifra record de 40.000 de angajati. Numai vorbim de costurile interceptarilor si monitorizarilor... Spre comparatie, fostul Departament al Securitatii Statului avea doar vreo 15.000 de cadre, iar in prezent MAI are circa 55.000 de angajati. Daca tot nu sunt bani la buget, de ce oare nu se fac reduceri de personal si la ineficientul SRI?

**************************** *************

"O nouă recesiune nu poate fi evitată" -- America a evitat la o distanţă de câteva ore furtuna financiară perfectă, însă înţelegerea dintre republicani şi democraţi privind creşterea pragului de îndatorare şi luarea unor măsuri de reducere a deficitului nu a impresionat agenţia de rating Standard & Poor's, care a coborât ratingul SUA la "AA+" de la "AAA".
Europa, pe de altă parte, se zbate de ceva vreme pentru a pune punct crizei datoriilor suverane. Lipsa consensului asupra naturii măsurilor care ar trebui luate în perioada următoare ar putea duce la extinderea problemelor la Italia, Spania şi Franţa. Prin urmare, de unde vine cel mai mare pricol pentru destabilizarea economiei mondiale?

******************************************
Randamentele pentru obligaţiunile spaniole şi italiene cu maturitatea pe 10 ani au scăzut semnificativ luni pe pieţele de obligaţiuni, revenind sub pragul de 6%, după ce Banca Centrală Europeană a anunţat, duminică seară, că va interveni 'activ' pe piaţa obligaţiunilor în faţa escaladării crizei datoriilor în zona euro, transmite AFP. În jurul orei 06.30 GMT, randamentele pentru bondurile italiene pe 10 ani au scăzut la 5,602%, de la 6,189% vineri seară, în timp ce în cazul obligaţiunile spaniole randamentele au scăzut la 5,507% de la 6,271%. Deşi BCE nu a precizat care sunt obligaţiunile pe care intenţionează să le achiziţioneze, investitorii se aşteaptă ca achiziţiile BCE să vizeze obligaţiunile emise de Italia şi Spania, în condiţiile în care în ultimele săptămâni dobânzile cerute de investitorii pentru a achiziţiona bonduri emise de cele două state au atins niveluri record. Oficialii Administraţiei Obama pun la îndoială credibilitatea analizei Standard&Poor’s (S&P) care a stat la baza deciziei de retrogradare a ratingului de ţară de la AAA la AA+, transmite Reuters. Potrivit acestora, analiza conţine o eroare la calcule cu o sumă de 2.000 de miliarde de dolari. S&P a fost nevoită să elimine cifra din analiză, după ce oficialii Trezoreriei au descoperit că estimările privind cheltuielile discrecţionare ale guvernului au fost cu 2.000 de miliarde de dolari mai mari, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. "O decizie viciată de o eroare de 2.000 de miliarde de dolari vorbeşte de la sine", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei Americane, după ce agenţia de rating a anunţat reducerea ratingul creditelor pe termen lung de la AAA la AA+, cu perspectivă negativă, pe fondul îngrijorărilor privind deficitul bugetar în creştere. Este pentru prima dată când Trezoreria Statelor Unite a criticat public agenţia de rating S&P. Oficiali ai Administraţiei Obama au spus, în discuţii neoficiale, că înţelegerea agenţiei de rating a sistemului politic american este "nesofisticată", potrivit Reuters.

************************************
Încercarea lipsită de onoare a preşedintelui francez de a hărţui romii din Franţa a fost un eşec, întrucât romii repatriaţi în Bulgaria şi România s-au întors şi trăiesc în condiţii mai dure, informează The Independent. Iar partea cea mai tragică, susţin jurnaliştii britanici, este că Nicolas Sarkozy ştia ce se va întâmpla. Potrivit publicaţiei britanice, Sarkozy a vrut însă să împrumute retorica partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, într-o încercare de a-şi îmbunătăţi procentele din sondaje. În ciuda criticilor internaţionale faţă de hărţuirea celei mai mari minorităţi din Europa, aproape 500 de tabere de romi au fost demolate şi 10.000 de membri ai acestei etnii au fost repatriaţi în România şi Bulgaria. Adulţii au rămas fără locurile de muncă, copiii şi-au întrerupt şcoala, accesul la apă şi electricitate a fost tăiat, iar programele de vaccinare oprite. În plus, presiunea şi intimidările din partea autorităţilor au crescut, tabere ale romilor fiind atacate cu cocteiluri Molotov. Jurnaliştii britanici mai susţin că preşedintele francez a încercat, prin intermediul acestor măsuri, să atragă atenţia presei şi să-şi crească popularitatea.

Post actualizat - Iulie 27..2011 actualizat

Redresarea economiei zonei euro continuă, dar nu se desfăşoară cu fermitate, a declarat marţi Lorenzo Bini Smaghi, membru în Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), într-un interviu acordat CNBC, transmite Reuters. “Economia se redresează, dar nu foarte puternic”, a afirmat oficialul BCE. Întrebat de posibila majorare a ratei dobânzii în zona euro, Bini Smaghi a răspuns: “Vom vedea cum va evolua economia în următoarele luni, nu suntem decişi spre o anume cale”. De asemenea, Bini Smaghi a avertizat că dacă SUA nu vor rezolva problema datoriei, întreaga lume va fi afectată. Oficialul BCE estimează că în 2014 Italia va avea un buget echilibrat şi după aceea rata datoriei ca procent din PIB va scădea. În zona euro, după un avans de 1,7% în 2010, creşterea va încetini la 1,4% în 2011 şi va urca la 2% în 2012, reflectând înăsprirea politicilor fiscale şi dependenta regiunii de creditarea bancară, pentru finanţarea investiţiilor din sectorul privat, conform unui raport publicat recent de Banca Mondială. Luna acesta, Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda de referinţă cu un sfert de punct până la nivelul de 1,5%. Decizia era una aşteptată de majoritatea economiştilor în condiţiile în care în ultima lună BCE şi-a înmulţit avertismentele cu privire la evoluţia inflaţiei.

Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media UE, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat de Eurostat. Franţa are astfel cele mai mici tarife la electricitate din UE raportat la veniturile populaţiei, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) şi Marea Britanie (14,32 euro). România este pe locul al şaptelea în UE în funcţie de preţurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare. Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) şi Germania (23,2 euro). În termeni nominali, cele mai reduse preţuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia şi România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) şi Belgia (19,7 euro). Francezii beneficiază şi în cazul gazelor de preţuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deşi tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule. Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) şi Franţa (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) şi Suedia (23,8 euro). După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) şi Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) şi Olanda (19,8 euro).

Ministrul francez de Finanţe, Christine Lagarde, este noul director al FMI, după ce funcţia a rămas vacantă în urma demisiei lui Dominique Strauss-Kahn. Christine Lagarde este prima femeie şef al FMI. Mandatul său este de cinci ani şi va începe la 5 iulie 2011.
Lagarde a scris pe contul de Twitter: "Sunt onorată şi încântată că FMI mi-a acordat poziţia de director". Candidatura ministrului francez a venit pe fondul criticilor vehemente ale marilor economii emergente, care au dorit încetarea dominaţiei europene asupra acestui post. Mai exact, Brazilia, Rusia, China şi Africa de Sud au criticat, iniţial oficialităţile europene pentru că doreau continuarea tradiţiei stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial, conform căreia poziţia de director general al FMI revine în mod automat unui european. Ulterior, China, Rusia şi Brazilia şi-au schimbat poziţia. Acest fapt a determinat decizia finală. Statele emergente invocau că directorul general al FMI ar trebui să fie desemnat în funcţie de competenţă, nu de naţionalitate. Ministrul francez a refuzat să comenteze informaţiile. În timpul turneului internaţional de promovare a candidaturii la şefia Fondului, Christine Lagarde a susţinut că problemele legate de datoriile de stat ar fi o prioritate pentru FMI sub conducerea sa. Dominique Strauss-Kahn, fost ministru de finanţe în Franţa, a demisionat în luna mai din poziţia de director general al FMI, după ce a fost arestat la New York sub acuzaţii de tentativă de viol. FMI şi Banca Mondială au fost create în urma Conferinţei de la Bretton Woods din 1944, unde a fost convenită înţelegerea nescrisă ca şeful Fondului să fie întotdeauna un european, iar preşedintele BM un american.
===================================================
Investitorul miliardar George Soros considera ca o tara va iesi pana la urma din zona euro si a indemnat politicienii sa sa aiba un "plan B" prin care sa previna colapsul economic al Uniunii Europene, relateaza Reuters.
Soros, celebru pentru ca a reusit sa faca 1 miliard de dolari pariind impotriva lirei sterline, nu a dat numele statului care ar putea iesi din zona euro, insa speculatiile in privinta Greciei se intensifica, in conditiile in care politicienii trebuie sa adopte saptamana viitoare masurile dure de austeritate cerute de institutiile financiare internationale in schimbul ajutorului extern de care statul are nevoie pentru a evita falimentul. Miliardarul a reiterat ca moneda euro a avut inca de la inceput un defect fundamental, pentru ca nu a fost sustinuta printr-o uniune politica sau printr-o trezorerie comuna a statelor care au adoptat-o. "Euro nu a avut nicio prevedere pentru corectie. Nu a existat niciun aranjament pentru iesirea unei tari din zona euro, lucru probabil inevitabil in actualele circumstante", a spus el. Desi considera ca "supravietuirea Uniunii Europene este de interes vital pentru toata lumea", Soros a aratat ca UE are nevoie de schimbari structurale pentru a evita un proces de dezintegrare. "Nu exista niciun plan B in acest moment. De aceea autoritatile se conformeaza staus-quo-ului si insista pe pastrarea aranjamentelor existente, in loc sa admita ca exista defecte fundamentale care trebuie corectate".. "Sa admitem ca suntem pe marginea unui colaps economic care incepe, sa zicem, in Grecia, dar se poate raspandi cu usurinta. Sistemul financiar ramane extrem de vulnerabil (...) Suntem la marginea prapastiei si este momentul sa recunoastem ca este nevoie de schimbare", spune Soros. Masurile care ar putea fi adoptate de UE, in viziunea sa, sunt crearea unui buget central european mai amplu, directionarea catre acesta a unei portiuni din veniturile din taxa pe valoare adaugata sau dintr-o taxa speciala asupra tranzactiilor financiare, infiintarea unei institutii europene de garantii pentru banci si triplarea fondului de bailout prin suplimentarea acestuia cu venituri din taxe.

Inflatia din zona euro a crescut

Inflatia din zona euro a crescut la 2,8% in luna aprilie, de la 2,7% cat a fost rata in luna martie, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistica (Eurostat). Cifra comunicata este una estimativa si nu ofera detalii cu privire la preturile care au inregistrat cea mai rapida crestere. Rata inflatiei in zona euro se situeaza peste tinta stabilita de Banca Centrala Europeana (BCE), care vrea sa mentina cresterea preturilor sub, dar in apropiere de doua procente.
Eurostat va da publicitatii pe 31 mai o a doua estimare revizuita.